Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)
1872-05-05 / nr. 50
Depe și Telegrafice. Berlin, 10 Maiu. După știri căpătate aice, agitațiunea Carliștilor este datorită manoperilor jesuiților. Paris, 11 Maiu. In Joia trecută merse o deputațiune la Gambetta pentru a-i oferi din partea partizanilor săi din Elvația o grupă de bronz care infățoșază republica primind ruinele patriei. Deputațiunea prezentă și o adresă, in care facându-se alusiuni la însemnarea cea simbolică a grupei, se exprimă cu stăruință speranțele Elzațienilor și simpatiile lor pentru Franția. Adresa mai arată că onoarea națională a fost scapată prin Gambetta. Răspunsul lui Gambetta a fost foarte moderat. Intre altele spune: „Este clar de a cere de la Domnia Voastră spiritul de sacrificiu, insă este necesar ca să dați Franției exemplul unei populațiuni care știe a’și păstra simpatiile sale, fără a intrece măsura și fără a provoca o intervenție. Când odată Franția va fi iarăși reinălțată, atunci principiul acel barbar că puterea merge înaintea dreptăței va cade desigur. Să dăm Europei o garanție că noi nu avem alt scop decăt a câștiga timp, pentru a ajunge in o situațiune in care dreptului să se dea toată satisfacțiunea, iar acest drept să se sprijine pe puterea corespunzătoare.“ Praga, ÎS Main. In Praga circula acuma de mai mult timp o petițiune acoperită cu numeroase subsemnaturi,, prin care guvernul este rugat de a nu permite jesuiților celor alungați din țările streine, așezarea in Austria. Berlin, 11 Main. Consiliul federal discută astăzi asupra propunerei bavareze de a se lua ca măsură pentru împărțirea restului Contribuțiunii deresbei franceze, pentru trei părți cooperațiunile militare și pentru o parte numarul populației. Presidentul Delbrück declară consimțirea Prusiei la această propunere, care fu primită de consiliu in unanimitate Ministrul bavarez, Făustle, mulțemi pentru aceasta concedare, cari ar fi cea mai potrivită măsură pentru a întări legăturile intre Nordul și Sudul Germaniei. Paris, 11 Main. Alaltă eri se arestară șefii unei case mari de aprovizionare a armatei, lucru ce a făcut mare sensațiune. Se zice că această casă ar fi amestecată in proese scandaloase de aprovizionare. Berlin, 11 Maiu. In adunarea generală ținută eri de maiștrii petrari, zidari și templii, se încuviințară in unanimitate condițiunile de muncă incheiete in biuroul de impacare provizoriu cu societățile lucrătorilor respectivi, și anume 10 oare timp normal de muncă și plată de 1 V, până la 1 1/2 taleri pe zi. In urma acesteia se reîncepură lucrările de zidărie. Constantinople, 1 Maiu. In ședința ținută de Sinodul bisericei grecești in Joia trecută, se hotări in unanimitate că purtarea Exarhului Bulgarilor merită excomunicarea, dar că înainte de a se lua această măsură, ea ’trebește supusă' unei' adunări extraordinare a Sinodului. Anul V. PREȚUL ABONAMENTULUI: Sîissi: Pe un an 20 lei noi. r șese luni 11 „ „ „ trei luni 6 „ „ Districte: pe un an 24 lei noi. ,, șese luni 13 „ „ „ trei luni 7 „ „ Austria: Pe șese luni 14 franci. Germania: Pe șese luni 18 franci. Italia: ] Belgia: Pe șese luni 22 fr. Elveția: Frauda: Pe șese luni 26 franci lassi, Vineri 5 Maiu 1872. » £ IA§§I. Apare de trei ori pe săptămănă: Duminică, Mercuri și Vineri. Redactiunea si Administratiunea in localul Tipolitografiei Nationale. CALENDARUL SEPTEMANEI. No. 50 ANUNCIURI. Rândul sau locul sau 15 bani. Inserțiuni și reclame. Rândul 60 bani. Epistole nefrancate nu se primesc. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Exemplarul 20 de bani. Sorii din Intru. Alaltăeri au avut loc alegerile Colegiului I pentru Consiliul Județan Iași. Resultatul scrutinului deschis eri a fost multe voturi sunt deci representanții Colegiului I in Consiliul Județan Alegerea Colegiului al Il-le se va face in 4 a curentei. Pănă acuma nu am primit știri mai amănunte asupra inmormentărei veteranului literaturei noastre, Ioan Heliade Rădulescu. Din toate părțile insă se vede o mare mișcare și ziarele din capitalie ne arată că s’a făcut pregătiri demne de strălucitul bărbat pe care vrrsta înaintată l’a răpit din sinul poporului seu, pentru care mult a lucrat, și mult a suferit. Publicăm, pănă la informațiuni mai amănunte, următoarele semne de pârtie pare la mișcarea de recunoștință ,ce trebue să cuprindă pe orice Roman pentru nobilul barbar Ministeriul au acordat o subvențiune pentru înmormântare, căci Heliade pe lăngă alte semne deosebitoare a oamenilor aleși, mai are și acela că a murit sărac. Municipalitatea Bucureștilor a luat in privirea ceremoniilor de inmormantare următoarea disposiție: Primarul comunei București, luând informațiune că Ioan Heliade Rădulescu, a incetat astăzi din viață, și considerând marele merite ale acestei persoane și însemnătatea lucrărilor sale pentru naționalitatea romană, a decis cele următoare : 1) Se va invita toți d-nii Starosti de corporațiuni din oraș ca, in ziua înmormântării reposatului să meargă, împreună cu epitropii, in haine de gală și cu drapelele corporațiunilor, la locuința d-nului Heliade, și de acolo să insoțiască cortegiul funebru pănă la cimitiriu. 2) Se va invita d. Inspector general al guardei civice se facă a merge asemenea și însoți cortegiul funebru toți d-nii capi de legiune, cu ofițerii superiori și adjutanții, cu căte o companie de guardă in plină uniformă, și cu drapelele legiunilor, precum și cu musicele. 3) Membrii consiliului municipal, precum și impiegații, vor fi invitați, se asiste la ceremonia inmormântărei reposatului Heliade. (Semnat) Primar, Scarlat Crețulescu, București, 27 Aprilie 1872. De asemene Comitetul Ateneului Romăn face următoarea invitare: ATENEUL ROMAN Comitetul Ateneului, asociindu-se cu doliul public causat prin perderea lui Ioan Heliade Rădulescu, părintele literaturei române, invită pe toți membrii a urma cortegiul funebru al ilustrului bărbat ce va pleca astăzi Duminică, la 12 oare, de la domiciliul familiei din strada Polonă, No. 20, pentru a merge la biserica Mavrogheni. Comitetul. Tot această invitare face și Comitetul Societății pentru învățătura poporului Român. LEGE. Art. unic. Se aprobă convențiunea inedectă la 8 August 1871 intre administrațiunea telegrafică austro-ungară și aceea a României pentru regulamentul serviciului telegrafic. CONVENȚIUNE. Corespondența telegrafică intre Austro-Ungaria, de o parte, și Principatele Unite, de altă parte, fiind regulată prin convențiunea internațională de la Paris revizuită la Viena in 21 Iulie 868, administrațiile respective, in masa art. •64 din sus-zisa convențiune au stipulat următorul aranjament particular: Art. 1. Biirourile Principatelor Unite din București, Iași și Turnu-Severin și birourile Austro-Ungariei din Kronstadt, Suceava și Temesvár sunt însărcinate exclusiv cu serviciul de deposit internațional. Administrațiile telegrafice respective, prin înțelegere reciprocă, vor fixa depeșele ce trebue să se primească și să se reespecteze de către diferitele stațiuni de deposit. Cele alte binrouri situate pe firele internaționali intre stațiunile de deposit pot preschimba corespondința a cării origină și destinație nu trece peste binrourile de deposit cele mai apropiate, și in toate serile, la includerea serviciului, sunt obligate a anunța pe binrourile de deposit ale administrațiunii lor proprie din care fac parte de numerar depeșelor transmise astfel: [77TM.«. „STn. i ?I0A' PATKOKÉI »IUI ||SS' | Äl , .."!!! u. | »S."!u [ P A T B O N U l W I. E I. j f“1 ĂJ. Aprilie. Maiu. Tlore. m. Ore. im Maia. Maiu. T Ilore. n Ore.m 30 12 Duminică. Apostolul Iacov. 4 35 7 17 4 16 Joi. Mucenița Palagia. 4 32 7 20 Maiu. 1 13 Luni. Prorocul Irimia. 1 4 35 7 17 5 17 Vineri. . 1 Muc. Irina. 4 31 7 21 2 14 Marți. Părintele Atanasie. 4 34 7 18 6 18 Sâmbătă. Sf. și dreptul Iov. 1 4 30 7 22 3 15 Mercuri. Muc. Timoteiu și Mavra. 4 33 7 19 7 19 Duminică. Mucenicul Acachie. > 4 29 7 23 FOILETO IM. AMINTIRI. De A. Russo. VII. (Urmare) Așadar pentru a ne tălmăci cartea Mărieie sale lui Vodă, să întrebăm pe Tăutu de cuprinderea sa. Din mormântul lui, Tăutu ne va arata, că această carte au fost o mare ispită, de care să ținem minte, capital din mijloc a unui roman politic: hârtiile lui Tăutu cuprind tot romanul, și ce roman! Și vom zări in acest roman și unele din el estiile capitale ce ne imping astăzi. Eteria au jăfuit țeava, dregătoriile și domniile grecești au dat măna cu jăfuitorii, prada, focul și deslocația principaturilor s’au făcut, cine are să ridice neamul, cine are să’și aducă aminte de pământul acesta ? de independență, de vechi drituri ?.. că ocărmuire nu-i.. . Turcul stă gata a preface umbra țerilor in pașnlicuri, și abutorii pământului... stâlpii patrioți... au fugit, pare că nu au lăsat nimică in urmă. In urma lor ănsa era mai mult decăt pământul gol, era norodul Romăn, apăsat, dar neuitători de trecut, acel norod care se vede numai cănd sosește primejdia și greul. Boerimea nu trecuse hotarul, că un țipet groznic striga de la o margine la alta: „Au fost vreme să lăsați pentru un minunt tot felul de interes particularnic, și să vețintiți gândirea și îngrijirea la interesul obștesc, să lăsați prgonirea și dihpnia ce aveți intre dv. și cu o unire să lucrați cele de folosul patriei , să lăsați ura ce purtați către toți ceialalți... Dar protivnicia urmărit din partea dv. face pre obștic ca să-și rădice glasul seu acel amorțit de atâtea veacuri. Acest pământ, odineoară ocărmuit de independenții sei voevozi au avut hotarele sale in întindere, așăză mănturile sale in datorii, privilegiile sale in urmare, și pravilile sale in indatoriele unui om cătră altul, soii au văzut boerii (a cărora scaune, dv. țineți astazi) râvnind domnești cununi, neinvoindu-se intre denșii, și intrecăndu-se unul cu altul, se îndesa să o răpească.“ Dintru aceasta au născut puternica pricină de orice intre denșii: legiuita pricină a apărărei Domnilor și știuta datorie a preputernicei Porți, ca să se pue in lucrare liniștirea: „Toate au venit la un pont, și neinvocală intre boeri nu s’au putut ostoi, decăt numai cu punerea pe scaun a nației grecești.“ Strigarea obștiei este deprosul și judecata regimului trecut in care nimic nu e uitat, de la vechile privilegii pănă la scoale, și d in care vedem, că vorbind de dările răsboiului, să miă norodul de întrebuințarea banilor hotăriți de plată. „De unde dar curge oprirea venzerei cei de buna voe, și in locul ei prețuri hotărite și păgubitoare ? Nevoit a lua aminte, el (norodul) n’au trecut ăncă in uitare, că in vremea răsboiului trecut, Măria sa monarhul Rosiei, au slobozit înaltă poroncă, ca să se plătească in bani tot ceea ce se va lua din pământul acesta. Apoi norodul dănd tot ceea ce i s’au cerut, poate arata unu număr mare de dări, pentru care nu au luat cea mai mică plată ; și in vreme ce știe, că împărăteasca hazne au plătit pentru toate acele fără cruțare, reluăite in prepusul seu fără eșire, ca plățile acele rânduite pentru folosul obștiei, au alcătuit in pământul acesta numai câteva folosuri in parte.“ Lungul rechizitorium acesta obștiei ce ne dă a crede, că numele oamenilor se schimbă dar năravurile foarte cu greu, lungul rechizitorium in care se propune Portei toate îmbunătățirile ce se așteaptă și astăzi, dar înlătura boeria ca sfirșită sau moartă, dădu a gândi boerilor. Era prea lungă strigarea, prea ascuțit țipetul, prea vie durerea, ca pribejii să nu o audă, afară de prada, fruntea, cei mulți se intoarsere pe la casele lor ; educația politică a obștelor nu se face intr o zi, in capul celor mai mulți era o amestecătură a chestiilor din lăuntru, cu chestiile din afară — faza de reformare in care se părea a intra Moldova cu mișcarea strigătei, se prefăcea intr’o combinație mai bună decăt starea de mai minte negreșit, dar unde elementul desorganisărei se susținea. — Istoria va aprecia rodurile acei combinații statornicită subt nume de reglement organic și folosurile ce au tras fiecare treaptă moldovană, urmărim numai duhul mișcărei aicea. VIII. S’au vezut neamuri perind deodată pentru unu princip sau pentru slobozenie, dar castele și privilighieții se indoesc, tărguesc cu chestiile generale și inevitabile și caută a scăpa cevași, așa urmare ș, boerii cu obștiea de la 1821. Sub umbra măgulirei duhului romăn invitat, prin reacția in contra Grecilor, prin care care concesii morale cerșute de veac, boerii remasere totuși oligarhia de mai inante, dănd in spinarea cărmuirei greutatea și răspunderea stărei sociale, o tactică ce s’a inoit in oposițiile din urmă, și se arată ăncă și astăzi. Suntem fii oamenilor de la 1821, știm ce e car duhul acelor concesii, și înțelegem logica boruișă, ce șovăește intre mărturisirea dreaptă a adevărului și a cugetului și intre sofisme. Așadar boerii pribegi începură a cumpăni, a socoti și prinde la inimă , constituții și proecte plouă, curieri tineră țara, Țarigradul și Petersburgul mai cu samă. Fanarul e in picioare, mezatul opiniilor și a sufletelor se începe. Toate proectele seamănă unele cu altele in principali, și toate sunt intr’o conglăsuire : „a restringe puterea ocărmuirei, a pune țara sub epitropia boieriei.“ Fiecare taraf iși face o constituție. Avem mai multe constituții sub ochiptografe. Strigarea zice : „nimică altă nu era cunoscut de pravilă statornicită în toate decât interesul, mila și părtinirea, ce pretutindene nu purta alte roduri decăt nerănduele, jocuri, asupriri șimpilare, care pre mulți din drepți supușii pre preputernicei porți au silit a alerga să se facă sudiți streini, pentru ca să poată apă