Curierul de Iassi, august-noiembrie 1871 (Anul 4, Nr. 87-129)

1871-09-26 / nr. 106

b r A Anul IV. Prețul abonamentului. lasst: Pe unu anu 20 lei noi „ șese luni 10 , „ „ trei „ 5 „ „ Districte: Pe 1 anu 24 lei noi „ șese luni 12 „ „ * trei „ 6 „­­ Austria: Pe șese luni 8 fiorini hârtie. Germania: Pe șese luni 18 franci. Francia: Pe șese luni 24 franci, R­­ASSI, Duminică 26 Septemvrie 1871. An unei uri. Rândul de 40 litere (Petitu) sau locul seu 20 bani. Inserțiuni și Reclame. Rândul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se pri­­mescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. APARE DE TREI ORI PE SEPTAMÂNA: DUMINICĂ, MERCUR­ ȘI VINERI. Exemplarul &0 de bani. Adacțiun­ea și Administrațiunea: in localul Tipografiei Junimea. CILEIDARUL SEPTEMASIEI. No. 106. Bosia. Pe șase luni 20 franci, sau 7 ruble hârtie. tSu Stilu ,,cu 9* 0 a­ Patronul <?Vel. *2?­­ A. Stilmnon ?ion. Patronul du­el. Sf­­tar!­ Septemv. Octomv. ore­m. oarem. Septemv. Octomv. —­­­­ ore. m. ore. n. 26 8 Duminică. 1 Adorm. St. loan evang. 6 24 5 351 30 12 Joi. Părintele Grigorie. 6 32 5 27 27 9 Luni. Mucenicul Calistrat. 6 25 5 33 ș oct. 1 13 Vineri. Apostolul Anania. 6 32 5 27 28 10 Marți. Cuv. Floriton. 6 27 5 31 < 2 14 Sâmbătă. Mucenicul Chiprian (§) 6 35 5 25 29 11 Mercuri. Cuv. Chiriacu, 6 29 5 30 3 15 Duminică.­­ Mucenicul Dionisiei^topogolu.____________6 37 5 23 HOPJ -Al. NU I S TJ. Terminându-se cu finele acestei luni semestrul al 3-lea actualu, avisămu pe toți D-nii abonați ai noștri, de a-și renoi de timpuriu abonamentele, pen­tru a nu suferi Întrerupere in pri­mirea acestei foi * a Depeși Telegrafice. Paris, 2 Octomvrie. Victor Hugo a fost v­ers la Thiers, pentru a-lu ruga, să modifice pedeapsa lui Rochefort. Thiers a respunsu, că aceasta atărnă numai de la comisiunea pentru grad­are. Londra, 3 Octomvrie. Strikele incepu a a se regula in mai multe locuri. Fabricanții din New­ Castle au trimisu ieri respunsu lu­crătorilor, ce făcu strike. — In toate bise­­ricele catolice s’au făcutu rugăciuni pentru „terminarea in curăndu a ocupațiunei Romei.“ Pe la maluri domnescu furtuni grozave. Berlin, 3 Octomvrie. In contra afirmări­lor oficioase a­le agendei „Havas“ relative la tratările despre convențiunea vamală ger­­mano-franceză, ea nu progresază. Thiers nu vra să accepteze propunerile lui Arnim respective la fixarea unui maximum la importului ma­­nufacturelor franceze, ce să se importeze in­ Alsacia și Lorena, și a făcutu alte propu­neri.­­ Magistratul a decisu, a face in urmă o serbare solemnă in onoarea descoperirei monumentului lui Schiller. Constantinopolu, 4 Octomvrie. Secretarul Sultanului Erminu Bey, s’a inlocuitu prin al doile secretaru. — Intendența sanitară a trasu unu cordonu sanitara impregiurul unui cuar­­tiru ispititu de hholera, oprindu de a trece linia respectivă. Jurnalele de aici critică as­pru această mesură, in­cendu că ea va remă­­nea fără efectu și va produce numai spaimă și răbdări intre locuitoriii cuartirului. Unu medicu și unu preotu s’au impedicatu, de a trece linia și a da ajutoru bolnavilor, încă nu este publicatu unu raportu oficialu in pri­vința numărului morților. Arșița este cum­plită; văntul sudicu bate necontenitu. Bom­a, 4 Octomvrie. Cardinalul Antonelli a notificatu cardinalilor reședinți in străină­tate, că alegerea viitoare a Papei dacă nu se va putea sever și ,presente cadavere“, con­clavele se va ținea afară de Italia. — Par­tida conservativă a luat o inițativa la o pe­tiție, care tinde la punerea sub acuzare a ministrului de finance Sella, tare prin ches­tia impositului pe măcinatu si fi violatu con­stituția. Deși nu s’au adunați incă multe is­călituri, totu­și chestia face multă sensațiune. Scrii din intru. — D. Costa-Foru, ministru al afacerilor străi­ne și ad-interim la justiție, intorcându-se la post, interimul ministerului afacerilor străine cu care a fostu însărcinații d. P. Mavrogheni, ministru alu finanțelor, și alu ministerului justiției cu care a fostu insărcinatu d. N. Crețulescu, ministru alu lucrăriloru publice, prin domnescul decretu sub No. 1,668, de la 1 Septemvrie, încetează de astăffi, 18 Septemvrie. — Măria Sa Domnul, a bine­voitu a da exe­­cuatorul de rigoare pentru recunoascerea oficială a d-lui Cajetan Zagorski, fostu cancelaru al con­sulatului din Iași, vi­zualitate de vice-consul la Turnu-Severin. —La 30 Septemvrie curentu, se inchide veri­ce operațiuni privitoare la stingerea și plata chel­­tuelilor exercițiului anului 1870. Aceasta după art. 4 din legea comptabilității generale. —Sunt dară invitați toți d-nii posesori de man­date din exercițiul 1870 ca, pină la arătata fii, să se presinte negreșitu la casieriele unde suntu avisați, spre a’și putea primi banii pe aceste man­date, căci alt­fel vor mai suferi intărziiere din causa formalităților ce prescrie legea in aseme­nea cozuri. — Prin decretu cu data din 31 Octombre, din Vxnfolincmplp Ha milifii • Tla+aaar»v Önnflotra l^omnn VAV KJUVWW I «U1UUULIj Iași, Bacău, Tecuciu, Putna, Covurluiu, Brăila, Buzău, Prahova, Dămbovița, Il­ov, Vlașca, Argeș, B.­Vălcea, Mehedinți, Doljiu și Olt, se vor con­centra căte 400 oameni de batalioane din clasele anilor 1867, 1868, 1869, 1870, și 1871, pentru a face esercițiu militar, de la 15 Octombre până la 31 Octombre. Acte oficiale. § Numiri in funcțiuni publicate in „Monitorul Oficial.“ In No. 206. Consiliile generale de județe din toată țara sunt convocate in sesiune ordinară pentru ziua de 15 Oct.; d-na St. Pretorianu, se numesce portărel la trib. Ilfovu, in locul d-lui Al. Romanescu destituitu și datu judecăței; d-nu G. Buzescu, se numesce grefieru la tribunalul de Botoștani d-nu loan Lăzărescu, se numesce ajutoru de grefă la rib.­ Botoșani; d-nu N. Popovici, s’a confirmatu in funcțiunea de primara alu comunei Târgu-Jiului; s’a disolvatu consiliul comunei Cărlămănescu­, din județul Tutova, inlocuindu-se cu o comisiune interimară; s’a disolvatu consiliul comunei Gărbovețu, din județul Mehedinți, inlocuindu-se prin o co­misiune interimară; s’a disolvatu consiliile comunelor ru­rale Vorovenii, Vulturescui și Drăghica, inlocuindu-se cu câte o comisiune interimară; s’a disolvatu consiliul comu­nei Rămnicu-Sărata, inlocuindu-se cu o comisiune interi­mară; s’a disolvatu consiliul comunei rurale Vinderei, din județul Tutova, inlocuindu-se cu o comisiune interimară; d-nu loan Vlădășescu, actualul comptabil rural de la ca­sieria de Gorjiu, se permută in același postu la casieria de Doljiu; d-nu Athanasiu Verdeanu, s’a numitu in postul de archivitu clasa 3-a la direcțiunea arh. Statului; d-nu N. Ignătescu, ajutoru de grefă clasa I la curtea din capitală; d-nu Gr. Mihăescu, ajutoru de grefă clasa II la aceeași cur­e; d-nu Alecsandru Hristodor, jude de pace la plasa Meletinul jud. Botoșani, in locul d-lui Theodor Onicescu, destituita pentru că a inchisu cancelaria judecătoriei și a opritu ilegal pe ajutorul seu din exercițiul funcțiunei sale; d-nu A. Dumitriu, grefieru la trib. Neamțu; d-nu Aristidu Dimitriu, ajutoru de grefă la trib. Neamțu; d-nu Ioan Va­­silescu, ajutoru alți judelui de pace de la plasa Ol­tu, jud. Vâlcea; d-nu G. Budișteanu, ajutoru alu judelui de la oco­lul I orașul Iassi; d-nu Dimitrie Lupu, portărel la trib. Iassi; d-nu N. Stefănescu, ajutoru de grefă la trib. Iassi. Sciii locale. *** (D. ministru de finanțe P. Mavro­­gheni) a sositu ieri in urba noastră. *** (Consiliile generali­ de județe din toată țara sunt convocate in sesiune ordinară pentru fiiua de 15 Octomvre. *** (Solemnitate). Astăzii duminică, va ave locu, pe la oarele 12 de fii, deschiderea so­lemnă a „Lyceului nou,“ căruia ii urămu viitoru lungu și prosperare. *** (Afacerile lui Strousberg in Ro­mânia) aranjate după datele cele mai positive de cei doi Grachi, vor apăre preste doué, multu trei fiile, de supt tiparu. Causa intărfiierei a fostu unele documente importante, pre cari auto­rii n’au reușitu a și le procura, decât foarte tăr­­diu. Acuma insă broșura, in mărime de pieste 6 ] 1 / ------- ’ JT------­coase mari, va recompensa pe deplinu așceptările publicului. Prețul unui exemplaru este, după cum amu mai anunțatu, patru lei noi și se va află de venfiare la Administrația acestei foi. (O cerere generală) adresămu prin aceste ronduri onorabilei Direcțiuni a drumului de ferat Lemberg—Cernăuți—Ia­­i. O mulțime de FOILETON. CRONICA SEPTEM­­ANEI. (De la 19—26 Septemvrie.) T­E­A­T­R­E. In lipsa de sciii mai însemnate, atăt din stră­inătate, căt și de la J Bucuresci, vomu da lecto­rilor noștri o cronică septimănară locale, care, mai alesu pentru publicul Iașanu, in momentele de față are mai mult interesu, de căt ori ce alte înregistrări. Vomu vorbi puținu despre teatru. Sunt deja două luni de­­ zile și mai bine, de­­cănd publicul Iașșilor luă cunostință despre plă­cuta scrie, că teatrul nostru naționalu, cu înce­perea sesonului de iarnă, va fi pusu sub direcția d-lui Teodor Aslanu. Cunoscendu frumosul ta­­lentu dramaticu, pe care d. Aslanu a avutu oca­­siunea a’l desvolta pe scena noastră, prin căte-va representațiuni diletante, prin urmare avendu probele cele mai evidente despre esperințele d­­sale teatrale, afară de aceasta cunoscendu posi­­ția ce d-sa ocupă in societatea Iașana, ca advo­­catu al statului,—nimene nu mai avu curagiul a se indoi, că scena noastră va deveni incunu­nată in această stagiune cu o trupă dramatică, de care se poată fi in adeveri—mândră, încrederea nu ne-a inșelatu. Astăzi, cu apa­­rința doritului programu al stagiunei noastre tea­trale de iarnă, putemu să ne bucurămu de unu șiru de nume, cunoscute—putemu fiice—­fiecare in arta dramatică.—Nu este locul aice de a ne lăsa in aprecieri anticipate, ce-și vor găsi locul lor in cursul stagiunei, care se deschide cu începu­tul lui Oetamvre. Dar nu putemu trece cu vede­rea, că pe lăngă ceilalți artiști de meritu și de ordine ce compunu trupa de iarnă, vomu ave via sa­­facere de a asculta pe d. Teodor Teodorini, de atâta timpu absentu din urba noastră, locul seu natalu. D-sa, sunt acuma doispre fiece sau patru­­spre fiece ani, a făcutu in Iaș și o scurtă apariție, jucăndu pe scena noastră de vr’o doue-trei ori. De-atunci incoace, a consacratu tot timpul seu, depărtatu de noi, in studiul energieu și adencu al artei dramatice, față cu cei mai eminenți ar­tiști in specia d-sale ai Franței, Germaniei, Aus­triei, Italiei, etc. Astăzii s’a smulsu din sinul Craiovenilor, de carii fu imbrățișatu anii din ur­mă, și după o scurtă petrecere in Bucuresci, s’a rentorsu la noi, spre a aduc­^ orașului seu natalu o familie de artiști distinși, in capul cărora stă și spre a mai da odată măijia cu vechii și de multu demnii săi camarafii de artă, Luchianu, Gallino și alții. Cu elu alăturea ne reveniră d-nele Maria Te­­odorini și Rad­u Stavrescu, a căror plăcută adu­cere aminte ne face a mărturisi de pe acuma sa­tisfacerea deplină, ce avemu de a poseda in mij­locul nostru, pentru mai multe luni, nisce artiste de valoarea d-lor­ sale. Ca o nouă și mult prețuită acuisițiune insem­­nămu aci și numele cunoscutu al d-șoarei Matilda Gugler, care prin căte-va aparițiuni de diletantă, a doveditu unu adevératu talentu pentru arta dramatică și care ne dă dreptul a o felicita îna­inte, ca pe una din cele mai talentate membre ale trupei noastre dramatice. Spațiul nu ne permite a vorbi asupra fie­căruia din d-nii și d-nele ce compunu buna trupă ro­mană, care o să ne dea cele mai plăcute serate de iarnă, sub aceasta denumire generală, pe toți ai desemnării plăcerei publicului Iașanu, care, la rândul seu, va­sei să dea, in cursul eritei, tri­­butele sale de laude meritate fie­cărui membru al acestui areopagiu artisticu, datorita sărguinței nouei direcțiuni, care, in privirea sacrificiilor i­­mense, ce scimu că a făcutu, are tot dreptul a conta pe concursul tuturor concetățenilor. Scipione.

Next