Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)

1870-11-26 / nr. 110

Anul II .Prețul abonamentului. Iasai : Pe unu anu 14 lei oi , șase luni 7 „ „ trei * 31­»» » i Biatricte: Pe il­anu ,16 lei noi „ șase lun­­ 8 „ , „ trei , 4, Austria și Germania : Pe șase luni 5 florini hârtie. JTraneia: Pe șase luni 16 franci, Hosia: Pe anu ,25 franci sau 8 ruble. IASS l,­­lot 20 Noem­vrie 1870. Anuneiuri. Rândul de 35 li­­v­re sau locul seu 20 l’ani. Inserjlor, și Reclame Rândul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancatfe nu se pri­­mescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. DE »OUB­ORI 3P23 SEPTEMANA. Eaei tip Ea a*u3 5<# 1.3e Kissial, Redacțitmea Adm­ii 1 i si i-ațîiu­nea: in localul Tipografiei Junimea. € A­L­E­I 1­ A I îl I SEPT « îl Í­if E I . Stilu Stil­u nou D­i­o­a. P­a­t­r­o­n­u­l «lit«» 8. Räsar. Apusul­. Stila­­ stil nou Dioa. ! Patronul ti­i 1­e­i. Rilsär.j Apusul vechiu. " «*K smi. I ilialit __________ soar. “iJloefa V.""^DecejW, bre­m. oare in Boem. Dec. ore­m.'oresin 22 4 Duminecă. Apostolul Filiman­. 7 42 4 17 26 8 Joi. Cuviosul Aspie­­r 7 441 4 15 23 .5­­ Luni. Pat­. Amfiloh­ie Episc. Icon. 7 43 4 17 .27 j 9 Vineri. Cucericul Iacov. Persul. 7 45] £ 15 24 6 1 Mar­ ți. Clisment Papa Roatei. 7 43 4 16 28 10 Sambäta. 1 Cuviosul Stefan cel nou. 7 45.1­4 15 15 1­7 ! Mercur!______| Mucenita Ecat­­erina.__________ 7 44 4 16 29 1 11 Duminică. Mucenicul Paramon._______________ 7 46­­4 15 No­ no. Depeși telegrafice. (Serviciul privatu al „Curierului de Iassi.“) Berlin, 4 Decemv. Depeșa regelui catră regina. 3 Decemv. Zice: Astăzi n’a avutu locu nici o combatere serioasă. Inamicul pare a se intări lăngă Vincennes. Generalul Tres­­con a luatu­eri 7 tunuri și 1800 prisonieri, intre cari 1 generali și 20 oficieri. Bom­bardamentul fortăreței Belfort a inceputu a­­stăzi. O altă depeșă a regelui cătră regina spune, că prințul Friderick Carol a respinsu pe ina­­micii lăngă Chevilly și Chilleurs, luăndu-i două tunuri și silindu-lu a se retrage in pă­durile de la Orleans. Tours, 4 Dec. Noutățile din Paris con­firmă, că francesii in 1 Dec. sara au ținutu încă Champigny și Brie. Nu francesii, ci prusienii au cerutu unu armistițiu de căteva oare, care li­ s’a acordațui. O depeșă mini­sterială din 2 Dec. adresată către prefecți, spune, că armata de la Loire continuă mar­șul său; lovirea n’a avutu vre-unu avantagiu insemnatu nici pentru o parte. Unu atacu asupra Autun s’a respinsu de două ori, cu perderi importante ale inamicului. La nord retragerea inamicului pare a fi sigură. Tours, 4 Dec. Armata de la Loire. Vi­neri spre Sâmbătă a intreruptu marșul ei din causa resistenței foarte vioae a inamicu­lui; acestă pare că a concentratu puteri în­semnate intre Pithiviers, Artenay și Orgues.­­ Armata de la Loire după nisce lupte fără resultatu a intratu in posițiuni tari­­ lăngă Orleans, mărginindu-se de a ocupa mase im­portante de a­le inamicului și de a ușura prin aceasta degajarea armatei lui Ducrot. Lyon, 3 Dec. Luptă pe șoseaa de la Au­­tn la Arnay. Generalul Chremier urmărește pe inamicul Versailles, 4 Dec. După o luptă de dovă zile, la care au luatu parte corpul al 2-le­a armatei, armata de Meclenburg și corpul lui Mannstein, astăzi fară s’a luatu suburbia Staverjean și gara drumului de feru de la Or­leans ; alte corpuri sunt gata de a lua mine și orașul. — înaintea Parisului, inamicul a stricatu astăzi podul așed­atu pe lăngă Brie și s’a retrasu peste Marne. Tours, 5 Dec. (oficialii). Noaptea trecută Orleansul s’a deșartatu de cătră noi și la meciul nopții s’a ocupatu de cătră inimica. Retragerea s’a făcutu in bună ordine. Berlin, 5 Dec. In Parlamentul federal, ministrul Delbrück dă cetire unei scrisori a Regelui de Bavaria, prin care acela oferă regelui de Prusia coroana imperială a Ger­maniei. Florența, 5 Dec. La deschiderea Parla­mentului discursul tronului accentuează neu­tralitatea, viitoarea transferare a guvernului la Roma și alegerea Ducelui d’Aosta ca re­ge al Spaniei. Scrie din intru. Corpurile legiuitoare. SENATUL. Senatul intrunindu-se in majoritate, la 17 Nov. și­ a constituita biuroul, alegênda de președinte pe d. A. Plaine, precum și pe ceilalți membri totu acei din sesiunea trecută. S'a procesa apoi la alegerea unei comisiuni pentru redactarea res­­punsului la discursul Tronului, și s’au alesu d-nii loan Manu, Episcopul Dunării de josu, D. Moruzi, D. Cariagdi, D. Veisa. CAMERA. In ședința de la 17 Nov. fiindu de față 80 de­putați, se dă citire diferitelor petițiuni. Apoi D. N. Blaremberg anunță următoarele interpelări: pentru d. ministru de externe: „unde stă conflic­tul intre guvernul nostru și celu otomanu, in pri­vința baterii monetei? Este d-lui (ministrul) dis­­pusa a arăta corespond­ința urmată intre guverne privitoare la aceasta? Care e motivul pentru care, in impregiurări grave ca cele in care ne aflămu astăzi, d. agenta diplomatica al țerei se află in Bucuresci? Aceasta e o receală către gu­vernul otomanu, sau că demisionarea d-lui agentu este o realitate? Dacă este reale, de ce n’a anun­­țatu guvernul aceasta și de ce n’a luatu măsuri de înlocuire? Ce e convențiunea încheiată cu Serbia? Cum s’a făcutu ea fără ratificarea Came­rei?“ Pentru d. ministru de financie: „Care a fostu misiunea persoanelor trimise de d-sa la Berlin, in cestiunea Ambion? care e resultatul acelei misiuni și e dispusu d. ministru a comu­nica camerei acele lucrări?“ Pentru d. ministru de lucrări publice: „Este dispusu d. ministru a accepta lucrările d-lui Strasberg cum se găsescu, cu materialii vechiu și reu făcute, căci un mesa­giu este o trasă care lasă a se înțelege că gu­vernul e dispusu a le primi cu mare grăbire.“ Guvernul declară că va respunde peste trei zile. După acestea, cu învoirea camerei, s’a decisu a se alege o comisiune de cinci membrii, cari să cerceteze desaidul arestării d-lui Al. Candiano Popescu. Se proclamă ca membrii ai Comisiunei d-nii C. Bosianu, N. Voinov, N. Ionescu, Eu­­geniu Ghica și Comănișceanu. In urmă după oare­cari neînsemnate desbateri, se procede la tragerea la sorți a secțiunilor. In ședința de la 18 Nov. D. Costin Brăescu, raportare, dă citire raportului comisiunei verifica­toare a titlurilor noilor deputați aleși. Se pro­clamă fără disensiune ca deputați: la coleg. III de Fălciu d. Ștefan Parpali, la coleg. I de Făl­­ciu d. Gheorghe Beldiman, la coleg. III de Bol­­grad d. Gheorghe Carpu, la coleg. II de Covur­­luiu d. Nicu Catargiu și la coleg. II din Ias si d. Nicolae Aslan Ceaur. D. Fleva cere a se lua in considerare imediata raportul comisiunii verifi­­cătoare a dosarului cestiunii d-lui Candiano, care s’a și depusu la birou. Adunarea deci()Sndu a se incepe cu această cestiune, d. N. Voinov, ra­­portorele comisiunii, citesce raportul comisiunii. Majoritatea comisiunii, compusă de d-nii C. Bo­sianu, N. Voinov, Nicolae Ionescu și Eugeniu Ghica, a opinatu a se pune in libertate d. R. Candiano Popescu, făr’a inceta procesul, iar mi­noritatea, compusă de domnul Dimitrie Ghica Comănesceanu, a opinatu a nu se libera, fiindu c’are intima convicțiune că d. Candiano e culpa­bile de crima ce i se impută. D. Voinov explică apoi cum comisiunea mai întâiu a cercetatu care e competința sa și a camerei, cum, după discu­­siunile urmate, ea a statuatu că nu se putea pronunța decât asupra acestor doue punte: I) că prin eliberarea deputatului nu se curmă mer­sul justiției; I­) că prin eliberarea lui nu se tur­bură ordinea publică cătuși de puținu, in urma căror­a luatu decisiunea citită deja. Căt despre procesu, declararea d-lui Candiano că va compă­rea înaintea justiției, când va fi chrămatu, este suficiinte. Deschidendu-se discusiunea, d. Prim­ministru Iepureanu mulțămesce comisiunii de principiele bine stabilite de densa; cașul era foarte delicațiv, era vorba de inviolabilitatea de­putatului. Comisiunea s’a găsitu apoi și in fața justiției, și a sorutu se nu intre in atribuțiele ei, remăindu ca judecata se urmeze. E car de pă­rere, cu comisiunea, că liberarea d-lui Candiano nu va turbura ordinea publică și declară că te­­legraful guvernului e la ordinea camerei și, după votu, va fi imediatu liberatu. Ne mai fiindu nici o disensiune, se pune la votu prin bile opiniunea d’a se elibera d-nu Candiano, și Președintele, a­­nunțăndu resultatul scrutinului, proclamă că adu­narea, aprobăndu opiniunea majorității comisiunii, a decisu ca d. Candiano se fie liberatu (aplause). Se suspinde ședința pe 10 minute. La redeschi­dere se procede la alegerea unei comisiuni de 3 membrii, care să elaboreze proiectul de respunsu la discursul tronului, și se alegu d-nii D. Gheor­ghe Vernescu, D. Const. Bosianu, D. Ioan Co­­drescu, D. Nicolae Ionescu cu Nicolae Blarem­berg, D. Nicolae Voinovu și Nicolae Fleva. Șe­dința se ridică la 4 ore și Camera trece in sec­țiuni. In ședința de la 19 Nov. D. ministru de finan­cie citesce mesagrele prin cari se trimitu in des­­baterea camerei proiectele de lege următoare: celu privitor la desființarea taselor personale și imposibilu de șiosele și la prefacerea lui intr’o dare generale, celu pentru inființarea monopolu­lui tutunului ca dreptu esclusivu al Statului, celu­i pentru stringerea datoriei flotante și celu pentru regularea și mărginirea împrumuturilor provisorie ce face guvernul in cursul anului. Adunarea decide a se tipări și publica, luăndu-se de ur­­gință in considerare de secțiuni. Apoi D. minis­tru al justiției citesce mesagrele prin cari se na­­intează proiectele de legi pentru organisația mi­­nisteriului justiției, celu pentru suprimerea pos­turilor de membrii și supleanți permanenți la tribunalul comerciale din Brăila, etc. și celu pen­tru adaugerea la tribunalul Ufovu la secțiunea III și la tribunalul Mehedinți este unu supleant». După aceasta adunarea procede la alegerea co­­misiunii budgetare, de 21 membrii, după care ședința se ridică. Buletin­ul „Moniteur“ din 2 Dec. scrie: ieri Garibaldi in­prejura de Autun a respinsu pe prussieni din două posițiuni importante. O depeșă din Genf, cu data 2 Dec. spune, că armatele germane din Metz, Thionville, Nancy și Strassburg au primitu ordinu de a merge lân­gă Paris in timpul cel mai scurtii possibilu­­lfram­ul Handelsblat­t Nov. Zice, că negocierile in­tre regele Prusiei și intre Napoleon, privitoare la pace, s’apropiă de sfârșitul lor. Pacea va fi in curanda inedtentă. Ex-imperăteasa Eugenia va merge la Wilhelmshöhe pentru a semna tratatul. Diarele italiene se ocupă mai alesu de alegerile deputaților. Ultimele scrii ce ne aducu ele, ne facu cunoscutu, că resultatul definitivu nu s’a pututu cunoasce din causa numeroaselor balota­­gie; d’abiäus au datu unu resultatu definitivu, iar done treimi sunt cu balotagiu. Acestu resultatu neacceptatu și extraordinar se atribue parte dis­­posițiilor legii electorale, care cere 2 treimi din numărul votanților la prima votare, și parte ale­gătorilor, cari au mersu nu prea micu numeru. „Pressa“ de la 2 Nov. scrie : „Papa Piu IX a mai publicatu o enciclică că­tre toți episcopii și clericii catolici, reclamăndu concursul lor și nevoindu a admite nici unu felu de reconciliere. Nu scimu a câtelea enciclică mai este aceasta. Nu scimu dacă in numele lui Christ se poate chreștinesce și catolicesce face apelu la o forță streină, care se aducă resbelul și indife­­rința fășierea in Italia, una din țerile cele mai catolice, care nu cere decăt a trăi liberă și unită alături cu biserica liberă.“

Next