Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)
1872-01-28 / nr. 10
narilor drumului de feru au primita legea votat de Cameră ? D. Prim-ministru, spune, că și D. Th. Rosetti, și acționari au declarat prin depeși că legea este priimita și accepta și alte serii mai recente apoi va comunica Camerii resultatul. — D. P. Popasu raportarele arată, că in legea pentru timbru sau adus multe modificări, după cererea camerei comerciale din Bucureșci. La art. 2. d. AL Lahovari arată, că cu timbrurile mobile se potu face fraude, deacea propune numai pe cele ficse. In fine Art. 2. și 3. se priimescu întocmai La art. 4. D. Leon Eraclide cere o mică explicare, apoi se priimeșce și art. 4. Art. 5. se priimeșce, cu suprimarea locului unde se vor fabrica timbrele. La art. 6. urmează lungi discuțiuni in cea ce privesce persoanele ce vor vinde timbrele și asupra reținerii de 1. la sută acordat violatorilor; se depun două amandamente. Discuția continua apoi desconplectăndu-se numeral, ședința se redică. Samariul Ședinței din 20. Ian. 1872. Președința D. Dim. Ghica. Se cetesce și se aprobă samariul ședinții precedente. D. președinte provoacă pe secția I se se întrunească, căci conf. votului Camerei in privința proectului de contigentul armatei și bustul lui B. Catargiu sau întrunit toate secțiele afară de cea intărea. D. Stef. Golescu arată, ca președintele secții I, că secția aceasta au luat in deliberare canalisarea prutului foarte inportantă. Cănd era se iea in desbatere propunerea pentru Barb. Catargiu ședința se incepu și astfel au fost nevoită Secț. I a amăna desbatera. Se urmează mai multe vii discuțiuni asupra acestei chestiuni și camera decide, că secția I se se ocupe de acele chestiuni urgente.—Se suspende in mod zgomotos ședința și se redeschide după doue oare. D. Gr. Bonachi întreabă, ce sau făcut de birou cu deputații cari lipsescu. D. președinte citesce unu tablou de numele deputaților ce au lipsit inpărțiți in 3 categorii. Principală este catigoria 1, care constă din deputați, ce au lipsit dela începutul sesiunei, fără a da vre-unu respunsu. D. B Boerescu propune ca se serea o mesură, care se împace, toate cerințele, deputați absenți au contat pe neaplicarea regulamentului, cum sa făcut pănă acum. Se se facă o nouă invitare și dacă nu vor veni, se se declare colegiile vacante. Se pune la vot; aceasta propunere este respinsă cu 38 voturi contra și 40 pentru. Se priimesce propunerea D-lui C. Valeanu, de a se considera ca demisionați deputații. D. președinte declară colegiile vacante. Deputații sunt D-nii C. Sutzu, Henric Cortezi, Nicu Negri, C. Țăpărdea, se cetesce de cătră d. colonel Nicolescu proiectul de lege pentru contigentul de 12.000 tineri pe anul 1872. Se priimeșce cu 69 voturi pentru și 4. contra. D. N. Grețulescu ministru lucrărilor publice, comunică Adunărei, că societatea acționarilor drumului de fer au priimit partea I a legei, după acea ceresce și telegrama D. Rosetti, depre decisiunea luată de concesionari. D. G.hernescu, cere mai multe explicări, dacă cerile ce făcu acționarii sunt nisce condițiuni sine quabus non. D. Ministru Crețulescu respunde că aceste privescu in cea mai mare parte pe acționari. B. M. G. Sepurmin raportore al comisiunei financiare dă cetire proectului pentru mai multe credite in sumă de 1,600,000 lei noi. Se primesce luarea in considerare. Se primesce și pe articole și in total cu 59. voturi pentru și 9. contra. Ședința se ridică la 5. care, din 30 ianuarie, prin 422 voturi, contra a 239, întregul proiectului de lege asupra marinei de comerțu. Adunarea discută acum cestiunea tratatului de comerțu cu Englitera, care va fi, după cum se crede, denunțatu.—Manifestul contelui de Chambord a descurajatu cu totul pe fusioniști, care se vede din nou inșalați in așteptările lor. Din contra, in cercurile guvernamentale și republicane, francheța Contelui este aprobată,, fiindcă ea face cu neputință orice apropiere și înțelegere intre cele doue vițe burboniene. Ochii se intorcu acum asupra alegerilor din Corsica, care va avea locu in curéndu, și a căria candidatu este faimosul Boulier, numitu altă dată vice-imperatu. Bonapartiștii se așteaptă la unu triumf siguru, lucru probabilu, fiindcă această insulă se află foarte împărțită intre partide.—Inse chiar presupunendu că Roucher va fi alesu deputatu iu Corsica, urmează de acolo că Franția e bonapartistă ? Greșala e a liberalilor corsicani, care nu sciuse sacrifice divisiunile lor, in fața unui iuimicu, care represeată pe omul căruia Franția ii datoresce toate nenorocirile sale. Subscripțiunea națională, deschisă pentru eliberarea teritorului francezii de ocupațiunea streină, face mari progrese. Jurnalele ajută și incurajază această mișcare patriotică. Darurile se grămădescu din toate părțile. Ține-va insă multu acestu cuventu naționalii, și mai cu samă fi-va elu in stăre de a produce enorma sumă ce se cere' Lucrul e cam indoelnicu, și guvernul incepe a se îngriji de acestu nesuccesu, care ar putea micșura autoritatea Franției mai multu decăt o absținere complectă. De aceea elu nu vra se angajeze in nici unu chipu responsabilitatea. Se zice că o notă ar fi fost adresată pentru acesta scopu prefecților de către ministrul de interne. O dipeșă din Paris anunță că in comisiunea insărcinată de a examina propunerea de amnistie, ministrul de interne a dis că aproape 6,000 insurgenți vor fi trimiși înaintea tribunalelor și vr’o 3,500 vor fi poate liberați fară judecată. Totul se va sfârși foarte degrabă. In ceea ce privesce ridicarea stărei de asediu, ministrul a declaratu că nu credeancă momentul favorabilu. Comisiunea relativă la întrunirea la Paris s’a hotăritu a respinge ideea de a amăna această cestiune. Contele Aponyi, ambasadorul Austriei va presenta filele aceste d-lui Thiers scrisorile sale de acreditare. SCIRI DIN AFARĂ FRANȚA. Adunarea națională a adoptatu, in ședința sa CURIERUL DE IASSI. GERMANIA. Camera deputaților prusieni a terminatu votarea bugetului cultelor. Cu această ocasiune s’a produsu unu incidentu ce are oarecare importanță. Respunijeu du la doi oratori catolici, care criticau actele ministerului in afacerea vechilor catolici, și in contra suprimării direcțiunii cultului catolicu. d. dș Bismark s’a ridicatu cu putere in contra intrigilor ultramontanilor pe care ia acuzatu că vor a surpa basele statului, a sămăna neunirea intre cetățeni și a da mâna cu inimicii Germaniei.—Legile privitoare la serviciul militar au să fie promulgate și aplicate in provincele cucerite de imperiul german, Alsația și Lorena. Legea asupra contingentului nu privesce pe tinerii născuți înainte de 1851, cari remăn cu totul liberați. De la 1 ianuarie aceste două provincii făcu parte integrantă din Zollverein germani. Această măsură a fost notificată statelor care au incheiatu cu Zollverein tractate de comerțu. Monitorul Imperiului publică legea relativă la crearea unui departamentu de resbel a imperiului. Mai multe jurnale din Berlin anunță că guvernul imperial a comunicatu de curând guvernelor confederate unu proectu de lege asupra presei. AUSTRO-UNGARIA. Soluțiunea compromisului cu Polonii este toax la ordinea islei in Viena. Nimica nu se scie până acum asupra resultatului deliberărilor comisiunii numită de Reichsratt, și insarcinată de a regula această cestiune importantă. Se așteaptă o invocală, ănse partida constituțională nu e de felii asigurată asupra prețului cu care va plăti această înțelegere. Guvernul înse ăre mijlocu puternicu spre a învinge îndărătnicia Galicianilor din Lemberg. Rutenii care sunt de origină rusască, și diferă de Poloni prin limbă, religie și simpatii naționale, formează mai multe de giumatate din populațiunea Galiției. Ei sunt in general sărăci, necultivați, și foarte esploatați de proprietarii poloni, pe care ei ii urăscu. Ei incepu a cere pe față ca giumatatea regatului unde ei sunt in majoritate, se aibă o administrare separată de giumatatea polonă; ei cer in urmă, ca punctul ce va indieea guvernul vienez cu oligarghia din Lemberg se nu consacre pentru totdeauna condițiunea lor de inferioritate. SPANIA. Guvernatorul din Barcelona telegrafiază că agitarea constată prin restabilirea vamei nu e până acum gravă. Grupele sunt formate de locuitorii satelor vecine, cu toate aceste mișcarea se propagă, ațițată de inimicii situațiunii. ’ Puterea armată va fi întrebuințată la nevoe. Seriile împrăștiate că s’ar fi iscatu turburări și aiurea in țară, sunt fără temeiu. Liniștea domnesce in toate părțile, și partidele se pregătesc a se lupte intr’unut modu pacificu in viitoarele alegeri. SINTERA. Mișcarea in favoarea guvernului directu a poporului prin popor, care, cu anii de de urmă, a făcutu mari progrese in cantoanele svberiene, s’a simțitu și in desbaterile representațiunii federale asupra revizuirei constituțiunii. In cele din urmă Adunarea, după multe și lungi discuțiuni, a aprobații do pe măsuri, una stipulează că orice lege votată de consiliele națiunii va trebui să fie supusă unui plebiscitu, dacă cinci cantoane sau 50.000 cetățeni cer aceasta, a doua acordează la 30.000 cetățeni dreptul de a propune legi spre a fi deliberate de representațiunea federală. RUSIA. Unu ucaz imperial numesce pe baronul Offenberg, actualul consul general la Bucureci ca trimisu estraordinar la Washington.—Catacazy, fostu ambasador in staturile unite, a intratu in ministeriul afacerilor streine. Scori Locale. **# (Consiliul Comunal). In Ședința de la 24 Ianuariu mai nainte de votarea cestianelor budgetare, Dau Ganea arată prețurile exagerate ale carnei din piețele Urbei noaste. Dlu Primaru relatează, că prețul cărnei este de mai multe categorii , este carne de 2 1. 4 p. și alta de căte o 1. ocaoa. Servitorii, adauge D. Primar, cumpără carne de o calitate mediocră și punu in socoteala stăpăneloru o sumă mai mare, insă d-sa au regulata ca să se publice prețurile carnei, numele trunchierilor, precum și peața in care se vinde. In alta Ședință se vor tracta condițiunele pentru vinderea carnei. Se trece la votarea budgetului. D. Raportare arată, că 2.148 lei au remasa ca un fel de escedenta, la echilibrarea budgetului se propune a se lasa asfelu. D. Primar punăndu la votu totalitatea budgetului a speseloru și veniturile nu se priimesce. La respinsu, ce- DOINE. I. Puiul cucului pe lunci Dimineața căntă’n nuci! Mierla flueră p’o cracă De alunu, vrăndu să’lu întreacă ! Doue dalbe turturele Scapătă peste vâlcele, Și pe vălul unui fagu Se oprescu, șoptindu cu dragu ! Lelițo, de ce nu eși Colea ’n crăngu cu fagii deși, S’ascultămu cucul căntăndu Și pe mierla fluerăndu, Și privind la turturele Cum se sărută 'ntre ele, Să ne sărutămu mereu Uitădu chiar pe Dumnedeu ! ! II. Tremură plopii din dealu Și plăngu florile pe malu, Busuiocul de pe ritu Pleacă chipul de mălinitu, Teii, platenii, din lunci Nu mai dau fremete dulci! De ce jelescu fluturii ? De ce su veșteji mugurii ?! Unde-su turmele de oi De pe lunca cu trifoi! ? Amuțesce fluerul De-’lu intrece greerul ? !. .. Și cănd firea ’n giurul meu Stă cuprinsă de doru greu, Tu me ’ntrebi, leliță dragă, Ce feliu de durere neagră Din ochi-mi scoate plănsori, De pe frunte reci sudori ?. . . Ce-i zice cănd eu ți-oiu spune, Că pe la culesu de-alune Tu p’altul ai sărutatu Și pe mine miai uitatu ? ! III. Dacă dragă vre-odată Adusă de-a sorții roată Ve-i calca-acestea cărări, Pline de-a mele dureri. Și-i zări un locu de flori, Tristele mele plănsori...! Se nu’ntrebi nici luncile Nu 'ntreba prisecile Pe unde adese alergamu, Și pe nume te strigamu ! Nu'ntreba nici nopțile Nu ’ntreba nici stelele Care singure sciu bine Căt am plănsu eu după tine...! Și de n’oi fi pe pămăntu Se ’ntrebi negrul meu morméntu ! ! IV. Fă-me, Doamne, puiu de cucu, Să sboru veselu, să mă ducu, Să trecu văi pline de flori Ca iuțeala unei bori! Munții ’nalți cu bradi aleși, Căptușiți cu carpeni deși, Să trecu chiar prin stânci cărunte, De-aru fi pănă ’n nori cu frunte, Cum a dragostei gândiri Trecu ziduri de monastiri! N’ ași sta ’n locu pe la Brașeu Să beau apă de părea, N’ ași opri aprigu-mi sboru Să sciu bine c’o să moru, S’ așu sbura ca din poveste, Cum se duce ’n lume-o veste, La coama Ineului, De-asupra Someșului, La fereastra mândrei mele, Se-’i cânt o doină de jele, Și cădlendu josu de ostenitu, Să moru, Doamne, c’amu trăitu Și destul amu suferitu! ! Leonida Grigorița