Curentul, octombrie 1940 (Anul 13, nr. 4540-4570)

1940-10-01 / nr. 4540

­­i Undeva, la frontieră de PAMFIL ŞEICARU Un comunicat oficial care ne-a făcut să ne aducem aminte de o parte a vieţii româneşti uitată în larma răfuelilor cu trecutul. Şi este partea cea mai înălţătoa­re a vieţii noastre, cea mai cura­tă formă de integrală iubire a Patriei. Comunicatul oficial ne informează asupra „incidentului sângeros ce s’a petrecut între grănicerii noştri şi două plutoa­ne inamice, care încălcaseră pă­mântul românesc“. Pe dunga ce tiveşte hotarele, pe aşa numita zonă sunt oameni ce, plecaţi dela rosturile lor, iden­tificaţi cu uniforma de ostaş, for­mează scutul militar al ţării. De când cea mai nemernică politică ne-a făcut să consimţim pasiv la hărtănirea ţării, de când o colecţie de idioţi au făcut tot ce s’a putut spre a provoca izo­larea noastră, spre a ne anula anticipat eficacitatea oricărui gest de împotrivire, am uitat că avem o armată. Şi comunicatul oficial ne a­­minteşte că avem o armată, ceva mai mult, că elementele din care se compune această armată, sunt de o aspră hotărîre în înfrunta­rea pericolelor. Cele întâmplate sunt povestite cu sobrietate, dar tocmai această sobrietate a naraţiunii dă relief faptelor. Două plutoane inamice au îna­intat pe pământul românesc şi un tânăr ofiţer, Lazea Dumitru, le-a eşit cu o grupă în întâmpi­nare şi la nesocotirea somaţiilor legale a deschis lupta. Totdeauna promptitudinea hotărîrii, impe­tuozitatea atacului multiplică va­loarea unităţii, fiind­că victoria se smulge de exaltaţii îndrăzne­lii lucide. Or, comandantul plutonului de grăniceri locotenentul Lazea Du­mitru a avut iniţiativa neşovăi­toare, energia îndelung compri­mată a ostaşilor s’a deslănţuit ca un arc ce scapă din strânsoa­­re şi replica a fost decisivă. Hotărîrea vijelioasă a sporit valoarea ofensivă a grupei şi sub iureşul atacului, inamicul in­timidat, zăpăcit, s-a retras „plă­tind îndrăzneala cu nouă morţi şi numeroşi răniţi“. Dar atacul împotriva inamicu­lui a însemnat şi din partea noastră pierderi: locotenentul rănit, cinci ostaşi răniţi, cinci morţi. Undeva, la frontiera ce amin­teşte ciopârţirea din iulie, un o­­fiţer şi câţiva ostaşi ne cheamă la realitate, ne impun să medi­tăm mai serios asupra situaţiei şi să înţelegem tot ce se cuprin­de virtual în această simplă con­statare : războiul nu s’a termi­nat. Locotenentul Lazea Dumitru şi soldaţii lui au pus intro mină fascinantă ceea ce noi pare că uităm: acea comprimată aş­teptare a energiei româneşti, acea mândrie ostăşească pe care o politică de o sinistră neghiobie • umilit-o, acea vrere ofensivă a armatei. Nu există regiment, ba­talion, divizion, companie, plu­ton, secţie, grup, în atmosfera că­ruia să nu plutească tristeţea în­frângerilor politice, pe care ar­mata a fost constrânsă să le rati­fice prin retrageri fără lupte. De aici vehemenţa reacţiuni­­lor ce se verifică în cazul gru­pei de grăniceri, ce a fost ata­cată de două plutoane inamice. Şi bine a făcut d. general Ion Antonescu, atunci când a scos din anonimat aceste jertfe eroice amintindu-ne că la hotare stau de veghe ofiţeri şi trupă, că din liniştea liniei de frontieră poate să ţâşnească dintr’un moment in­­tr’altul fantezia agresivă a veci­nului. Trăesc într’un climat al incer­titudinilor şi această atentă aş­teptare, această iritantă nesigu­ranţă creiază dorinţa de a sfârşi odată. Zilele, nopţile se succed în aceiaşi încordare sufletească şi armata trăeşte cu o patetică in­tensitate aşteptarea momentului când ar putea să spulbere toate consecinţele unei politici de ezi­tare, de nesiguranţă, de zănatecă înţelegere a împrejurărilor isto­rice în care evoluăm. Nu dăm suficientă atenţie ar­matei şi nici nu ne dăm seama de ce se petrece în sufletul moho­­gât a! fiecărui ostaş. Şi tot viito* / —------- ./aiifeCjfc— rul nostru se va rezima pe ar­mată, fiindcă valoarea militară a unei ţări îi condiţionează va­loarea politică. Poate un Stat să aibă la con­ducere cei mai capabili oameni politici, de o înaltă iscusinţă, în strecurarea prin toate împrejură­rile, poate să aibă chiar un mare potenţial economic,—dacă nu is­­buteşte să-şi organizeze o armată puternică, capabilă de a face faţă oricărui atac din afară, a­­tunci toate însuşirile conducerii politice nu pot suplini absenţa forţei militare, care, în ultima a­­naliză erarhizează un Stat în configuraţia internaţională. Fără îndoială că o politică in­capabilă poate irosi puterile mo­rale ale unei naţiuni, poate slăbi curajul, poate anula posibilită­ţile militare ale ţării. Dar nu mai puţin o armată cu flexibilitatea oţelului poate forma o rezervă reparatoare a tuturor consecinţe­lor unei politici greşite. Interesant în comunicatul ofi­cial privitor la ciocnirile de la frontieră, este precizarea datei când s-a desfăşurat lupta : „In după amiaza zilei de 4 Septem­brie“, adică exact când forţele naţionale începuseră să se mişte, să lichideze un regim care a cio­pârţit hotarele, care a sfărâmat armatura morală a ţării. Se aştepta deci o răvăşire aşa de gravă a ordinei interne, se spera într’o destrămare a orică­rei disciplini, Statul dizolvân­­du-se într’o anarhie generali­zată, încât cele două plutoa­ne inamite nu făceau decât să pipie terenul, să inspecteze con­secinţele febrei interne pe linia de pază militară a frontierei. Şi este normal ca orice desor­­dine internă să se plătească au­tomat cu vieţi la hotare. Tăria unui Stat este condiţionată şi de ordinea internă. Orice înmugurire de anarhie, orice năzuinţă de nesocotire a disciplinei statale alimentează speranţe vrăjmaşe ţării, crează o slăbire a puterii politice a ţă­rii. Nu există valabil decât co­mandamentul moral al naţiei: disciplina unităţii româneşti. Nici o răzleţire de gânduri, nici un capriciu individual, când fiecare energie individuală — oricât ar fi de neînsemnată — poate folosi, încadrată într’o dis­ciplinată acţiune cole­tivă. Primatul naţional implică păs­trarea intactă a tuturor puteri­lor, creşterea forţei militare a ţă­rii, linişte spre a spori producţia, fiindcă procesul istoric este un curs şi stă în sforţarea pe care o facem ca să participăm la vii­toarea aşezare a lumii şi altfel decât sub forma ruşinoasă a ac­ceptărilor fără să articulăm mă­car silaba unui protest. Uniţi într’un singur gând, în­tr’o singură voinţă restauratoare să ştim a citi dincolo de ceea ce o prudenţă obligatorie ne impu­ne ca reţinere, ca tăcere. Să ne facem preţuiţi de aliaţii de azi — puterile Axei. Ceva mai mult, să ne facem politic şi militar utili. Iar aştep­tarea să însemne încordarea tu­turor puterilor de muncă, spre a recâştiga timpul pierdut. Comunicatul oficial privitor la incidentul sângeros dintre grăni­cerii români şi două plutoane duşmane ne-a făcut să tresărim sub o mustrătoare aducere a­­minte : pe zonă stă de pază ar­mata ţării, marea rezervă repa­ratoare a tuturor umilinților în­durate. im. Întrevederea istorică dela Roma In ziua de 20 Septembrie d. von Ribbentrop a avut o lungă în­trevedere cu Ducele Mussolini. In clișeul nostru, dela stânga spre dreapta: Dino Alfieri, contele Ciano, von Ribbentrop, Ducele și von Mackensen. Mâine se pune in consumaţie Mâine, Mueţi 1 Octom­brie a. c. intră în vigoare dispoziţia ministerului e­­conomiei naţionale pen­­­tru­ punerea­ în consuma­ţie a pâinei reci. In consecinţă, la toate brutăriile şi la toate chioşcurile de desfacere a acestui aliment nu se va găsi decât, pâine fa­bricată cu o zi în urmă. Pâine eftină pentru pb^STafia săracă S’a pus în aplicare noul sis­tem de ajutorare al populaţiei sărace prin acordarea de carnete de bonuri cari dă drept să cum­pere pâinea cu 7 lei bucata în loc de 9 lei, diferenţa fiind su­portată de primăria Municipiu­lui. Victim­ frate nu trebue să sufere. In iarna ce se apropie Chemarea »Ajutorului legionar" către Ţară „Ajutorul Legionar" următoarea, chemare: ROMANI! a adresat ţării Dumnezeu ne-a trimis anul a­­cesta multe şi grele încercări. Am pierdut o mare parte din pământul strămoşesc şi milioane de fraţi ne-au rămas sub stăpâ­niri vrăjmaşe. Alte sute de mii au pribegit, pă­­răsindu-şi căminurile, glia şi tot ce au mai drag pe lume, spre a scăpa de urgia străină. Ei caută acum căldură la sânul nostru, al celor din patrie. Pentru ajutorarea acestora, Miş­carea Legionară a decretat bătălia lu­­i „Ajutorului Legionar”. Este prima marea bă­tălie a tineretului pregă­tit de Căpitan pentru jertfe continui şi ea va fi dată cu aceeaşi nestăvă­­lită risipă de suflet, cu care a fost întâmpinată prigoana cea mare şi cu care am biruit. Reuşita „Ajutorului Legionar“ va fi, în aceste ceasuri de încer­care, examenul întregii vrednicii româneşti. Ea ne va reda încrederea în noi înşine şi ne va înnoi nădejdea în împlinirea destinului săd­iit de Cel de Sus în neamul nostru. ROMANI! Pe cine se ajută singur, Dum­nezeu nu-l poate părăsi. Nici un frate nu trebue să su­fere, în iarna ce se apropie. E nevoie să le procurăm de lu­cru, să-i ajutăm cu bani, îmbră­„Ajutorul Legionar" Işi începe ac­tivitatea pe ziua de 30 Septembrie 1940. Sediu­l central al serviciului va fi in str. Roma No. 32—34, Bucureşti şi va avea următoarele secţiuni: căminte, încălţăminte, căldură, lo­cuinţe; e nevoie de tot ceea ce se poate dărui, de la ac, până la mi­lion. Daţi din puţinul vostru, ca şi din belşugul vostru. ROMANE! Incordează-ţi puterile sufletului tău de viteaz şi creştin şi aseme­nea generaţiilor de înaintaşi, cari au clădit cu jertfe generosul su­flet românesc nepieritor, aliniază­­te fără precupeţire In oastea „Aju­torului Legionar“. Comandant al Bunei Vestiri ILIE GARNEAŢA „Ajutorul legionar“ işi ia azi activitatea 1. Secţiunea secretariatului. 2. Secţiunea cameliei şi contabili­tăţii. 3. Secţiunea îmbrăcămintei şi o­­biectelor casnice. 4. Secţiunea alimentelor şi cantine­lor. 5. Secţiunea combustibilului. 6. Secţiunea serviciului de plasare. 7. Secţiunea asistenţei medicale la domiciliu şi pentru internare in spi­tale. 8. Pe lângă aceste va funcţiona din serviciu de transport. Pentru organizarea serviciului şi secţiilor apelez la camaradele şi ca­marazii legionari cari vor să se dedi­ce acestei opere să-şi ofere serviciul. Ofertele în bani, alimente, haine, ghete, obiecte casnice şi daruri de orice fel se primesc pentru­ Bucure­şti la sediul din str. Roma nr. 32-34. Filiale ale „Ajutorului Legionar“ vor lua fiinţă în toate judeţele. In special se vor înfiinţa imediat in ju­deţele cu refugiaţi. Aceste filiale vor fi înfiinţate şi controlate de conduce­rea judeţeană legionară. Banii colectaţi de filiale se vor de­pune la C. E. C. la dispoziţia „Aju­torului Legionar". Nu se vor face mânuiri de către filiale fără aprobarea centrului Se va raporta imediat despre în­fiinţarea serviciului şi săptămânal se vor trimite situaţii de banii încasaţi, alimente, îmbrăcăminte, lemne, căr­buni etc. colectaţi. Dispoziţii de funcţionare se vor tri­mite ulterior. Comandant al Bunei Vestiri ILIE GARNEAŢA Memorarea eroilor dela Porni» „Asociaţia foştilor luptători dela cele dela Porumbacu. Porumbacu" a comemorat eri, la bi­serica Răzvan din Capitală, pe cei 470 camarazi cdm­p in 1M«, te rug­ După parastas membrii au depus jurământul de pentru M. S. Regele Mihai asociaţiei credinţă In pagina Vl-a Vor intra Statele Unite In război ? Octombrie 1940 Mr««tar. PAMFIL ȘEICARU \ REDACȚIA Sl ADMflfcțTRATl» £ Strada B o­­ ve Apte ^ro. fi Secret Deaertf 4.84.40 *Cab. Directoratul 1.84.» Redacția politici 8.40.88 Adminllrtf, deL 0.84 83 Sport 5.48.07 Administrator 182.88 ----------------- Dep. 8.40.80 48 Ata. *î Public. 8.40.84 ' ftt r- Provincia 8.40.80 Mfel“ S. A. R. ibUcațiilor, No. 17103«. plătită'te. «mnerar cont­ori. Dir. Oca P. T. T. “No. 29744/930 j *j£*'m* nffe srraaL tel Statele-Unite vor da Angliei tot ajutorul material cu putinţă Importanta declaraţie a d-lui Summer Welles WASHINGTON, 29 (Rador). — D. Sumner Welles, secretarul ad­junct al Departamentului de stat, a rostit Sâmbătă un discurs în ca­re a afirmat hotărîrea Statelor- Unite de a da Marii Britanii tot ajutorul material cu putinţă. Nu există nici o problemă în Extremul Orient, a declarat orato­rul, care nu ar putea fi soluţiona­tă în mod paşnic. Totuşi guvernul Statelor Unite trebue să fie gata pentru orice eventualitate. Curentul renovator român este în primul rând religios şi de esenţă ţărănească BERNA, 29 (Radar). — Ziarul „Ba­seler Nachrichten“ publică un articol de fond întitulat „România naţională legionară“ spunând între altele:­­„Mişcarea legionară a debutat ca mişcare religioasă, sub numele de „Legiunea Arhanghelul Mihail", cre­­­ată acum 13 ani de Corneliu Co­­dreanu, şi ale cărei rădăcini sunt anterioare mişcării naţional-socia­­liste germane. Curentul renovator ro­mân, este în primul rând religios şi de esenţă ţărănească, prezentându-se mai ales ca o reacţiune pasionată a poporului român împotriva „şicane­lor“ civilizaţiei occidentale, impor­tată în România. „Conducătorii mişcării au cerut totdeauna şefilor lor să trăiască viaţa simplă a ţăranului român. Iar sub acest raport, programul lui Florin Sima este asemănător cu al lui Cor­­neliu Codreanu. „Tot din punct de vedere românesc trebue judecat noul conducător al Statului român, Generalul Antones­cu. El este înainte de toate un român naţionalist. Este înainte de toate sol­dat, iar ca soldat admiră armata ger­mană şi metodele ei. Mai presus de toate este însă un muncitor aprig. Foarte inteligent, foarte respectuos de tradiţia religioasă a poporului său, d-sa este o personalitate de primul rang. Lumea este deci îndreptăţită să creadă că va şti să conducă nu numai statul, dar şi mişcarea legio­nară, a cărei colaborare a ştiut să o câştige. Guvernul pe care îl conduce dispune de o bază foarte largă". Industria aeronautică engleză Care sunt magnaţii fabricilor de avioane. Superioritatea aviaţiei germane Cunoscutul constructor de avioa­ne, americanul Grover loening, a făcut cunoscut Intr’un discurs ţi­nut la Universitatea din Columbia, ci Anglia are nevoie pentru apă­rarea eficace a coastelor sale de cel puţin 50.000 de avioane, dar d­­in realitate nu posedi decât 5000, ac­ci îi lipsesc 25.000 de avioane. In orice caz, este cert, ci aviaţia englezi este mult prea slabi, în special astizi, când Franţa destul de pregititi şi Înarmaţi nu mai este altituri de ea, ca si poati face faţi războiului aerian modemn. „Royal Air Force“ Aceasta ara situaţia înainta de începerea atacului aviaţiei ger­mana, care a constrâns „Royal Air Force" si primească lupta, adică si nu mai ţini seama da material şi da echipaj in executarea luptelor iariene angajate. Urmările se pot vedea pa fiecara zi din comunica­tele Comandamentului German, ata­chcul cifra nu mai pot fi puce serios la îndoială, nici chiar da englezi aricii ar încarce oficialităţile din londra să ia varşirrea prin minciunii. Afară da aceasta, şi ca singurul răs­puns posibil, dat războiului da în­fometare, decretat de Anglia contra între­gei Europa, a fost decretată blocada totali contra Angliei, caiace fac«, ca impactul din America si devină aproape impasibil. Marea Britani« ar putea daci si fie silită, si-si acopere singuri pierderii« da avioane. Aceste pierderi sunt mai mari cât chiar cifrele făcute cunoscut către comandamentul german de pe Bombe pentru Anglia Statele Unite rămân în mod clar pe poziţia lor anti-japoneză Presa japoneză despre noul embargo american şi anun­ţarea imprumutului în favoarea lui Ciang Kai Shek TOKIO, 29 (Rador). — Co­respondentul Agenţiei ŞTE­FANI transmite următoarele: Prese japonezi comentând coincidenţa noului embargo al Statelor Unite şi anunţarea îm­prumutului în favoarea lui Cl­ang Kai Shek, subliniază că a­­ceasta dovedeşte că Statele Unite rămân în mod clar pe poziţia Ier anti-japoneză, deci sfârşitul relaţiilor economice se apropie, impunându-se ne­cesitatea Introducerea autor­­chiei în Japonia. Principele moştenitor al Greciei a sosit lai Istambul Vizita este pusă în legătură cu conversaţiile politice dintre Atena şi Ankara ISTAMBUL, 29 (Rador). — Co­respondentul Agenţiei DNB a­­nunţă : Principele moştenitor grec Paul a sosit la Istambul, venind cu automobilul din Atena. Şi principesa moştenitoare a Greciei este aşteptată să so­sească aci, venind din Roma. In cercurile diplomatice vi­zita aceasta, care ar dura câ­teva săptămâni, ,este pusă în legătură cu conversaţiile di­plomatice între Atena şi An­kara, care ar privi situaţia po­litică. •.......­

Next