Curierul de Iassi, august-noiembrie 1871 (Anul 4, Nr. 87-129)
1871-09-26 / nr. 106
b r A Anul IV. Prețul abonamentului. lasst: Pe unu anu 20 lei noi „ șese luni 10 , „ „ trei „ 5 „ „ Districte: Pe 1 anu 24 lei noi „ șese luni 12 „ „ * trei „ 6 „ Austria: Pe șese luni 8 fiorini hârtie. Germania: Pe șese luni 18 franci. Francia: Pe șese luni 24 franci, RASSI, Duminică 26 Septemvrie 1871. An unei uri. Rândul de 40 litere (Petitu) sau locul seu 20 bani. Inserțiuni și Reclame. Rândul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. APARE DE TREI ORI PE SEPTAMÂNA: DUMINICĂ, MERCUR ȘI VINERI. Exemplarul &0 de bani. Adacțiunea și Administrațiunea: in localul Tipografiei Junimea. CILEIDARUL SEPTEMASIEI. No. 106. Bosia. Pe șase luni 20 franci, sau 7 ruble hârtie. tSu Stilu ,,cu 9* 0 a Patronul <?Vel. *2? A. Stilmnon ?ion. Patronul duel. Sftar! Septemv. Octomv. orem. oarem. Septemv. Octomv. — ore. m. ore. n. 26 8 Duminică. 1 Adorm. St. loan evang. 6 24 5 351 30 12 Joi. Părintele Grigorie. 6 32 5 27 27 9 Luni. Mucenicul Calistrat. 6 25 5 33 ș oct. 1 13 Vineri. Apostolul Anania. 6 32 5 27 28 10 Marți. Cuv. Floriton. 6 27 5 31 < 2 14 Sâmbătă. Mucenicul Chiprian (§) 6 35 5 25 29 11 Mercuri. Cuv. Chiriacu, 6 29 5 30 3 15 Duminică. Mucenicul Dionisiei^topogolu.____________6 37 5 23 HOPJ -Al. NU I S TJ. Terminându-se cu finele acestei luni semestrul al 3-lea actualu, avisămu pe toți D-nii abonați ai noștri, de a-și renoi de timpuriu abonamentele, pentru a nu suferi Întrerupere in primirea acestei foi * a Depeși Telegrafice. Paris, 2 Octomvrie. Victor Hugo a fost vers la Thiers, pentru a-lu ruga, să modifice pedeapsa lui Rochefort. Thiers a respunsu, că aceasta atărnă numai de la comisiunea pentru gradare. Londra, 3 Octomvrie. Strikele incepu a a se regula in mai multe locuri. Fabricanții din New Castle au trimisu ieri respunsu lucrătorilor, ce făcu strike. — In toate bisericele catolice s’au făcutu rugăciuni pentru „terminarea in curăndu a ocupațiunei Romei.“ Pe la maluri domnescu furtuni grozave. Berlin, 3 Octomvrie. In contra afirmărilor oficioase ale agendei „Havas“ relative la tratările despre convențiunea vamală germano-franceză, ea nu progresază. Thiers nu vra să accepteze propunerile lui Arnim respective la fixarea unui maximum la importului manufacturelor franceze, ce să se importeze in Alsacia și Lorena, și a făcutu alte propuneri. Magistratul a decisu, a face in urmă o serbare solemnă in onoarea descoperirei monumentului lui Schiller. Constantinopolu, 4 Octomvrie. Secretarul Sultanului Erminu Bey, s’a inlocuitu prin al doile secretaru. — Intendența sanitară a trasu unu cordonu sanitara impregiurul unui cuartiru ispititu de hholera, oprindu de a trece linia respectivă. Jurnalele de aici critică aspru această mesură, incendu că ea va remănea fără efectu și va produce numai spaimă și răbdări intre locuitoriii cuartirului. Unu medicu și unu preotu s’au impedicatu, de a trece linia și a da ajutoru bolnavilor, încă nu este publicatu unu raportu oficialu in privința numărului morților. Arșița este cumplită; văntul sudicu bate necontenitu. Boma, 4 Octomvrie. Cardinalul Antonelli a notificatu cardinalilor reședinți in străinătate, că alegerea viitoare a Papei dacă nu se va putea sever și ,presente cadavere“, conclavele se va ținea afară de Italia. — Partida conservativă a luat o inițativa la o petiție, care tinde la punerea sub acuzare a ministrului de finance Sella, tare prin chestia impositului pe măcinatu si fi violatu constituția. Deși nu s’au adunați incă multe iscălituri, totuși chestia face multă sensațiune. Scrii din intru. — D. Costa-Foru, ministru al afacerilor străine și ad-interim la justiție, intorcându-se la post, interimul ministerului afacerilor străine cu care a fostu însărcinații d. P. Mavrogheni, ministru alu finanțelor, și alu ministerului justiției cu care a fostu insărcinatu d. N. Crețulescu, ministru alu lucrăriloru publice, prin domnescul decretu sub No. 1,668, de la 1 Septemvrie, încetează de astăffi, 18 Septemvrie. — Măria Sa Domnul, a binevoitu a da execuatorul de rigoare pentru recunoascerea oficială a d-lui Cajetan Zagorski, fostu cancelaru al consulatului din Iași, vizualitate de vice-consul la Turnu-Severin. —La 30 Septemvrie curentu, se inchide verice operațiuni privitoare la stingerea și plata cheltuelilor exercițiului anului 1870. Aceasta după art. 4 din legea comptabilității generale. —Sunt dară invitați toți d-nii posesori de mandate din exercițiul 1870 ca, pină la arătata fii, să se presinte negreșitu la casieriele unde suntu avisați, spre a’și putea primi banii pe aceste mandate, căci altfel vor mai suferi intărziiere din causa formalităților ce prescrie legea in asemenea cozuri. — Prin decretu cu data din 31 Octombre, din Vxnfolincmplp Ha milifii • Tla+aaar»v Önnflotra l^omnn VAV KJUVWW I «U1UUULIj Iași, Bacău, Tecuciu, Putna, Covurluiu, Brăila, Buzău, Prahova, Dămbovița, Ilov, Vlașca, Argeș, B.Vălcea, Mehedinți, Doljiu și Olt, se vor concentra căte 400 oameni de batalioane din clasele anilor 1867, 1868, 1869, 1870, și 1871, pentru a face esercițiu militar, de la 15 Octombre până la 31 Octombre. Acte oficiale. § Numiri in funcțiuni publicate in „Monitorul Oficial.“ In No. 206. Consiliile generale de județe din toată țara sunt convocate in sesiune ordinară pentru ziua de 15 Oct.; d-na St. Pretorianu, se numesce portărel la trib. Ilfovu, in locul d-lui Al. Romanescu destituitu și datu judecăței; d-nu G. Buzescu, se numesce grefieru la tribunalul de Botoștani d-nu loan Lăzărescu, se numesce ajutoru de grefă la rib. Botoșani; d-nu N. Popovici, s’a confirmatu in funcțiunea de primara alu comunei Târgu-Jiului; s’a disolvatu consiliul comunei Cărlămănescu, din județul Tutova, inlocuindu-se cu o comisiune interimară; s’a disolvatu consiliul comunei Gărbovețu, din județul Mehedinți, inlocuindu-se prin o comisiune interimară; s’a disolvatu consiliile comunelor rurale Vorovenii, Vulturescui și Drăghica, inlocuindu-se cu câte o comisiune interimară; s’a disolvatu consiliul comunei Rămnicu-Sărata, inlocuindu-se cu o comisiune interimară; s’a disolvatu consiliul comunei rurale Vinderei, din județul Tutova, inlocuindu-se cu o comisiune interimară; d-nu loan Vlădășescu, actualul comptabil rural de la casieria de Gorjiu, se permută in același postu la casieria de Doljiu; d-nu Athanasiu Verdeanu, s’a numitu in postul de archivitu clasa 3-a la direcțiunea arh. Statului; d-nu N. Ignătescu, ajutoru de grefă clasa I la curtea din capitală; d-nu Gr. Mihăescu, ajutoru de grefă clasa II la aceeași cure; d-nu Alecsandru Hristodor, jude de pace la plasa Meletinul jud. Botoșani, in locul d-lui Theodor Onicescu, destituita pentru că a inchisu cancelaria judecătoriei și a opritu ilegal pe ajutorul seu din exercițiul funcțiunei sale; d-nu A. Dumitriu, grefieru la trib. Neamțu; d-nu Aristidu Dimitriu, ajutoru de grefă la trib. Neamțu; d-nu Ioan Vasilescu, ajutoru alți judelui de pace de la plasa Oltu, jud. Vâlcea; d-nu G. Budișteanu, ajutoru alu judelui de la ocolul I orașul Iassi; d-nu Dimitrie Lupu, portărel la trib. Iassi; d-nu N. Stefănescu, ajutoru de grefă la trib. Iassi. Sciii locale. *** (D. ministru de finanțe P. Mavrogheni) a sositu ieri in urba noastră. *** (Consiliile generali de județe din toată țara sunt convocate in sesiune ordinară pentru fiiua de 15 Octomvre. *** (Solemnitate). Astăzii duminică, va ave locu, pe la oarele 12 de fii, deschiderea solemnă a „Lyceului nou,“ căruia ii urămu viitoru lungu și prosperare. *** (Afacerile lui Strousberg in România) aranjate după datele cele mai positive de cei doi Grachi, vor apăre preste doué, multu trei fiile, de supt tiparu. Causa intărfiierei a fostu unele documente importante, pre cari autorii n’au reușitu a și le procura, decât foarte tărdiu. Acuma insă broșura, in mărime de pieste 6 ] 1 / ------- ’ JT------coase mari, va recompensa pe deplinu așceptările publicului. Prețul unui exemplaru este, după cum amu mai anunțatu, patru lei noi și se va află de venfiare la Administrația acestei foi. (O cerere generală) adresămu prin aceste ronduri onorabilei Direcțiuni a drumului de ferat Lemberg—Cernăuți—Iai. O mulțime de FOILETON. CRONICA SEPTEMANEI. (De la 19—26 Septemvrie.) TEATRE. In lipsa de sciii mai însemnate, atăt din străinătate, căt și de la J Bucuresci, vomu da lectorilor noștri o cronică septimănară locale, care, mai alesu pentru publicul Iașanu, in momentele de față are mai mult interesu, de căt ori ce alte înregistrări. Vomu vorbi puținu despre teatru. Sunt deja două luni de zile și mai bine, decănd publicul Iașșilor luă cunostință despre plăcuta scrie, că teatrul nostru naționalu, cu începerea sesonului de iarnă, va fi pusu sub direcția d-lui Teodor Aslanu. Cunoscendu frumosul talentu dramaticu, pe care d. Aslanu a avutu ocasiunea a’l desvolta pe scena noastră, prin căte-va representațiuni diletante, prin urmare avendu probele cele mai evidente despre esperințele dsale teatrale, afară de aceasta cunoscendu posiția ce d-sa ocupă in societatea Iașana, ca advocatu al statului,—nimene nu mai avu curagiul a se indoi, că scena noastră va deveni incununată in această stagiune cu o trupă dramatică, de care se poată fi in adeveri—mândră, încrederea nu ne-a inșelatu. Astăzi, cu aparința doritului programu al stagiunei noastre teatrale de iarnă, putemu să ne bucurămu de unu șiru de nume, cunoscute—putemu fiice—fiecare in arta dramatică.—Nu este locul aice de a ne lăsa in aprecieri anticipate, ce-și vor găsi locul lor in cursul stagiunei, care se deschide cu începutul lui Oetamvre. Dar nu putemu trece cu vederea, că pe lăngă ceilalți artiști de meritu și de ordine ce compunu trupa de iarnă, vomu ave via safacere de a asculta pe d. Teodor Teodorini, de atâta timpu absentu din urba noastră, locul seu natalu. D-sa, sunt acuma doispre fiece sau patruspre fiece ani, a făcutu in Iaș și o scurtă apariție, jucăndu pe scena noastră de vr’o doue-trei ori. De-atunci incoace, a consacratu tot timpul seu, depărtatu de noi, in studiul energieu și adencu al artei dramatice, față cu cei mai eminenți artiști in specia d-sale ai Franței, Germaniei, Austriei, Italiei, etc. Astăzii s’a smulsu din sinul Craiovenilor, de carii fu imbrățișatu anii din urmă, și după o scurtă petrecere in Bucuresci, s’a rentorsu la noi, spre a aduc^ orașului seu natalu o familie de artiști distinși, in capul cărora stă și spre a mai da odată măijia cu vechii și de multu demnii săi camarafii de artă, Luchianu, Gallino și alții. Cu elu alăturea ne reveniră d-nele Maria Teodorini și Radu Stavrescu, a căror plăcută aducere aminte ne face a mărturisi de pe acuma satisfacerea deplină, ce avemu de a poseda in mijlocul nostru, pentru mai multe luni, nisce artiste de valoarea d-lor sale. Ca o nouă și mult prețuită acuisițiune insemnămu aci și numele cunoscutu al d-șoarei Matilda Gugler, care prin căte-va aparițiuni de diletantă, a doveditu unu adevératu talentu pentru arta dramatică și care ne dă dreptul a o felicita înainte, ca pe una din cele mai talentate membre ale trupei noastre dramatice. Spațiul nu ne permite a vorbi asupra fiecăruia din d-nii și d-nele ce compunu buna trupă romană, care o să ne dea cele mai plăcute serate de iarnă, sub aceasta denumire generală, pe toți ai desemnării plăcerei publicului Iașanu, care, la rândul seu, vasei să dea, in cursul eritei, tributele sale de laude meritate fiecărui membru al acestui areopagiu artisticu, datorita sărguinței nouei direcțiuni, care, in privirea sacrificiilor imense, ce scimu că a făcutu, are tot dreptul a conta pe concursul tuturor concetățenilor. Scipione.