Cronica, 1982 (Anul 17, nr. 1-53)

1982-01-01 / nr. 1

Proletari din toate țările, uniți-vă ! IUl~- 2005 IRA" CRONICA Sapramimal politic-sonal-cultural editat de Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă Iași, anul XVI nr. 1 (831), 1 ianuarie 1982, 8 pagini, 1 leu Conștiința timpului Iată, încă un an devine trecut. Iată, anul 1981 care măsura prezentul intră în eter­nitate, capătă statut de timp al istoriei, timp al cro­nicilor. La început va fi invocat cu un fel de familiari­tate, anul trecut, acum doi ani. Apoi, simplu, anul 1981. Și totuși a spune că timpul trece inexorabil devine ceva tot mai complicat, deoarece simțim cum­ orice an ne însoțește încă mult timp, pentru că el s-a depus în ființa noastră și anumite segmente din acest timp trecut pot fi parcă mai vii ca prezentul, mai prețioase. Este privilegiul paradoxal al unor asemenea fracțiuni de timp de a se sustrage uitării prin intensitatea, trăirii, prin înălțimea simțirii ce ne-a încercat, prin semnifica­ția cuprinsă în acest răstimp pentru ființa noastră, în viața unui popor însă un an își relevă valoarea prin cota de progres înscrisă, prin densitatea istoriei care s-a făurit. Cînd se va scrie istoria acestui început de deceniu, prin ce care se va reține anume anul 1981 ? Firește, în primul rînd prin faptele pline de substanță care atestă participarea noastră la împlinirea destinului patriei, prin ceea ce a fost însemnat cu sudoarea frunții și înariparea gîndului. (Cifrele, oricît de impresionante, dacă nu conțin în miezul lor conștiința lucrului bine făcut, în perspectiva timpului sînt cifre seci. Seci ca acele boabe de grîu care nu rodesc, deși au aparența bobului sănătos). Iar în­ al doilea rînd un asemenea an se reține prin împlinirile personale care dau rost fi­inței noastre. A fost anul 1981 un an de ascensiune pe treptele noului cincinal. A fost un an al certitudinilor ,dar și al învățămintelor. Al învățămintelor că saltul calitativ ne­cesar este posibil numai prin angajarea tuturor, respon­sabilă, fermă, curajoasă. Plenara C.C. al P.C.R. și a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale din noiembrie 1981 a fost un eveniment de însemnătate hotărîtoare pentru protecția activității economico-sociale în acest cincinal. In lumina acestei proiecții de adevăr și luci­ditate, pentru întreg poporul român se impune cerința unei veritabile revoluționari a conștiinței, a unui efort susținut, și a unei mai bune organizări, a unui plus de spirit—createe—și—de—cutezanță—în adoptarea­­­ soluțiilor pentru ridicarea calitativă a economiei noastre. Numai printr-un autentic spirit revoluționar, numai prin uni­tate și acțiune hotărîtă vor fi soluționate problemele complexe ale acestei etape, numai astfel pot fi înlăturate neajunsurile și greutățile care au frînat mersul nostru înainte. In acest spirit, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Plenara celor două fo­ruri supreme din 25—26 noiembrie 1981, a adresat un apel patriotic și comunist pentru o revoluționare au­tentică a conștiințelor, pentru aspirație spre o nouă înălțime a crezului patriotic : „Trebuie să acționăm cu hotărîre pentru a pune toate mijloacele de care dispune societatea noastră socialistă în slujba formării revo­luționare a tineretului, a poporului, pentru dinamizarea spiritului viu, creator, înnoitor, de luptă împotriva a tot ce e­ vechi, pentru afirmarea noului în toate dome­niile de activitate. Aceasta constituie o cerință impor­tantă a conducerii politice de către partid a societății noastre, a dezvoltării democrației socialiste, a înaintării ferme pe calea socialismului și comunismului“. Dar anul 1981 a fost ,totodată, încă un an, al afir­mării României ca stegar al păcii între țările lumii, al afirmării cu o hotărîre exemplară a idealurilor ei de independență și suveranitate. Vocația românească pen­tru pace s-a dovedit în acest an prin impresionantele marșuri ale păcii, fără precedent în istoria noastră națională, marșuri care s-au constituit intr-o veritabilă mișcare de masă în afirmarea ideii de pace. Rezonanța peste hotare a glasului celor peste 300 000 de români care au manifestat la București pentru o lume lipsită de arme și de amenințarea cu războiul este încă vie și, desigur, va întrece și fruntariile anului 1982. Iată, vom descoperi cu o emoție sărbătorească prima filă a calendarului din anul 1982. Apoi a doua, a treia și altele și altele. Mesajul anului trecut trebuie să ne însoțească precum un crez revoluționar. Căci acest me­saj conține ideile mari care vor permite României ac­celerarea progresului ei economic și social, pe baza cuceririlor revoluției tehnico-științifice actuale și prin aceasta vom atinge un nivel mediu de dezvoltare. Un ideal al fiecărui român, izvorît din imperativul politic de a urca cu demnitate pe scara bunăstării care este măsura nivelului de viață. In aceste ceasuri cînd intrăm sub bolta noului an trebuie să pășim încrezători în timp. Oamenii sînt con­știința timpului. Munca și dăruirea lor poate apropia acel moment al înălțării poporului­ român pe scara ci­vilizației contemporane. Trebuie să pășim în noul an însuflețiți de dorința de a contribui cu adevărat la creșterea avuției naționale, la sporirea zestrei mate­riale și spirituale a națiunii române. Și, desigur, să pă­șim încrezători în puterea rațiunii umane de a alege între nepace și pace, binefacerile păcii. Andrei ADAM Resursele energetice neconvenționale Tema privind resursele energetice neconvenționale prezintă în­semnătate pentru economia județului și, bineînțeles, a țării ; ea de­rivă din hotărîrile Congresului al Xll-lea al P.C.R. și vizează in­dependența energetică a României pînă la sfîrșitul acestui deceniu. Dezbaterile pe această temă atestă preocuparea, la Iași, în diverse sectoare de activitate — știință, tehnică ,economie — pentru redu­cerea consumurilor de energie clasică, împlicînd investigații, pînă la aplicații. In domeniul unor resurse neconvenționale (energie so­lară, eoliană, biogaz, hidroenergetica s.a.). în unele direcții, deținem chiar prioritate pe plan național, ca spre pildă folosirea metanolului drept carburant la motoare cu ardere internă, sau convertirea energiei solare C’1 pile ce folosesc complecși cu transfer de sarcină. începu­turile studiilor de valorificare a energiei eoliene se găsesc tot la Iași, cu vreo patru decenii în urmă. Mi se pare firesc ca, în con­fruntări noi, această veche cetate universitară să vină cu soluții ingenioase, la nivelul potențialului său intelectual. Din nefericire, și aici cred eu că trebuie intervenit,­ constatăm o încetineală în privința proliferării aplicațiilor celor mai avanta­joase sub aspect tehnico-economic pe întreg teritoriul județului, con­torsionarea drumului de la cercetare la proiectare și practică, sau mai clar, o anumită inerție în finalizarea proiectelor pe care ni le propunem (de ex. : în problema biogazului am ținut și consfătuiri republicane, am întocmit și modele, cunoaștem experiența din me­diul rural al altor țări, dispunem de rezultate proprii valoroase, dar asistăm la o foarte lentă mișcare înainte). Cred că sarcina de bază a Comisiei energetice ce se constituie prin de­cizia Consiliului popular județean rămîne debirocratizarea proce­sului de implementare a datelor cercetării științifice și tehnolo­gice în economia locală și sprijinul pentru generalizarea lor pe plan republican. Este de meditat și asupra ponderii pe care o acordăm în cer­cetarea resurselor energetice neconvenționale, reproducerii sau ameliorării soluțiilor cunoscute, respectiv ideilor originale. M-aș referi, în acest context, la energia solară. Orice metodă de­­ Capta­re a acestei energii se plasează sub cea pe care o folosește natura în fotosinteză. Port convingerea că ar trebui să studiem mai mult Acad. Cristofor SIMION EPICU (continuare în pag. 3) Semn de laudă Se albăstreau apele venite din munți Peste cîmpia crăpată de soare. Arborii îmi vorbeau într-o limbă Înțeleasă numai de ei și pietre. De-atunci ochii îmi sînt biciuiți Cu o ninsoare de păsări colorate. Aud clopotele cum bat Semn de laudă In semințele din pulbere. Cum pretutindeni se ating lucruri Unul de altul Și cum muntele își sprijină fruntea De nouri Și vîntul spală cu ploi­oasele timpului din veci. Romulus COJOCARU Ш 49. Acasă Eu nu am inimă. Inima mea e Voronețul Ardă-i înghețul de dor. La ce-i bună această pasăre cîntătoare, Sîngele, Decît pentru aprins stelele Și macii și firul de iarbă Din Bucovina Unde lumina Nu e un cîntec de împrumut... Vin la Suceava Alcătuit din durerea luminii. Constantin ȘTEFURIUC Л Afirmarea calității superioare în toate domeniile Interviu acordat de tovarășul LEONARD CONSTANTIN, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid Iași — începem al doilea an al celui de al VI­-lea cincinal din istoria nouă a României. Ce realizări importante consem­nează anul 1981 pentru viața social-economică a județului Iași ? — Anul 1981 a însemnat și pentru județul Iași intrarea în­­tr-o nouă etapă a dezvoltării sale, întreaga activitate a oa­menilor muncii desfășurîndu-se sub semnul afirmării­­ calității, superioare, în toate domeniile vieții economico-sociale, al an­gajării responsabile, pline de dăruire, pentru înfăptuirea mărețelor obiective stabilite de Congresul al Xll-lea al Parti­dului Comunist Român. Realizările obținute se înscriu pe linia sarcinilor trasate de secretarul general al partidu­lui cu prilejul vizitei de lucru din septembrie 1980, purtînd — asemenea întregii țări —• am­prenta personalității, inițiative­lor și contribuției tovarășului Nicolae Ceaușescu la dezvolta­rea armonioasă a patriei și a fiecărei zone în parte. Conco­mitent cu sporirea generală a volumului de activitate eco­nomică, indicatorii calitativi ai acesteia înregistrează valori superioare comparativ cu anii anteriori, iar în unele cazuri — și în raport cu nivelurile planificate. Fără a ne propune să pre­zentăm un bilanț atotcuprinză­tor, detaliat, evidențiem faptul că prin realizarea unui volum de investiții de peste 5,5 mili­arde lei, numai în acest an au fost puse în funcțiune 26 ca­pacități de producție noi, din care 20 integral, valoarea fon­durilor fixe din economia ju­dețului sporind cu 3,1 miliarde lei, în august 1981 a intrat în funcțiune pe platforma Combi­natului de utilaj greu primul cuptor de 50 tone, dintr-o ca­pacitate totală de 200 de tone, reprezentînd inaugurarea oțelă­­riei electrice care, în final, va da țării anual 400 000 de tone de oțel. Aceasta se adaugă o­­biectivelor anterioare date aici în funcțiune, între care piesele de piese forjate de 2 500 și 6 000 tone, modelăria, debitarea cen­tralizată etc. Se poate, toto­dată, aprecia că au avut loc însemnate mutații structurale în industria județului, s-a am­plificat rețeaua de transporturi și telecomunicații, muncii din industria Oamenii ieșeană au realizat în anul 1981 o pro­ducție marfă de peste 25 mi­liarde lei și o producție netă de aproape 9 mi­liarde lei în condițiile reducerii cheltuielilor materiale la 1000 lei producție marfă cu 3,2 lei, ceea ce a contribuit la eviden­țierea unei economii, numai pe această bază, de circa 80 mi­lioane lei. De asemenea, pro­ductivitatea muncii pe o per­soană, calculată pe baza pro­ducției nete, în industrie ,este superioară nivelului planificat cu 552 lei. Prin darea în funcțiune a u­­nor noi capacități de produc­ție, în nomenclatorul bunurilor realizate în județul nostru au fost incluse produse solicitate intens de economia națională, cum sînt oțelurile de diferite mărci, scule și accesorii speci­ale, pompe centrifugale pentru irigații, produse de electronică industrială, utilaje pentru con­­strucții și, desigur, enumerarea— ar putea continua. Totodată, se impune subliniat faptul că, în anul 1981, am ob­ținut succese notabile și în ce­lelalte domenii ale vieții eco­nomice și sociale. Astfel, ca să dau numai un singur exemplu, în anul 1981, au­ fost puse la dispoziția populației peste 6 000 apartamente, 3 linii noi de tramvai, s-a extins alimentarea cu apă, au fost date în funcți­une numeroase creșe, grădini­țe, spații pentru învățămînt, s-a extins rețeaua comercială. Rezultatele bune obținute în anul 1981, învățămintele des­prinse din activitatea desfășu­rată. M­odul în care au fost fundamentate prevederile pla­nului în profil teritorial în a­­nul 1982 ne îndreptățesc să a­­firmăm că viitoarele­ bilanțuri vor fi la fel de fructuoase, iar harnicii locuitori ai meleagu­rilor ieșene vor fi permanent la în­ălțimea sarcinilor ce le revin în efortul general, nobil d­e făurire a României socia­liste. O­rașul este un județ cu un profil agrar bine conturat și, de altfel, s-a remarcat o dina­mizare a agriculturii în recent încheiatul an. Ce ne puteți re­lata despre specificul progra­mului de autoconducere și autoaprovizionare teritorială pentru anul 1982 ? — Programul privind auto­­conducerea și autoaproviziona­­rea teritorială pentru asigu­rarea populației­­ județului cu CRONICA (continuare în pag. 3) ­tô-Stetio llL fidcLețlena L c­L­imului ,,­д [UNK]йаа.“ LUf-tCLZ*OL tlLd­LP-O-V­­eltLtô-ùLe-K- tl eaiaÂo-tcLto-f-iio-F­­LU/i edidniôL „Ла. mulț-L ani“ !

Next