Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1870 (Anul 3, Nr. 1-50)
1870-01-15 / nr. 4
Anul III. Prețul Abonamentului. Xassi: Pe unu anu 14 lei noi , șese luni 7 , „ „ trei „ S'a „ Districte: Pe unu anu 16 lei noi„ șese luni 8 , „ „ trei „ 4 „ „ Austria și Germania: Pe șese luni 5 fiorini hârtie. Francia: Pe șese luni 16 franci. Boala: Pe anu 25 franci sau 8 ruble. Redacțiunea și Administrațiunea, in localul Tipografiei Junimea. CA SI E A iî AR II Si 8 S3 SaTEMA X *51. IASSI, Joi 15 Ianuarie 1870. » JE S A S £ S APARE IDE DOUE ORI 3?33 SEPTEMĂNĂ JOIA SI DUMINICA. No. 4. Anunenuri Rândul de 35 litere sau locul seu 15 bani. Inserțiuni și Reclame Rândul de 35 litere sau Jocul seu 1 leu nou Epistole nefrancate nu se pri 3ipescp. Manuscriptele nepublicate se vor m ‘ arde. ■ Costul Abonamentului din ,țeară se priimesce și in maree poștale. stil» ».„II 11.! IS^ÎCKiÂ^H II Patronul silfu. . gf lanuari lanuari I prefft.j Ore.țftJj lanuari j Januare. I orem. Dreim 11 23 ' Duminică. Cuviosul Teodosie. 7 26. 4 34 ! 15 27 doi. | Cuv. Pavel Tivitel. 7 20. 4^ 12 24 Luni. Mucenita Tatiana. C 7 24j 4’ Re ll Ui I 28 | Tineri. n In. C. Lanț-Petru. i 19 4 41 13 25 Marti Mucenicul Ermil. 7 23 4 37! j 17 1 29 [ Sâmbătă. | + Cuviosul Antoiie. 7 18 4 42 14 26 Mercuri. Sf. uciși in Sinai. 7 2243$ 18 30 Duminică. 1 Păr. Atapsie și Ciprilă. 7 17 443 Spiri (lin Intru. I. S. Domnul a mai primitu, până acum, cu ocasiunea căsătoriei sale, scrisori de la: Prea S. S. Patriarchul ecumenicii din Constantinopolio ; A. S. ducele de Anhalt ; A. S. R. marele duce de Mecklemburg Strelitz ; A. S. R. marele duce de Oldenburg; A. S. R. marele duce de Saxe-Weimar-Eisenach; A. S. R. marele duce de Hesse- Darmstadt ; A. S. S. principele Schwarzburg-Sondershausen; Consiliul federal al Elveției; Senatul orașului liberu de Brema ; A. S. S. principele de Reuss. — M. La Doamna a adresatu cătră D-uu președinte alu consiliului miniștrilor scrisoarea de mai josu: Domnule Președinte. „Visita mea la Asilul Elena ’mi a făcutu cea mai bună impresiune și voiu păstra o plăcută aducere aminte. Am fostu primită de cătră copile ca o mumă și ținu a fi muma lor. Cu o vie satisfacțiune am constatatu chipul cum copilele sunt îngrijite acolo, precum și progresele in instrucțiune, cari făcu a spera că acestu aședementu va putea da institutiice pentru scoalele de fete. Solicitațiunea mea se concentrează in acestu momentu, in săvârșirea Asilului și in construcția unei Căpele atăt de neapărată oricărui asenementu unde trebue să se facă educația tinerimei. „Propria dată a se deschide o sub scripțiune spre acestu efectu. Convinsă de nobilele sentimente ale damelor romane nu mĕ indoescu că vor veni să se asocieze cu grăbire, la această operă, pe care o punu sub patronagiul meu. Mă punu in capul subscripțiunei cu suma de 12.000 franci. „Credeți, domnule președinte, la simțimentele mele de stimă și de afecțiune. „ELISABETA.“ — Mercuri la 31 Dec. trecutu, I. L. Doamna a bine-voitu a face ca să se impartă adjutoare de tot felul pe la mai multe sute de copii săraci și femei sărmane din capitală. Această distribuțiune s’a făcutu in presența N. L. pe la carele 6 sara, in sala Atheneului, frumosu decorată și in presența unei asistențe numeroase. — Budgetele județelor Ilfov, Iassi, Doljiu, Mehedinți, Gorjiu, Vâlcea, Muscel, Prahova, Râmnicu-Sărata,luzna, Bacău, Neamțu, Suceava, Vasluiu, Fălciu, Ismail-Bolgrad, Covurluiu, Ialomița, Botoșani, Oltu, Dorohoiu, Romanați și Buzău, pentru exercițiul anului viitoru 1870,’ sunt aprobate așa cum s’au votatu de consiliere generale, cu reservanse a sancțiunii contribuțiunilor adiționale de cătră puterea legiuitoare, conform art. 110 din constituțiune. CAMERA. In ședința de Joi 8 ianuarie 1870 singura lucrare a Camerei a fostu continuarea deschiderilor pe articole a proiectului de lege pentru rădicarea insărcinărei primarilor de a stringe contribuțiunea și instituirea unor anume perceptori. Oratorii zilei a fostu d-nii: I. Codrescu, Văleanu, E. Văcărescu, ministru de finanțe, Cerchezu, P. Grădișteanu, Boerescu, Ministru de interne și S. Mihălescu. Scrii din afară. Paris, 21 Ian. Lui Raspail ii merge tot mai rău. Puțină speranță de regindpcare! Se tjice, că in casa de moarte, guvernul va dispune, a se aduce cadavrul seu la Paris. — Procesul prințului Petru Bonaparte nu se va pertracta in Paris, ci in Bourges.—Ledru Rollin, după informațiunile mai recenți, se va întoarce din Londra în sfirșitul lui Ianuarie. Banchetul ce s’a proectatu a să da in onoarea lui, se va amâna până la fiica sosirei in Paris. La acestu banchetu vor lua parte mii de oameni. Paris, 22 Ian. se a iți dimineață numeroase grupe de oameni se stringu inprejurul pușcăriei de la poliție, unde se pertractează procesul lui Rochefort. — Nisce emisari umblau ori prin mulțime, pentru a împărți numere din jurnalul Marseillaise, cu scopu de a irita poporul. Paris, 22 Ian. in ședința de astădi a corpului legiuitoru Thiers dice: Noi avemu datoria cea nobilă de a da libertatea deplină țerei, Huși, să nu uitămu, că in viitoru, cănd țara nu va fi mulțumită, respunderea va cădea numai pe noi. — Astăzi a avutu locu înaintea tribunalului corecționalu procesulu in contra jurnalului „Marseillaise,“ Acusații n’au fostu față. Rochefort s’a condamnatu la șase luni de închisoare și 4000 franci amendă, Grosset la 6 luni și 2000 franci, Pereyre la 6 luni și 500 franci amendă. înaintea palatului justiției a fostu o mulțime de oameni care după publicarea sentinței a strigatu: „Să trăiască Rochefort.“ Mai mult nu s’a intamplatu. Rochefortu a fostu astăzi la ședința corpului legiuitoru. Londra, 22 Ian. Lăngă Sheffield a avutu locuri o tumultă de lucrători la care s’au dărămatu vre-o treizeci de case. Poliția a fostu foarte energică și a restabilitu ordinea. Madrid, 20 Ian. In urmarea noului ordinu relativu la studenți, care se poate considera ca introducătorul instrucțiunei libere, — studenții făcu dese demonstrațiuni pe strade, strigăndu unii „Să trăiască Republica,“ alții „să trăiască Isabela.“ Petersburg, 21 Ian. După noua Constituțiune a poporului, capitala Petersburg are 667,026 mii locuitori. Constantinopol, 21 Ian. Sistemul iecimal pentru raporturi de măsură și pondulare să fie introdusa in toată Turcia. Calmuțchi s’a confirmații adjutoare pe lăngă d-nui primaru alu comunei Tecuciu; d-nii Constantin Manea, Nicolae Galeți și George Petrovici; d-nu C. Bobeică, fostu preofitoru la vama Mihaileni, s’a numitu in asemene calitate istrafița de la gara drumului de fera Suceava; d-nu Dim. Theodor, s’a numitu prim comptabil la casieria generală a județului Neamțu; d-nu Dim. Ștefănescu, actualul adjutoru clasa II-a la curtea de apel din Focșani clasa I; d. M. Costescu, fosta grefiera de trib, adjutoru de grefă la curtea de apel din Focșani; d-nu G. Măldărescu, actualul portărel pe lăngă curtea de apel din Craiova, capit alu portăreilor trib. Doljiu; d-nu Paraschiv Vernescu, portărel la curtea din Focșani; d-nu A. Sandu Avram, adjutoru alu judelui de pace din orașul Tecuciu; d-nu G. I. Garnețd, adjutoru alu judelui de pace din plasa Zeletințul, jud. Tecuciu ; d-nu M. Angiulescu, adjutoru alu judelui de pace din orașul Craiova, ocolul II-a ; d-nu N. Voinov, adjutorii alu judelui de pace de la ocolul alu 4-le din capitală. — In No. 286. S’a incuviințatu comunei Pitesci ca să cumpere locul d-lui Ștefan Petrovici, ce ilu are alături cu foasta piață numită Săntul-Nicolae, cu care să lărgească grădina publică Carol I, cu prețu de lei noi 1.362 bani 92, d-na Ștefan Găică, s’a numitu advocații publict pe lăngă trib. district: Rămnicui-Săratu și Brăila. Corpurile legiuitoare. SENATUL. Ședința de Joi, 8 ianuarie 1870, se ținu sub preșședința d-lui președinte A. Plagino. Intre comunicări este și adresa ministeriului, prin care se arată, că colegiul I de Dorohoiu nu a pututu realisa alegerea de senatoru. Se declară de vaca cu colegiul la care este alesu d. Crache, care nu vine la ședințele Senatului. D. N. Ionescu desvoaltă interpelarea sa anunțată mai de mult d-lui ministru al instrucțiunei publice, relativă la măsurile ce d. ministru crede să iea pentru ca să nu să aducă in cursul pretecțiilor stănjuială studenților, din causa concediilor ce se dau profesorilor. La această cestie vorbiră ăncă d. Deșliu și ministru de instrucțiunea publică, care susține, că va aplica legea egala in privința tuturor profesorilor, apoi se inchide discuțiunea. Se proclamă senatorele alesu la coleg. II de Vasluiu. Să incepe discuția asupra proiectului de lege pentru inamovibilitatea magistraturei, dar timpul fiindu inaintatu seamănă discuția pentru ședința viitoare. REZUMATUL Ordinului din 3 Ianuarie a. c. al D-lui Ministru de Interne cătră toți prefecții de districte. Domnule Prefectu, S’au luatu mesari de cătră guvernele României de a nu se mai lăsa liberă intrarea inteară a oamenilor fără căpetăiii, mai alesu a sudanilor veniți din Podolia și Galiția, pănă ce mai întăiu autoritățile fruntariilor nu se voru asigura, că aceștia potu duce o viață onorabilă. Măsurile acestea au fostu și suntu basate pe legile țerii și au fostu repetate din timpu in timpu. Insă, ori că măsurile luate au fostu neglijate, mai alesu de cătră autoritățile fruntariilor, seau că judanii s’au strecuratu pintre piquete, totu ce vedemu, este, că o mulțime de judani fără meserie și capitaluri cutrieră România și mai alesu partea de preste Milcova. Asemenea urmări regretabile au datu naștere atătoru plângeri, protestări și interpolări chiar in camera deputaților. In urmarea acestora D-le Prefectu, vinii a reaminti legile esistente, măsurile lățite din timpu in timpu pentru neingăduirea de a mai intra in țeară a oamenilor și respective a sudanilor iară căpetăiu , de a nu’i lăsa a se statornici prin comunele rurale, și in fine a nu-i lăsa se petreacă mai multu in țeară, decătu pănă la termenul cuprinsu prin pașapoarte. Dați dară cea mai energică impulsiune autorităților administrative și comunale din județul d-voastră; ințelegeți de cu autoritățile de la fiunțăriile țerii spre a se pădi legea, și fiindu cunoscutu, că judanii intră in țeară mai multu pe la piquete, ei trebuescu urmăriți mai alesu prin comunele unde se stabilescu. Ochiul D-voastre de priveghiere fie pretutindeni și pururea neadormitu. Numai cu chipul acesta vomu scăpa România de plaga socială a proletariatului judanescu. Acte oficiale. § „Monitorul Oficial“ publică următoarele : In No. 286. Prescurtări de decrete pentru încuviințarea ce se dă comunei Pitesci a cumpăra unu locu. § Numiri in funcțiuni publicate in „Monitorul Oficial.“ In No. 285. D-nu C. Georgescu, actualul sub-prefectu al plaiului Părscov din jud. Buzeu, s’a permutata in asemenea funciune la plasa Sărata, d-ne Nicolae Scorțeanu, fostu adjutoru de corespondență in ministerul instrucțiunii publice, s’a numitu in vacantul postu de polițaiu alu orașului Rămnicu-Săratu; s’a permutatu d-nu dr. in medicină D. Nicolaidi, actualul medicu primaru alu județului Ialomița, in, asemenea calitate la județul Buzeu; d-nu dr. in medicină V. Rosdol, actualul medicu primaru alu județului Olt, in asemene calitate la jud. Ialomița; d-nu dr. in medicină Ernest de Lapomeray, se reintegrează in postul cea mai ocupatu de medicu primaru alu județului Oltu; s’a incuviințatu comunei Alecsandria din județul Teleorman, să vândă prin licitație mai multe locuri virane, proprietăți a comunei, și cu banii ce se vor strânge să facă unu edificiu de școală publică, de comandă de pompieri, și alte imbunătățiri necesarii acei comune; s’a revocatu din funcțiunea de primaru alu comunei Ilăilău d-nn Costachi Schi locale. (Teatru romănu.) Sâmbătă la 10 i. c. se represintă piesa; „Țarina sau moartea lui Petru celu mare“ in beneficiul D-lui Victor Delmari, regisorul teatrului. D. Galino, in rolul lui Petru celu mare, a fostu bunu, ca și in toate rolurile d-sale. Cea ce ni-a plăcutu, a fostu instința ce d-sa a desvoltatu in studiarea acestui rolu; in mai multe rânduri, făcea se amuțiască sfiptele sufletului, neavându trebuință de ele; in privința jocului, mai nimerită ni-a părutu acea scenă din actul al patrulea, căndu țarul, intr’unu monologu bine compusu, dice, că lumea ’lu acasă de tiranu, dar — esclamă elu — ce fapte mari s’au pututu duce căndva in desevărșire, fără vĕrsare de sânge!“ D-na Popeasca in rolul Țarinei a avutu multe momente prea nimerite, pentru cari a și căpătatu aplausele ce i se cuveneau. D-șoara Poenaru si-a datu cea mai naturală imagine a junei și naivei Olga, fiica lui Menzinkoff (D. Gheorghiu), era sublimă cu deosebire in actul al treilea, cănd află relația amoroasă ce exista intre bărbatul seu cont. La piesa (D. Alesandrescu), și intre Țarina, acea durere, acea indignațiune bine simțită și bine exprimată, au făcutu, ca artista să