Cronica Sătmăreană, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1959)
1974-04-19 / nr. 1911
minim. Anul VII (XIV) Nr. 1911 (2550) Vineri 19 aprilie 1974 4 pag. — 30 bani o contribuție importanță la înfăptuirea angajamentului .CINCINALUL ÎN PATRU ANI ȘI JUMATATE! Deși planul producției industriale a crescut în anul curent față de perioada precedentă cu circa 31 la sută, muncitorii, inginerii și tehnicienii întreprinderii Unio, înregistrează în tinuare prestigioase succese conîn realizarea indicatorilor economici și financiari. Hărnicie pe șantierele de construcții careiene IA ÎNTREPRINDEREA DE PRELUCRARE A LEMNULUI Se îndeplinesc și depășesc principalii indicatori de plan Colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare raportează în aceste zile îndeplinirea și depășirea principalilor indicatori ai planului. Indicatorul producției globale a fost realizat in proporție de 100,3 la obținîndu-se ca urmare sută, un spor de producție cifrat la peste un sfert milion lei. Valoarea producției marfă dată peste prevederi depășește suma de 200.000 lei. Sarcinile de export planificate au fost depășite cu 0,3 la sută, livrîndu-se beneficiarilor externi importante cantități de mobilă peste plan. Economii de energie și combustibil Prin aplicarea riguroasă a măsurilor preconizate pentru diminuarea consumurilor de energie și combustibili, I.P.S. Satu Mare a obținut pînă în prezent economii care depășesc cifra de 300 MWh. Este interesant de remarcat că aceste economii se datorează în primul rînd diminuării substanțiale a normelor de consum la 1.000 de lei producție globală. La finele trimestrului , norma de consum la energie electrică aferentă la 1.000 de lei producție globală fost redusă de la 320 KWh la 28,5. Totodată printr-o mai bună utilizare a capacității compresoarelor, prin revizuirea și etanșeizarea rețelelor de distribuire a aerului comprimat au fost deconectate două compresoare, lucru ce echivalează cu o economie trimestrială de peste 50.000 KWh. In acest moment economiile de energie electrică realizate de întreprinderea sătmăreană reprezintă mai mult de jumătate din angajamentele asumamate pe întreg anul 1974. Inovații eficiente . Atribuirea premiului II, la recenta consfătuire a inovatorilor din județul Satu Mare, cercului de inovatori ai întreprinderii de prelucrare a lemnului a constituit desigur recunoașterea activității rodnice a colectivului de inovatori. In primul trimestru al acestui an, au fost puse în aplicare două noi inovații, din totalul de nouă înregistrate pînă în prezent. Este vorba de „îmbunătățirea sistemului de funcționare pompei de înaltă presiune la presa WEMHO a MER“, realizată de lăcătușii Vasile Cosma, Andrei Bone și strungarul Tiberiu Sarângi. Ca urmare a aplicării acestei inovații importul de piese de schimb a fost înlăturat, obținîndu-se importante economii la fondul valutar. Cea de a doua inovație, datorată inginerilor Teodor Bîlea și Adalbert Kocsis, reprezintă o nouă combină de pulverizat de mare capacitate, obiectiv va contribui în mod substanțial Noul la creșterea productivității muncii precum și la diminuarea corespunzătoare a cheltuielilor materiale de producție. Cooperativele agricole din Cămin și Foeni printre fruntașele pe țară In anul 1973, pe lîngă întrecerea socialistă pentru producții mari pe culturi, specii și categorii de animale, cooperativele agricole au concurat, totodată, pe baza criteriilor stabilite de Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție și de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, la titlurile de fruntași pe țară și în ce privește realizarea celor mai buni indicatori economicofinanciari. Analizînd, pe baza datelor furnizate de organele agricole județene, rezultatele obținute de către cooperativele agricole la acești indicatori, cum sînt producțiile medii la hectar și pe cap de animal, valoarea producției globale și nete, precum și a celei valorificate pe bază de contract. Uniunea Națională Cooperativelor Agricole de Proaducție a stabilit, împreună cu Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, următoarea clasificare: Locul I: Cooperativa agricolă Salonta, județul Bihor, care primește drapelul de unitate fruntașă pe țară, diploma de onoare și un premiu în valoare de 100.000 lei; Locul II: Cooperativa agricolă Gheorghe Doja, județul Ialomița, care primește diploma de onoare și un premiu în valoare de 75.000 lei; Locul III: Cooperativa agricolă Urechești, județul Vrancea, care primește diploma de onoare și un premiu de 50.000 lei. S-au acordat mențiuni cooperativelor agricole de producție din localitățile: Cămin, județul Satu Mare; Pietroasele, județul Buzău; Comloșu Mic, județul Timiș; Odobești, Scornicești, județul Olt, județul Vrancea; Foeni, județul Satu Mare. întreprinderea de in și cânepă din Negrești-Oaș, una din hamicele și iscusitele urzitoare a firelor de polipropilenă Foto: GH. IANCl BIBLIOTECA CENTRALA UNIVERSITAR/ PROLETARI PIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! 409 tone tehnologice in plus Au fost livrate deja în plus partenerilor de contracte un mare număr de locomotive de mină Diesel și electrice, transportoare de diferite tipuri, mașini de uscat cherestea, nebasculante, mașini de vagonîncărcat minereu și diferite instalații tehnologice sau subansamble pentru industria chimică. De la începutul anului s-au produs peste plan și s-au expediat 409 tone utilaje tehnologice pentru industria chimică și diverse mașini și utilaje pentru industria metalurgică. înainte de termen Colectivul Fabricii de biscuiți din Cărei, analizîndu-și minuțios resursele proprii de care dispune, a hotărit să întimpine ziua de 1 Mai cu realizarea semnificativului angajament în întrecere: scurtarea termenului reparației curente anuale a fabricii și darea ei din nou în exploatare cit mai repede posibil. Ceea ce la începutul lunii aprilie nu era decît un frumos angajament, în aceste zile devine, un fapt împlinit. Fabrica de biscuiți din Cărei își va relua activitatea la data de 24 aprilie, Pagina a 3-a întreprinderea „23 August“ din Satu Mare 11 [UNK]ЕНТ [UNK] PE ȚARĂ il RAMURA INDUSTRIEI UȘOARE ÎNCHEIEREA lucrărilor consfătuirii COMITETULUI POLITIC CONSULTATIV AL STATELOR PARTICIPANTE LA TRATATELE DE LA VARȘOVIA Intilnirea dintre tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU si tovarășul Lt. BREJNEV II In ziua de 18 aprilie, a avut loc la Varșovia o intîlnire între tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, și tovarășul Leonid Ilici Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S. In cursul convorbirii, care s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească, au fost discutate probleme ale relațiilor dintre Republica Socialistă România și Uniunea Sovietică, precum și alte probleme care interesează cele două părți, Intilnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu tovarășul EDWARD GIEREK După încheierea Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ, la Varșovia a avut loc, la 18 aprilie, o intîlnire româno-polonă. Din partea Republicii Socialiste România au participat tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. Din partea Republicii Populare Polone au participat tovarășii Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Henryk Jablonski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., președintele Consiliului de Stat, Piotr Jaroszewicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., președintele Consiliului de Miniștri. In timpul întîlnirii, care s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească, au fost discutate probleme actuale ale dezvoltării continue a relațiilor dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă Sosirea în Capitală doi noaptea, s-a înapoiat în Capitală tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, care a luat parte, în Capitala R.P. Polone, la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de tovarășii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Elena Ceaușescu, tovarășii Emil Bodnaraș, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Ion Pățan, precum și membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali. Plecarea din Varșovia VARȘOVIA 18 — Corespondentul Agerpres, Gh. Ciobanu, transmite: La plecarea din capitala Republicii Populare Polone, pe aeroportul Okencie, tovarășul Nicolae Ceaușescu și persoanele oficiale care îl însoțesc au fost salutați de Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P. Henryk Jablonski, președintele Consiliului de Stat, Piotr Jaroszewicz, președintele Consiliului de Miniștri, de membri și membri supleanți ai Biroului Politic, membri ai Secretariatului C.C. al P.M.U.P.: Edward Babiuch, Wojciech Jaruzelski, Wladyslaw Krunzek, Stefan Olszowski, Franciszek Jan Szydlak, Kazimierz Szlachcic, kowski, Stanislaw Kania, Barci- Jozef Kempa, Stanislav Kowalczyk, Jerzy Lukaszewicz, Andrzej Werblan, Ryszard Frelek, Zdzislaw Zandarowski, de mareșalul Seimului, Stanislaw Gucwa, de alte persoane oficiale. Pe aeroport se aflau ambasadorul Republicii Socialiste România la Varșovia, Aurel Duca, membri ai ambasadei. Un grup de tineri au oferit buchete de flori tovarășului Nicolae Ceaușescu, COMUNICATUL Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia în zilele de 17 și 18 aprilie 1974, a avut loc la Varșovia Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia de prietenie, colaborare și asistență mutuală. La consfătuire au participat din partea Republicii Populare Bulgaria — Todor Jivkov, primsecretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria, conducătorul delegației, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., președintele Consiliului de Miniștri al R.P.B., Konstantin Tesialov, secretar al C.C. al P.C.B., Petăr Mladenov, membru al C.C. al P.C.B., ministrul afacerilor externe al R.P.R.,, Milko Balev, membru al C.C. al P.C.B., directorul Cancelariei primului secretar al C.C. al P.C.B., din partea Republicii Socialiste Cehoslovace — Gustav Husák, secretar general al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, conducătorul delegației, Lubomir Strougal, membru al Prezidiului C.C. al P.C.C., președintele guvernului R.S.C., Vasil Bilak, membru al Prezidiului, secretar al C.C. al P.C.C., Bohuslav Chnoupek, membru al C.C. al P.C.C., ministrul afacerilor externe al R.S.C., Antonin Vavrus, șeful secției internaționale a C.C. al P.C.C. din partea Republicii Democrate Germane — Erich Honecker, prim-secretar al C.C. al Partidului Socialist Unit din Germania, (Continuare in pag. a 4-a) ru carhitul colectivele distinse pentru recolte record in anul 1970 Azi: C.A.P. Berveni Ferma legumicolă din cadrul Cooperativei agricole de producție Berveni, de tovarășul inginer condusă Petru Czier, a obținut pentru treia oară în actualul cincianal înalta distincție „Ordinul Muncii“ clasa I. Cei 120 de legumicultori din Berveni au realizat, în 1971, 25.000 kg legume în medie pe ha, în 1972 — 30.000 kg, iar anul trecut 36.130 kg legume pe ha. Prin aceste realizări cooperatorii din Berveni s-au făcut cunoscuți în întreaga țară, situîndu-se printre legumicultorii fruntași ai țării. La obținerea acestor succese au contribuit toți torii fermei, o mențiune lucrăîn plus merită însă șeful fermei Vasile Catona, grădinar și legumicultoarele Serena Csaki, Ecaterina Toth, Viola Bașa, Maria Osvat, Maria Vakarcs, Margareta și Ecaterina Bede. Experiența celor din Berveni dovedește că munca de agricultor nu mai este privită ca o muncă oarecare, simplă și monotonă pe care o poate face oricine care are puterea să țină o sapă în mînă, ci ca o meserie bine stăpînită. Munca de legumicultor cere în primul rînd o voință deosebită care poate să fie în om numai dacă el își iubește meseria și o stăpînește. Din zori și pînă seara legumicultorul trebuie să fie în grădină. Primăvara el înfruntă vîntul și ploaia rece, vara arșița, toamna bruma, înghețul etc. Faptele legumicultorilor nu sînt aureolate de cine știe ce momente senzaționale, ci în simplitatea lor, ele conțin doze considerabile de încordare, atenție și mai ales răspundere față de sarcinile ce le au încordare pînă cînd planta răsare și se dezvoltă, răspundere pentru a realiza producția planificată, pentru a livra pieții legume de calitate. De multe ori natura este potrivnică omului, legumicultorului. Și în această primăvară, cooperatorii din Berveni au pus răsadurile în cîmp pentru a obține legume cît mai timpurii, dar înghețul din noaptea de 13 aprilie le-a distrus toată munca. Voința de a învinge, răspunderea față de sarcini le-a dat puteri legumicultorilor din Berveni de a relua totul de la început. Să ne oprim însă aici, pentru că în acest material nu ne propunem să vorbim de frumusețea și greutățile meseriei de legumicultor ci dorim să dăm succint rezultatele prezenobținute de lucrătorii fermei legumicole din Berveni, metodele ce le folosesc ei în muncă și care s-au situat din nou pe podiumul fruntașilor țării. Ferma legumicolă a Berveni are o suprafață C.A.P. de 100 ha. In urma unei ample analize a modului în care unitatea de suprafață, prin structura culturilor, este sau nu eficient pusă în valoare și ținînd seama de condițiile pedoclimatice, de pregătirea membrilor cooperatori și a cerințelor pieții, a fost stabilită structura plantelor, profilul producției. S-au inclus în plan 5 culturi de bază. O pondere însemnată o automatele timpurii de vară — 46 ha, varză timși purie și de toamnă — 20 ha, castraveți — 15 ha, morcovi 16 ha și sfeclă roșie — 5 ha. Aproape întreaga ță este ocupată cu suprafaculturi succesive. Se poate vorbi deci de o structură judicios întocmită, calculată la un nivel optim de eficiență, de o folosire rațională a pămîntului. Acesta este de altfel secretul obținerii an de an a unor producții mari de legume la ha. Folosirea metodelor noi de MIHAI SAS (Continuare în pag. a 2-a)