Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)

1872-01-28 / nr. 10

ANUL Y. Prețul Abonamentului: Iassi: Pe unu anu 20 lei noi. „ șese luni 10 „ „ v trei „ 5 „ „ Districte: Pe unu anu 24 lei noi. „ șese luni 12 „ „ » trei „ 6 „ „ Austria: Pe șese luni 14 fr. IASSI, VINERI 28 IANUARIE 1872. © 13 I­A­S­S­I. APARE DE TREI ORI PE SĂPTĂMĂNĂ, DUMINICA, MERCURI ȘI VINERI. I­edacțiunea și Administrațiunea in localul vechiu, casele Bancei. CALENDARUL SEPTEMANEI * 23 24 * 26 STILU STILU PATRON TU­ n T T ii Răsăr.j Apus. STILU STILU S­­IT ’ A PATRON­UL 7­ 1 ]P­I Räsar. Apus-VECHIU. NOU. PIUA- FAIRONUL ?SUI. soar. j soar. j VECHIU. NOU. VIUA- rALBUISUL UHU. 80ar. soar Tanuarie. Fevruar. Ore.m. Ore. m­. ianuarie. I Fevruarie. Ore. m. Ore. m. 23 4 Duminică. Muc. Climentu. 7 16 5 16 27 8 Joi. + Păr. Ioan Gură de aur. 7 12 5 21 24 5 Luni. Cuv. Csenia. 7 15 5 17­­ 28 9 Vineri. Cuv. Jblfrim Șirul. 7 12 5 22 25 6 Marți. Muc. Păr. Grigorie Teologul. 7 14 5 191 29 10 Sâmbătă. Mucenicul Ignatie. [ 7 9­5 23 26 7 Mercu­ri. Cuv. Csenofontu. 7 13[ 5 20| 30 11 Duminică. (1) Sf. Vasilie Gr. și loan.­­ 7 7­5 21j No. 10. Aminei­uri. Rondul de 35 litere sau locul seu 20 bani. Inserțiuni și reclame. Rondul de 35 litere sau locul seu 60 bani. Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Esem planti 30 de bani. Germania : Pe șese luni 18 Franc . Francia: Pe șese luni 24 franci. Rusia: Pe șese luni 20 franci sau 7 ruble hârtie. 1 Depeși Telegrafice. Madrid 2. Februar Meetingul radicalilor au fost frecventate de 7000-8000 de persoa­ne.— Zorilla au supusa politica lui Sagasta unei critice severe. —Radicali pritindu șter­gerea pedepsei de moarte, a sclavag­ului și a conscripțiunei, deminuarea birului și altele. Versailles 3. Februar. Precum se asigură, Ca­­simir Périer insistă de a i se primi demisia. Principii de Orleans au renunciat la planul de a respunde la manifestul contelui de Ch­am­­bord. Paris. 4. Februar. Consiliul de resbelu, au condamnații pe capitanulu din statul major, Pich­ot, pentru omorul ce sa făcut, cu ocasi­­unea Comunei, la 22 Martie a. t , pe piața Vendome, lă muncă silnică pe toată viața. Soiri din Intru. Prin raportul d-lui Ministru de resbel cătră Mă­ria Sa Domnul, Generalul Ghica Ioan, generalul Adrian și colonelul George Manu, ca unii ce ul­timele lor funcțiuni au fostu de ministru de res­belu, sunt puși prin decretu domnescu in posi­­țiune d­e neactivitate prin licențiare de corpu ; astfeliu ne comunică „Monitorul oficial“ in No. 14 de la 20 Ianuarie a. c. — D. Tighineanu fostu su­­plentu pe lângă tribunalul Botoșani, pentru in­­subordinația cătră șeful seu este destituitu.—Tot in acestu No. al „Monitorului oficial“ se vede o circulară a d-lui ministru al agriculturei, comer­­ciului și lucrări publice, cătră toți d-nii directori ai societăților de asigurare North­ Britichs, Insu­rance Compagnie din Londra, Ungaru și Balvati, Fenixul austriaca, Asienda de Triest, Anstalt din Pesta, Dacia, Romănia și Progresul.—Prin a­­ceastă circulară d-nni directori a­i Jiselor societăți sunt rugați a se conforma cu următoarele puncte: Art. 14 din regulamentul­­ societăților anonime, impune fiecăruia consiliu de administrație al so­cietăților, ca se intogmească inventarul general, al pasivului și activului și cu compturile societă­ții se le trimite Adunărei generale pentru aprobare sau respingere. — Astfel nu sunt invitați toți d-nii directori a se conforma cu susmenționatul arti­col și a supune ministeriului in cel mai scurt­ termin bilanțul intocmitu. — Totodată se vor co­munica ministeriului și tablourile persoanelor in­­demnisate, spre a se cunoasce cine sunt și cu căt s’au indemnisatu de societate.— Suma de 6912 lei noi, produsul representații de la 28 Decem­vrie espiratu, — in folosul săracilor din Bucuresci — au fostu depusă in măna M. S. Domnitorului de cătră d. loan A. Cantacusino, priimitu in au­diență Marți la 18 a. c. — Epocha cu data de 19 Ianuarie a. c. ne relatează proporțiunea in­tre esport și importu dicöndu: „in luna Noem­­vrie a. esp. importul se urcă la 713.577 franci, 12 cent. esportul numai 171.132 franci 72 cent. adecă mai mult importu decăt esportu.­­ Privindu insă la luna Noemvrie a anului 1870, ne vom con­vinge că importul este de 582.017 franci 6 cent. esportul se urcă numai la 176.068 fr. 12 cent. și astfel iu in anul 1871, s’au urcatu cu suma de 131,560 fr. precănd esportul au schilatu cu suma de 4.835 franci și aici conchide „Epocha“ că un­de vorbescu cifrele nu mai are locul seu nici unu comentari. — „Frier Orient“ vorbindu despre unu articolu luatu din „Romanichee Post“ ne rela­tează despre o broșură apărută de mult in Belgrad, care ar tracta despre o confederația in­tre statele est-europeice. — In timpul acesta dice menționatul jurnal: „agintele roman de la Bel­grad au fostu priimitu la unu din ce, in palatu de cătră principele Serbii. — Cu acesta ocasiune, in fața mai multor miniștri șerbi, principele O­­brenovici ar fi toastatu in sănătatea „prea iubi­tului seu frate Carol și a prosperități poporului Român și bănd pocalul au adaosu „poate in scurtu timpu­ Romănia va procede mană in mănă cu Serbia pentru regenerarea Europei orientale.—­­„Trompeta Carpaților in No. de la 23 a. c. ne relatează, cum că de câteva or­e au sositu la Bu­cureșci unul din individualitățile cele mai des­tinse a­le pressei franceză. d. Ludovig Rignon­­daud fostul director al jurnalelor, „Corespondance Slave“ „Revue Nouvelle“ și colaboratoru al „Inde­pendenței Belgice,“ „Patriei,“ „Ilustrațiunei.“ — Domnul L. Rigondaud in presentu călătoresce in favorul răniților francesi și victimelor resbelului, pentru a plasa bilete de a­le loteriei naționale. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Sumarul ședinței de la 19 Ian. 1872. La una oară după urneau­ sau deschisu șe­dința sub preșidința d-lui D. Ghica. Sumarul șe­dinței anterioare, cetindu-se se aprobă. Rapor­­torele D. I. Văcărescu citesce raportul pentru a­­legerea D-lui Pleșoianu la colegiul II de Vâlcea și a D-lui Bastache la colegiul IV de Vaslui.­­ Se proclamă de deputați. Se înaintează mai mul­te proecte de lege pentru cereri de credite și al­tele, de cătră d-nii Miniștri de Culte și Justiție. D. Ministru de resbel roagă din nou Camera, să dea in considerare proectul pentru contigentul a­­nului 1872. Aseminea D-nui Mimistru al Justiției cere luarea in considerare proiectul de lege pen­tru modificarea mai multor articole din codul pe­­nalu. D. M. C. Iepureanu face propunerea ca să se numească o comisiune de oameni speciali in cestiunea această. Se adoptă aceasta propunere și se alege cu majoritate D-nii Al. Lahovari, B. Boerescu, Const. Brăiloiu, G. Vernescu, G. Can­­tacuzino, Const. Boerescu, G. Cantili. D. G. Bră­­tianu face o interpelare, că s’a călcatu legea de la 1863, care priveșee secularisarea averilor mo­­nastiresei. Cănd la 1863 legea au secularisatu toate bunurile, trebue să ne supunem ei, și să nu mai dfum­ nim­enui nici cel mai micu­ dreptu, tlice d-nul Brătianu. Este vorba de o sentință dată de Înalta Curte de Casatiune, prin care se restitue familiei Itolleanu nisce drepturi asupra unor bunuri monastiresci, pe baza unor clause din legăturile don­atorilor. D. G. Costaforu dec­lară că respectă cea ce se petrece in Cameră, änse are și un sentimentu pentru acel corp in­­altu al justiției noastre. D. C. Brăiloiu asemi­­nea protestează contra modului cum au vorbitu D. Brătianu despre înalta curte de Casație. Voci. Nu intrați in fondu, nu avem­u acest dreptu de-a judeca. D. Brăiloiu termină, prin a cere să se treacă la ordinea clilei. Se vorbesce pentru și con­tra inchiderei discuțiunei și se pune la vot, tre­cerea la ordinea clilei și se primesce. D. Vernescu face întrebare guvernului, dacă societatea acțio­­ n­E­I­LET 0 N. EVRESCA. de d. L. Negru­­zzi. V. (urmare.) Cinci ani se trecuse. Iorgu Scruteanu avuse mai multe săptămăni unu feliu de nebunie. După a­­cea venisendu-și moșiile plecase in țeri străine impreună cu Valentin Strugur care nu lu mai pă­­răsia nici unu momentu. Froim Silberberg, dove­­ditu de otrăvitorii fusese judecatu, condamnatu la moarte și esecutatu. Burul juvaergiu se disfăcuse de prăvălia sa și dispăruse. Costică Mirteanu ducea viața de mai nainte, elu ănse avea măna dreaptă tăiată de la inchietura pumnului, operațiune ce trebuise să sufere, după cu­cerea lui, in urma u­­nei căzături de pe calu , după cum se șoptia in lume ăuse, in urma unei im­pușcături cu unu glonte de carabină, și lumea seia că Valentin Stru­­garu făcuse focu cu o carabină intr’unu călărețu care fugia, la intămplarea din pădurea de la Căr­­ligu. Doamna Maria începuse a nu mai fi en vo­gue și doamna Zaro remăsese de doi ani văduvă cu o copilă de unu­spre­zece ani. Lumea uitase toată întâmplarea și numai din cănd in cănd se pomenia că existase unu Iorgu Scruteanu de care nu se mai scia unde este. Era intr’o­­ zi de toamnă, pe la sfirșitul lui Octomvrie; doamna Zaro se preumbla singură cu copila ei, prin grădinuța sa, privind­ florile vestejite, frunizele ingălbinite pe copaci și gazoanele uscate. Ea era melancolică și gânditoare , din cănd in cănd dedea unu suspinu. Copila salta vesela înaintea mam­ei sale, intre­­bănd-o o sumă de nemicuri, fără a aștepta res­­punsu. In tim­pu ce Maria se preumblă, intră unu servitoru „ce este ?“ întrebă ea. — Unu domnu străinu doresce să vé vorbiască“ respunse acesta. „Nu-lu cunosci de locu ?“ urmă Maria. — „Nu­ lu am vei juta nici odată“ respinse ser­vitorul. — „Poftesce-lu un salomu“ și chemăndu copila intră in casă. Străinul intrase in salonul și privia tablourile. Auzindu vuet­­elu se întoarse și sa­lută adăncii. Maria salută și ea. — „Nu vă aduceți aminte de figura mea ?“ întrebă acum sub­^endu, străinul. Doamna Zara se uită la densul cu mirare. Străinul era unu omu micu de statu și robustu. Deși cam arsu de soare la față și cam veștejitu se vedea că elu nu este bezrănu. Feliul seu de a sta și a merge avea ceva militărescu. „Mă ertați, Domnul meu, un adevĕru imi pare că v’am mai verjutu, dară nu-mi potu aminti cănd și unde“ respunse Laria. — „Mă numescu Valentin Strugur“ Zise vechiul nostru cunoscutu. „Domnul Strugur“ eselamă veselă Maria „ami­cul Domnului Scruteanu... Dară elu unde este? Ce s’a făcutu ?“ Valentin zăcu. „Ințelegu“ urmă Maria cu jale „s’a dusu după Rebeca lui!“ — „Doi ani intregi am călătorită lumea in­treagă impreună... apoi... in India, unde era resbelu, ne-amu inrolatu in armata Engleză. . . amu ajunsu amândoi la gradul de maiori. Nici călătoria, nici viața militară, nici resbelul nu l’au pututu distrage. In fine... in campania din urmă, unu plumbu l’a lovitu in peplu. Elu a muritu in brațele mele,­­jicendu-mi. Valentine, intoarce-te in Moldova, destul ai trăitu pentru mine, spune celor ce m’au iubitu să mă erte, celor ce m’au uritu că nu mai sunt. Eu me ducu in altă lume, unde mĕ chiamă Rebeca. Remăi cu bine.!. .. — „Jertfă nefericită a unei pasiuni și mai ne­fericite“ suspină Maria ștergăndu-și o lacrimă „dară dacă unu omu merită puțină fericire in lume, numai Domnia ta ești acelu omu.... amicu, cum nu mai sunt,“ urmă Maria luăiu lu măna v6rtoasă a lui Valentin in mănele ei. — „Ei Doamna mea... căt a trăitu Iorgu, lu­mea mea se mărginea in elu... imi ținea locu de amicu de copilu, de frate,.. . Eri am sositu și astăzi am venitu să ve vedu... sciu că d-v.­imi veți vorbi de densul“ și Valentin iși luă con­cediu de la ténera veduvă, care-i Z'se­ vei dori să-ți aduci aminte de amicul d-tale, vino la mine, căci pentru d-ta sunt totdeauna a­casă.“ Trei luni după aceasta Doamna Zara se cununa cu Valentin Strugur. (sfirșitu). (Conv. Lit.)

Next