Cronica Sătmăreană, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1959)

1974-04-16 / nr. 1908

mmm Anul VII (XIV) Nr. 1908 (2547) Marți 16 aprilie 1974 4 pag. — 30 bani PROLETAR! DIN TOATE TARTLE. UNITI-VĂ? м­ل [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] o contribuție importanta la înfăptuirea angajamentului „CINCINALUL­ ÎN PATRU ANI ȘI JUMĂTATE! Constructorii negreșteni înalță noi edificii t CENTRALĂ UNIVERS!^ EMINESCU- IAS! Planul lunar de export a fost realizat in 10 zile întreprinderea județeană de legume și fructe confirmă și în acest an că prestigioasa diplo­mă primită pentru obținute în anul 1973, rezultatele respec­tiv locul I pe țară în întrecerea socialistă nu a fost întîmplă­­toare. La finele primei decade din luna aprilie unitatea depă­șise planul perioadei (trei luni + 10 zile) cu 290,4 la sută. De remarcat că în perioada 1—10 aprilie a fost realizat pla­nul de export al întregii luni. Se dovedește astfel că lucrăto­rii I.L.F. sînt hotărîți să facă totul pentru a îmbunătăți apro­vizionarea populației cu legume și fructe, pentru a-și onora e­­xemplar angajamentele față de partenerii străini. Importante economii de energie și combustibil In întreprinderea Unio, după o minuțioasă analiză a consumu­rilor din fiecare compartiment de activitate productivă, specialiștii întreprinderii au ajuns la concluzia că actuala formă de organi­zare a procesului de producție, desfășurarea fluxului tehnologic de fabricație oferă nenumărate posibilități de raționalizare consumurilor de energie și combustibil. Ca urmare, a fost întocmit a un plan vast de măsuri menit să optimizeze procesele în numeroase puncte de lucru. S-a prevăzut ca utilizarea rațională a combustibi­lului și energiei să se realizeze înainte de toate pe seama per­fecționării tehnologiilor de fabricație. O primă grupă de măsuri vizează diminuarea consumurilor specifice de combustibil și energie. Este vorba de modernizarea instalației de ardere și repararea izolației termice la cuptoarele forjă, recuperarea condensului din instalațiile de încălzire, revi­zuirea și repararea izolației la instalația de distribuire a energiei termice, lichidarea pierderilor de aer comprimat datorate neetan­­șeității conductelor, repararea racordului de aer comprimat etc. Modernizarea instalației de ardere la Cuptoarele de forjă s-a realizat prin folosirea unui amestec optim de gaz-aer.De bun au­gur se anunță și intenția de a înlocui polizoarele pneumatice cu polizoare electrice cunoscîndu-se că aerul comprimat costă cam de 10 ori mai scump decît energia electrică. Este semnificativ să semnalăm că și în acest an vor continua eforturile pentru a realiza o utilizare economicoasă a rezervelor de energie și combustibil pentru încălzit și iluminat. O bună parte din măsurile inițiate în acest sens au fost deja concretiza­te. Eficiența planului de măsuri stabilit pentru anul 1974 își va găsi materializarea în economisirea a peste 700 tone combustibil convențional și a peste 500 MWh energie electrică. De o însemnă­tate deosebită în acest sens se bucură asigurarea surselor de fi­nanțare a lucrărilor angajate, lucru care garantează transpunerea în viață a fiecăreia din măsurile stabilite de colectivul de specia­liști din întreprindere. „Să fii mulțumit de ceea ce faci“ ... La prima vede­re, mai nimic deose­bit. Poate doar obiș­nuitul fapt că de a­­proape 20 de ani un om, un comunist, își desfășoară activitatea în mod exemplar în aceeași unitate eco­nomică. Și, tot ce face i se pare ceea fi­resc, pentru că știui să lupte, să facă a totul în mod firesc, și munca și­tatea în cadrul activi­co­mitetului de partid din întreprindere și viața de toate zile­le Forjorul Gheorghe Vaida se numără printre veteranii în­treprinderii Unio din Satu Mare. Om de nădejde, inovator fruntaș în marea bă­tălie pentru nou a participat la realiza­rea primelor produ­se cu profil minier și de transport, realiza­te aici pe meleagu­rile sătmărene în a­­nii de după „Privesc deseori război, cu justificată mîndrie halele noi și spațioa­se — ne spunea inter­locutorul — cu mași­nile și utilajele lor moderne și nu-mi vine să parcă cred că atunci, la început, „cîrpeam“ materialul rulant învechit“. Intr-adevăr, s-a por­nit de la simple re­parații de vagoane efectuate în secții mici și înghesuite. Astăzi, întreprinderea Unio realizează o im­presionantă diversi­tate de produse pen­tru industria minieră și chimică, la cel mai înalt nivel de tehnicitate. Iar ca tabloul realizărilor a­­cestui harnic colec­tiv să fie cît mai complet, trebuie să spunem că produse­le întreprinderii sînt cunoscute și aprecia­te în peste 25 de țări de pe mapamond. In 30 de ani vic­torioși ai socialismu­lui drumul de această mare parcurs uni­tate sătmăreană oamenii săi este im­și­presionant, vorbind de la sine despre dezvol­tarea impetuoasă unei unități economi­a­ce socialiste, marile împliniri despre fapte de muncă prin ale membrilor lui său, mulți colectivii­dintre ei se află în primele rînduri ale nobilei bătălii a progresului tehnic. „Bogăția de idei, de soluții tehnice cu care ne zi de zi în confruntăm activita­tea de inovații — remarca Gheorghe Vaida — nu e altce­va decît, o tere profundă a cunoaș­pro­fesiilor și specificu­lui locurilor de mun­că, o mare stabilita­te a oamenilor. La noi oamenii vin să învețe și să rămînă, nu să plece! Iar da­că vin, după aceea, își mai aduc și alți membri de familie, și prieteni. Sînt nu­meroase asemenea ca­zuri la noi, cînd oa­menii se integrează organic în marea fa­milie a întreprinde­rii și muncesc cu toată dăruirea, ani de-a rîndul. — Aminteați la în­ceputul discuției, to­varășe Vaida, că de mic­șinile, v-au atras ma­considerînd meseria de forjor drept una dintre cele mai frumoase profesii. — Da, deși tiu vorbind, este obiec­a­­proape imposibil de stabilit cea mai fru­moasă profesie. Un lucru este sigur în­să, cînd cineva spu­ne acest lucru, în­seamnă că își face datoria cu pasiune și dragoste de mese­rie. Așa cum o fac și eu de mulți așa cum și-o fac ani, marea majoritate din­și­tre cei 80 de forjeri din echipa pe care o conduc. O să spuneți că ne lăudăm singuri dar, în acești trei ani ai cincinalului ne-am aflat mereu în avans cu sarcinile nale. Iată, de profesia­pildă, în această lună avan­sul forjorilor față de secțiile noștri pre­lucrătoare este de 15 zile. Și acest lucru spune multe. Bănuiesc că ați cunoscut astfel, în toți acești ani, multe sa­tisfacții și bucurii... — Firește, de un colectiv alături har­nic și bine închegat, s-au tot adunat mul­te bucurii și facții: fruntaș în satis­trecerea socialistă, în­i­­novator fruntaș și, ca o supremă apreciere a comuniștilor, ale­gerea mea în comi­tetul de partid din în­treprindere. Ce mai, sînt destule, dar, cea mai mare bucurie cred că este de a fi mulțumit aceea în fiecare zi de munca ta. L-am întrebat pe forjorul Vaida despre Gheorghe proiec­tele sale de N-a stat prea viitor, mult pe gînduri. Mi-a vor­bit de faptul că do­rința lui cea mai mare este să fie prin toate mijloacele, prin întreaga sa te cît mai util activita­colec­tivului din care face parte, iar munca lui să slujească interese­lor societății. Și într-adevăr, în­­tr-o continuă afirma­re, acestea sînt cali­tățile care trebuie să ne definească pe toți, ca personalități dis­tincte ale societății noastre socialiste multilateral dezvolta­te. G. MARINESCU La finele primelor 10 zile din luna curentă, întreprin­derea textilă Ardeleana, In­dustria cărnii, întreprinderea pentru industrializarea lap- Sporuri însemnate de produse telui, „Ardealul“ Cărei, în­treprinderea „Tricotex“, „So­lidaritatea“ și întreprinderea „23 August“ au produs su­plimentar 87.000 m.l. țesă­turi tip bumbac, 7.000 produse tricotate, 291 bucăți tone carne din care 82 tone carne porcine, 229 tone carne bo­vine și 4 tone preparate din carne, 8 tone unt proaspăt, 1.210 tone ulei comestibil și circa 1.800 aragazuri conven­ționale Pentru șantierele de construcții . P­entru a asigura cantita­tea necesară de nisip și pietriș solicitată de nu­meroasele șantiere de construc­ții deschise în județ, colectivul de lucrători al Balastierei Apa a depus eforturi stăruitoare pen­tru a depăși sarcinile de­­ plan asumate. Semnificativ, de la începutul anului planul producției mar­fă a fost îndeplinit în proporție de 176,3 la sută. Se evidenția­ză — și acest lucru este de cea mai mare importanță — ritmul aproape constant de livrare a agregatelor de balastieră, că­tre beneficiari. Un exemplu : sarcina primei decade din a­­prilie a fost și ea depășită cu 12,1 la sută. ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN In ziua de 15 aprilie 1974 a avut loc șe­dința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a luat in discuție și a aprobat proiectul statutului disciplinar al lu­crătorilor din unitățile sistemului energetic na­țional, care are ca scop întărirea ordinii, dis­ciplinei și răspunderii la îndeplinirea sarcinilor de către personalul de exploatare, întreținere și reparații în vederea creșterii siguranței în funcționarea sistemului energetic național. Co­mitetul Executiv a stabilit să se aducă unele îmbunătățiri proiectului de statut și să fie su­pus spre aprobare Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România. In aplicarea legii cu privire la regimul pre­țurilor și tarifelor, Comitetul Executiv a apro­bat propunerile guvernului privind limitele ma­xime de prețuri și tarife pentru grupele și sub­grupele de produse și servicii din nomenclatura ministerelor, celorlalte organe centrale și ale comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, stabilind, totodată, să se ia toate măsurile pentru ca legea să fie respectată cu strictețe de către toate mi­nisterele și unitățile economice. In cadrul ședinței, Comitetul Executiv stabilit ca Ministerul Finanțelor, Banca Națio­a­nală, toate băncile și organele financiare să acționeze cu fermitate pentru aplicarea întoc­mai a legii finanțelor, pentru a se evita imo­bilizarea mijloacelor circulante, pentru îmbu­nătățirea generală a activității economico-fi­­nanciare a tuturor unităților economice. Mi­nisterele, împreună cu organele bancare sînt datoare să analizeze cu operativitate și de exigență situația fiecărei întreprinderi spirit ale cărei rezultate financiare sînt nesatisfăcătoare, să cerceteze cauzele reale ale acestei situații și să stabilească măsurile concrete ce se impun pentru îmbunătățirea activității economice a unităților respective. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activității curente. Trei cooperative agricole de producție din județul Satu Mare distinse cu „Ordinul Muncii“ clasa I Prin Decret prezidențial a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa I unui mare număr de cooperative agricole de pro­ducție, întreprinderi agricole de stat și asociații cooperatis­te din întreaga țară, pentru contribuția adusă la înfăptui­rea politicii Partidului Co­munist Român de dezvoltare a agriculturii socialiste, pen­tru obținerea în anul 1973 a unor recolte mari la hectar de porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, struguri, le­gume și alte culturi. De ase­menea, aceeași înaltă distinc­ție a fost conferită unităților agricole socialiste care în anul trecut au realizat cele mai mari producții de lapte, carne, ouă, lînă sau sporuri însemnate în îngrășarea ani­malelor. Din județul Satu Mare au fost distinse cooperativele a­­gricole de producție „Some­șul“ din municipiul Satu Ma­re, care a realizat 8.626 kg porumb boabe la hectar; „Că­min“ din comuna Căpleni, care a realizat 46 978 kg sfec­lă de zahăr la hectar; „Ber­­veni“ din comuna Berveni, care a realizat 36.132 kg le­gume la hectar. 4 ÎN ZIARUL I­..­­..’ • / AZI Pagina a 2-a Cronica cu If! si raia Activitate rodnică pe odoarele Tășnadului Agendă comunală Vetiș Pagina a 3-a /țpsrtrȚ­-țțțțți тстрот [UNK]а In primul trimestru al acestui an harnicul colectiv de muncitori de la Fabrica de sticlă „Vic­toria Muncii“ din Poiana Codrului au obținut realizări deosebite față de aceeași perioadă a anu­lui trecut. Principalii indicatori de plan au fost substanțial depășiți n t­imp MĂSURILE ADOPTATE PENTRU COM­ATEREA EFECTELOR SECETEI In lumina Hotărîrii Secretariatului C.C. al P.C.R., organele județene de partid și de stat au adoptat recent un amplu program de măsuri pentru combaterea efecte­lor secetei în județul nostru. Pentru a urmări modul cure se traduc în viață aceste măsuri în unitățile agricole de stat, am solicitat un interviu tovarășului Vasile Manța, di­rectorul Trustului județean al I.A.S — Ce măsuri au fost luate pentru folosirea l­a întreaga ca­pacitate a sistemelor de irigat? — Unitățile noastre dispun de 3.957 ha teren amenajat pen­tru irigat. Avem în dotare 95 de agregate, din care doar 71 au funcționat pînă la apariția hotărîrii plenarei Comitetului județean de partid și a Con­siliului popular județean. In prezent toate agregatele lucrea­ză și am stabilit un nou pro­gram de funcționare a­­ acesto­ra. Echipele de lucrează în prezent motopompiști în schimburi a cîte 10 ore, iar două e­­chipele de mutare a țevilor în trei schimburi, asigurînd execu­tarea acestei operații pe tot parcursul celor 24 de ore ale zilei Ca urmare a acestor măsuri suprafața ce se udă zilnic s-a dublat. Am reușit ca pînă du­minică seara să executăm o stropire pe 2.300 ha cu 800— 1.000 m.c. apă la ha și să efec­tuăm și a doua udare pe 250 ha. — Care este prioritatea sta­bilită de dv. la udarea culturi­lor? Udările se aplică toate culturile aflate în pentru peri­metrul suprafețelor amenajate pentru irigat, dar acordăm prio­ritate legumelor (prima udare s-a executat pe toată suprafața de 80 ha legume), lucernierelor, ierburilor, leguminoaselor pe­rene și cartofilor. Vom executa apoi udarea semănăturilor de toamnă și udările de aprovizio­nare pe terenurile ce vor fi semănate cu porumb. ■ Ce preocupări aveți pen­tru extinderea irigațiilor pe noi suprafețe prin identificarea și folosirea surselor de apă exis­tente din rîuri, bălți, lacuri, pînză freatică etc.? — Noi nu avem planificată ex­tinderea irigațiilor. Avînd în ve­dere însă seceta excesivă din această primăvară în toate uni­tățile noastre s-a acționat și se acționează cu răspundere tru a folosi tot ce se poate pen­în vederea combaterii efectelor se­cetei. Voi aminti cîteva din mă­surile luate de noi. La I.A.S. Vetis ,s-a introdus și captat apa pe toate canalele de desecare și se irigă circa 400 ha pășune, ghizdei și alte culturi, în afara celor 554 ha din cadrul siste­mului de irigații. La I.A.S. Satu Mare, printr-o acumulare fă­cută recent s-au irigat 10 ha livadă intensivă. In ferma pomicolă Cehal I.A.S. Tășnad se folosește pen­­­tru udări apa din bazine bălți, în care scop a fost tran­si­sformat un agregat de aspersiu­­ne. Tot aici s-a cărat apă cu autocisterne pentru udarea ce­lor 2.000 de piersici. Asemenea lucrări se fac și la fermele pomiviticole din Viile Satu Mare și Halmeu unde s-au stropit o parte din via pe rod și cea nou plantată. Interviu consemnat de MIHAI SAS (Continuare in pag. a 2-a) La C.A.P. Moftinu Mare semănatul porumbului se desfășoară în ritm susținut

Next