Cronica Sătmăreană, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1959)

1974-04-19 / nr. 1911

minim. Anul VII (XIV) Nr. 1911 (2550) Vineri 19 aprilie 1974 4 pag. — 30 bani o contribuție importanță la înfăptuirea angajamentului .CINCINALUL­ ÎN PATRU ANI ȘI JUMATATE! Deși planul producției indus­triale a crescut în anul curent față de perioada precedentă cu circa 31 la sută, muncitorii, in­ginerii și tehnicienii întreprinde­rii Unio, înregistrează în tinuare prestigioase succese con­în realizarea indicatorilor econo­mici și financiari. Hărnicie pe șantierele de construcții careiene IA ÎNTREPRINDEREA DE PRELUCRARE A LEMNULUI Se îndeplinesc și depășesc principalii indicatori de plan Colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea de prelucrare a lemnului Sa­­tu Mare raportează în aceste zile îndeplinirea și depășirea principalilor indicatori ai planului. Indicatorul produc­ției globale a fost realizat in proporție de 100,3 la obținîndu-se ca urmare sută, un spor de producție cifrat la peste un sfert milion lei. Va­loarea producției marfă da­tă peste prevederi depășește suma de 200.000 lei. Sarcinile de export planificate au fost depășite cu 0,3 la sută, livrîn­­du-se beneficiarilor externi importante cantități de mo­bilă peste plan. Economii de energie și combustibil Prin aplicarea rigu­roasă a măsurilor preconizate pentru di­minuarea consumuri­lor de energie și com­bustibili, I.P.S. Satu Mare a obținut pînă în prezent economii care depășesc cifra de 300 MWh. Este inte­resant de remarcat că aceste economii se da­torează în primul rînd diminuării substanția­le a normelor de con­sum la 1.000 de lei producție globală. La finele trimestrului , norma de consum la energie electrică afe­rentă la 1.000 de lei producție globală fost redusă de la 32­0 KWh la 28,5. Totoda­tă printr-o mai bună utilizare a capacită­ții compresoarelor, prin revizuirea și etanșeizarea rețelelor de distribuire a aeru­lui comprimat au fost deconectate două com­­presoare, lucru ce echivalează cu o eco­nomie trimestrială de peste 50.000 KWh. In acest moment econo­miile de energie elec­trică realizate de în­treprinderea sătmăre­­ană reprezintă mai mult de jumătate din angajamentele asuma­­mate pe întreg anul 1974. Inovații eficiente . Atribuirea premiului II, la recenta consfă­tuire a inovatorilor din județul Satu Mare, cer­cului de inovatori ai întreprinderii de prelucra­re a lemnului a constituit desigur recunoașterea activității rodnice a colectivului de inovatori. In primul trimestru al acestui an, au fost puse în aplicare două noi inovații, din totalul de nouă înregistrate pînă în prezent. Este vorba de „îmbunătățirea sistemului de funcționare pompei de înaltă presiune la presa WEMHO­ a MER“, realizată de lăcătușii Vasile Cosma, An­drei Bone și strungarul Tiberiu Sarângi. Ca urmare a aplicării acestei inovații importul de piese de schimb a fost înlăturat, obținîndu-se importante economii la fondul valutar. Cea de a doua inovație, datorată inginerilor Teodor Bîlea și Adalbert Kocsis, reprezintă o nouă com­bină de pulverizat de mare capacitate, obiectiv va contribui în mod substanțial Noul la creșterea productivității muncii precum și la diminuarea corespunzătoare a cheltuielilor ma­teriale de producție. Cooperativele agricole din Cămin și Foeni printre fruntașele pe țară In anul 1973, pe lîngă între­cerea socialistă pentru producții mari pe culturi, specii și cate­gorii de animale, cooperativele agricole au concurat, totodată, pe baza criteriilor stabilite de Uniunea Națională a Cooperati­velor Agricole de Producție și de Ministerul Agriculturii, In­dustriei Alimentare și Apelor, la titlurile de fruntași pe țară și în ce privește realizarea celor mai buni indicatori economico­­financiari. Analizînd, pe baza datelor fur­nizate de organele agricole ju­dețene, rezultatele obținute de către cooperativele agricole la acești indicatori, cum sînt pro­ducțiile medii la hectar și pe cap de animal, valoarea produc­ției globale și nete, precum și a celei valorificate pe bază de contract. Uniunea Națională Cooperativelor Agricole de Pro­a­ducție a stabilit, împreună cu Ministerul Agriculturii, Indus­triei Alimentare și Apelor, ur­mătoarea clasificare: Locul I: Cooperativa agricolă Salonta, județul Bihor, care primește drapelul de unitate fruntașă pe țară, diploma de onoare și un premiu în valoare de 100.000 lei; Locul II: Cooperativa agricolă Gheorghe Doja, județul Ialomi­ța, care primește diploma de onoare și un premiu în valoare de 75.000 lei; Locul III: Cooperativa agri­colă Urechești, județul Vrancea, care primește diploma de onoare și un premiu de 50.000 lei. S-au acordat mențiuni coope­rativelor agricole de producție din localitățile: Cămin, județul Satu Mare; Pietroasele, județul Buzău; Comloșu Mic, județul Timiș; Odobești, Scornicești, județul Olt, județul Vrancea; Foeni, județul Satu Mare. întreprinderea de in și cânepă din Negrești-Oaș, una din ham­icele și iscusitele urzi­toare a firelor de poli­­propilenă Foto: GH. IANCl BIBLIOTECA CENTRALA UNIVERSITAR/ PROLETARI PIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! 409 tone tehnologice in plus Au fost livrate deja în plus partenerilor de contracte un mare număr de locomotive de mină Diesel și electrice, tran­sportoare de diferite tipuri, ma­șini de uscat cherestea, ne­basculante, mașini de vagon­în­cărcat minereu și diferite insta­lații tehnologice sau subansam­­ble pentru industria chimică. De la începutul anului s-au produs peste plan și s-au expediat 409 tone utilaje tehnologice pentru industria chimică și diverse ma­șini și utilaje pentru industria metalurgică.­ ­ înainte de termen Colectivul Fabricii de biscuiți din Cărei, analizîndu-și minuțios resursele proprii de care dispune, a hotărit să întimpine ziua de 1 Mai cu realizarea semnificativu­lui angajament în întrecere: scurtarea termenului reparației curente anuale a fabricii și darea ei din nou în exploatare cit mai repede posibil. Ceea ce la începutul lunii apri­lie nu era decît un frumos an­gajament, în aceste zile devine, un fapt împlinit. Fabrica de bis­cuiți din Cărei își va relua ac­tivitatea la data de 24 aprilie, Pa­gina a 3-a întreprinderea „23 August“ din Satu Mare 11 [UNK]Е­НТ [UNK] PE ȚARĂ il RAMURA INDUSTRIEI UȘOARE ÎNCHEIEREA lucrărilor consfătuirii COMITETULUI POLITIC CONSULTATIV AL STATELOR PARTICIPANTE LA TRATATELE DE LA VARȘOVIA Intilnirea dintre tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU si tovarășul Lt. BREJNEV I­I In ziua de 18 aprilie, a avut loc la Varșovia o intîlnire între tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Re­publicii Socialiste România, și tovarășul Leonid Ilici Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S. In cursul convorbirii, care s-­a desfășurat într-o atmosferă to­vărășească, au fost discutate probleme ale relațiilor dintre Republica Socialistă România și Uniunea Sovietică, precum și alte probleme care interesează cele două părți, Intilnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu tovarășul EDWARD GIEREK După încheierea Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ, la Varșovia a avut loc, la 18 aprilie, o intîlnire româno-po­­lonă. Din partea Republicii Socia­liste România au participat to­varășii Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Re­publicii Socialiste România, Ma­nea Mănescu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guver­nului, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. Din partea Republicii Populare Polone au participat tovarășii Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Henryk Jablonski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., președintele Consiliului de Stat, Piotr Jaro­szewicz, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.M.U.P., preșe­dintele Consiliului de Miniștri. In timpul întîlnirii, care s-a desfășurat într-o atmosferă prie­tenească, au fost discutate pro­bleme actuale ale dezvoltării continue a relațiilor dintre Re­publica Socialistă România și Republica Populară Polonă Sosirea în Capitală doi noaptea, s-a înapoiat în Capitală tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, care a luat parte, în Capitala R.P. Polone, la Consfă­tuirea Comitetului Politic Con­sultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de tovarășii Manea Mănescu, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenți tovarășii Elena Ceaușescu, tovarășii Emil Bodnaraș, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Ion Pățan, pre­cum și membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guver­nului, conducători ai instituții­lor centrale și organizațiilor obștești, generali. Plecarea din Varșovia VARȘOVIA 18 — Corespon­dentul Agerpres, Gh. Ciobanu, transmite: La plecarea din ca­pitala Republicii Populare Polo­ne, pe aeroportul Okencie, tova­rășul Nicolae Ceaușescu și per­soanele oficiale care îl însoțesc au fost salutați de Edward Gie­rek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P. Henryk Jablonski, pre­ședintele Consiliului de Stat, Piotr Jaroszewicz, președintele Consiliului de Miniștri, de mem­bri și membri supleanți ai Birou­lui Politic, membri ai Secretaria­tului C.C. al P.M.U.P.: Edward Babiuch, Wojciech Jaruzelski, Wladyslaw Krunzek, Stefan Ol­­szowski, Franciszek Jan Szydlak, Kazimierz Szlachcic, kowski, Stanislaw Kania, Barci- Jozef Kempa, Stanislav Kowalczyk, Jerzy Lukaszewicz, Andrzej Werblan, Ryszard Frelek, Zdzis­­law Zandarowski, de mareșalul Seimului, Stanislaw Gucwa, de alte persoane oficiale. Pe aeroport se aflau ambasa­dorul Republicii Socialiste Ro­mânia la Varșovia, Aurel Duca, membri ai ambasadei. Un grup de tineri au oferit buchete de flori tovarășului Nicolae Ceaușescu, COMUNICATUL Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia în zilele de 17 și 18 aprilie 1974, a avut loc la Varșovia Consfă­tuirea Comitetului Politic Consul­tativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia de prie­tenie, colaborare și asistență mutuală. La consfătuire au participat din partea Republicii Populare Bulgaria — Todor Jivkov, prim­­secretar al C.C. al Partidului Co­munist Bulgar, președintele Con­siliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria, conducătorul delegației, Stanko Todorov, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., președintele Consiliului de Miniștri al R.P.B., Konstantin Tesialov, secretar al C.C. al P.C.B., Petăr Mladenov, membru al C.C. al P.C.B., ministrul afacerilor ex­terne al R.P.R.,, Milko Balev, mem­bru al C.C. al P.C.B., directorul Cancelariei primului secretar al C.C. al P.C.B., din partea Republicii Socialiste Cehoslovace — Gustav Husák, secretar general al C.C. al Parti­dului Comunist din Cehoslovacia, conducătorul delegației, Lubomir Strougal, membru al Prezidiului C.C. al P.C.C., președintele guver­nului R.S.C., Vasil Bilak, membru al Prezidiului, secretar al C.C. al P.C.C., Bohuslav Chnoupek, membru al C.C. al P.C.C., minis­trul afacerilor externe al R.S.C., Antonin Vavrus, șeful secției in­ternaționale a C.C. al P.C.C.­­ din partea Republicii Democra­te Germane — Erich Honecker, prim-secretar al C.C. al Partidu­lui Socialist Unit din Germania, (Continuare in pag. a 4-a) ru carhitul colectivele distinse pentru recolte record in anul 1970 Azi: C.A.P. Berveni Ferma legumicolă din ca­drul Cooperativei agricole de producție Berveni, de tovarășul inginer condusă Petru Czier, a obținut pentru treia oară în actualul cinci­a­nal înalta distincție „Ordinul Muncii“ clasa I. Cei 120 de legumicultori din Berveni au realizat, în 1971, 25.000 kg legume în medie pe­ ha, în 1972 — 30.000 kg, iar anul trecut 36.130 kg legume pe ha. Prin aceste realizări cooperatorii din Berveni s-au făcut cunoscuți în întreaga țară, situîndu-se printre le­gumicultorii fruntași ai țării. La obținerea acestor suc­cese au contribuit toți torii fermei, o mențiune lucră­în plus merită însă șeful fermei Vasile Catona, grădinar și legumicultoarele Serena Csa­­ki, Ecaterina Toth, Viola Bașa, Maria Osvat, Maria Va­­karcs, Margareta și Ecaterina Bede. Experiența celor din Ber­veni dovedește că munca de agricultor nu mai este pri­vită ca o muncă oarecare, simplă și m­onotonă pe care o poate face oricine care are puterea să țină o sapă în mînă, ci ca o meserie bine stăpînită. Munca de legumicultor cere în primul rînd o voință deo­sebită care poate să fie în om numai dacă el își iubește meseria și o stăpînește. Din zori și pînă seara legumi­cultorul trebuie să fie în gră­dină. Primăvara el înfruntă vîntul și ploaia rece, vara arșița, toamna bruma, înghe­țul etc. Faptele legumicul­torilor nu sînt aureolate de cine știe ce momente senza­ționale, ci în simplitatea lor, ele conțin doze considerabi­le de încordare, atenție și mai ales răspundere față de sarcinile ce le au­ încordare pînă cînd planta răsare și se dezvoltă, răspundere pentru a realiza producția planifi­cată, pentru a livra pieții legume de calitate. De multe ori natura este potrivnică omului, legumicultorului. Și în această primăvară, coope­ratorii din Berveni au pus răsadurile în cîmp pentru a obține legume cît mai timpurii, dar înghețul din noaptea de 13 aprilie le-a distrus toată munca. Voința de a învinge, răspunderea față de sarcini le-a dat pu­teri legumicultorilor din Ber­veni de a relua totul de la început. Să ne oprim însă aici, pentru că în acest ma­terial nu ne propunem să vorbim de frumusețea și greutățile meseriei de legu­micultor ci dorim să dăm succint rezultatele prezen­ob­ținute de lucrătorii fermei legumicole din Berveni, me­todele ce le folosesc ei în muncă și care s-au situat din nou pe podiumul fruntașilor țării. Ferma legumicolă a Berveni are o suprafață C.A.P. de 100 ha. In urma unei ample analize a modului în care unitatea de suprafață, prin structura culturilor, este sau nu eficient pusă în valoare și ținînd seama de condițiile pedoclimatice, de pregătirea membrilor cooperatori și a cerințelor pieții, a fost sta­bilită structura plantelor, profilul producției. S-au in­clus în plan 5 culturi de bază. O pondere însemnată o au­tomatele timpurii de vară — 46 ha, varză tim­și purie și de toamnă — 20 ha, castraveți — 15 ha, morcovi 16 ha și sfeclă roșie — 5 ha. Aproape întreaga ță este ocupată cu suprafa­culturi succesive. Se poate vorbi deci de o structură judicios în­tocmită, calculată la un ni­vel optim de eficiență, de o folosire rațională a pă­­mîntului. Acesta este de alt­fel secretul obținerii an de an a unor producții mari de legume la ha. Folosirea metodelor noi de MIHAI SAS (Continuare în pag. a 2-a)

Next