Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1872 (Anul 5, Nr. 73-142)
1872-11-26 / nr. 130
ră nici un resultat. In urma acestui fapt, duetele despre demisiunea lui erau foarte naturale. In activ era depeșă din Viena confirmă in mod positiv retragerea contelui Lonyay din președința consiliului de miniștri. Se vorbește că va fi înlocuit sau de la tronul Wenkheim sau de d. de Trefort, auiendoi membrii ai cabinetului actual. Ministrul-președinte al cabinetului cisletian, se găsește acum in stare de a preface programul seu in fapt. De un an de cănd a intrat la putere, cabinetul Auersperg nu a avut ocazia sau mijlocul de a realiza reformele ce promitea programul seu. El a capatat in fine de la imparatul autorizarea de a presenta Reichsrathului, care se va deschide la 12 Decemvre, planul seu de reformă electorală.—Proectul de lege a fost aprobat fără rezervă de imparat in consiliul de miniștri care a avut loc la 28 Noemvre. ORIEATUL. In Turcia s’au făcut noue schimbări. Ministrul de externe Kalil-Șerif-pașa, a fost indepartat de Sultan, și inlocuit prin Rașid pașa. Nu se știe dacă marele vizir Rașid Pașa a fost consultat de astă dată, și dacă această schimbare s’a făcut cu voca sa, sau a fost luată de serai, precum este obiceiul in Turcia. O depeșă din Atena, anunță că regele a iscălit decretul prin care se promulgă disolvarea Adunărei legislative. Se știe că d. Deligiorgis, președintele ministerului reclamase această măsură, și că regele i o refuzase intăi. * CURIERUL DE IALS! Sciri Locale. *** (Procesul contra d-nului Enachi Negruzzi) s’a judecat astăzi la tribunalul secția a IV. Tribunalul au pronunțat o sentință absolutorie. *** (Proces de maltratare) contra dlui Ionescu pentru care d-sa fusese condemnat de tribunal la un an și jumătate de închisoare s’au judecat in apel la curte. Iarăși insă s’au ivit paritate de opiniuni fiind doi membri pentru închisoare ei.r doi pentru amendă. Se vede că judecătorii noștri au mult timp de perdut de judecă toate procesele însemnate in doi sau patru membri, pentru a avea pe urmă plăcerea de a judeca de doue ori același proces. Astfel in procesul Mavrodi pentru maltratare au eșit ăutăi divergența de opiniuni, astfel că s’a judecat de doue ori, venind la curte iarăși s’au ivit divergență de opiniuni, mai adăugindu-se și o judecată in lipsă la care condemnatul a făcut oposițiune, astfel că acel proces au fost judecat in totul de cinci ori! Ar fi mult mai simplu ca in toate procesele de o importanță oarecare să nu se proceadă la judecată decăt completăndu-se tribunalul cu trei, curtea cu cinci membri. *** (Maltratare). Zilele trecute s’au intemplat o barie in destul de crâncenă intre doi soldați și un serjent de vis și un epistat. Acei doi soldați erau un serjent adjutant Costin și un serjent, ambii călări ce se aflau dinaintea unei crășme din disp. II lângă barieră; ei se purtară mult timp pe acolo, pănă cănd in urmă fiind vara nopții înaintată serjentul de vil Iordădescu spuse crășmarului să închidă localul. Acest ordin al serjentului il luară cei doi militari ca o insultă la adresa lor și repeziră caii asupra serjentului de vil; după căteva insulte preschimbate soldații scoaseră săbiile și năvăliră asupră-i. Serjentul de vis se apără cum putu mai intăi plecăndu-se sub gatul calului serjentului adjutant Costin, apoi scoțind tesaca; mai la urmă insă o rupse de fugă. Atunci in momentul cănd sărea un părău, fu ajuns de serjentul Costin care’l lovi puternic cu sabia peste cap. Plin de sănge Iordăchescu ajunse a scăpa un moment din mănile lor, dar ei i eșiră pe altă parte înainte. Acela strigă „ajutor tâlharii“ Epistatul Luca Potop sări un ajutor, pănă să vină și alți serjeuți. Soldații năvălind și la el il lovi de asemine peste cap cu sabia. Atunci venind mai mulți serjenți de vil și oameni din mahala, reușiră cu mare greu să prindă și să desarmeze pe soldați care se roteau de calare cu sabia in toate părțile. In acest valmașag serjentul de vil Iordăchesc a mai primi o lovitură. Ambii se află acum destul de grav răniți in cura spitalului, iar autorii scandalului sunt dați judecăței de tribunalul militar. Credem că o justiție severă va înfrâna prin exemplul dat repetirea unor asemenea necuvințe, tocmai din partea militarilor, care ar trebui să dea exemplul ordinei și a bunei purtări. (Timpul) de care ne bucurăm este un adevăr escepțional. Suntem la sfirșitul lunei Noemvrie, și nu numai că nu s’a vezut încă omăt, dar nici chiar n’a înghețat, afară numai de căteva ori la sfirșitul lui Octomvrie. De atunci vremea a fost mai neîntrerupt frumoasă, cu un soare și un cer, care ne-ar face să credem că ne aflăm in Italia. Copacii au și început deja a inmuguri ca prin luna lui Aprilie. Mai cu samă acum de căteva zile, apărerea lunei dă sărilor o deosebită incăntare. Știrile ce ne vin de pe la țară, sunt escelente. Sămenăturile s’au făcut și se fac in condițiunile cele mai favorabile. *** (Lemnele de la gară). Depositul de lemne de la gara de Iași prin care compania drumurilor de fer făcea o speculă atât de intimă s-au desființat din ordinul d-lui Ministru de interne. Acesta era incă unul din abuzurile comise de societatea căilor ferate, pe lângă altele multe precum închipuitul tren accelerat. Comerciul de lemne in ceea ce privește alimentarea orașului Iași amenință să devină de la sine un monopol a acestei companii, cătiea transportul—costul cel mai mare—i vinea mult mai eftin de vreme ce il făcea pe liniile companiei, pe cănd ceilalți comercianți cu lemne trebuea să plătească un preț mult mai însemnat pentru transport. Din această causă chiar nici nu se prea transportau lemne de cătră comercianți prin mijlocul drumului ci preferau acela prin cărăuși. Nu știm apoi cum regula oare compania daravelele ei cu statul in privirea lemnelor ce le transportau pentru speculele sale. Noi știm că plătim mereu anuitățile fără nici o scădere, căci liniile Ofenheim nu aduc nici un profit. Dar să plătim aceste pentru a transporta pe socoteala noastră lemne pe care compania le vindea pe socoteala și profitul ei, acesta era un altus din cele mai evidente, și desființarea depositului de la gară este din acesta punct de vedere cu totul îndreptățită. *** (Hanul turcesc.) Dacă este vreun loc in Iași care să se deosebească prin murdăria și necurățenia sa, apoi desigur este așa numitul Han turcesc. Situat pe strada Mare chiar in mijlocul orașului, acest loc este o adeverată cloaca; ograda cea mare închisă intre patru ziduri este un mare bason de glod și de necurățenii care dezgustă pe oricine trece pe dinainte. Ar fi timpul să se fie mesuri in contra unor astfel de călcări a tuturor regulamentelor de curățenie și de salubritate; să se indatorească pe proprietarii zisului han a curați ograda și pe cei ce locuesc in el a nu mai considera acea ogradă ca o cloacă a târgului. „.** (Trăsurile particulare) sunt cu nedreptul scutite de obligația de a umbla noaptea cu fanare aprinse. Nu înțelegem pentru ca numai birjarii să fie indatoriți la aceasta cănd nu vedem nici o causă pentru care nu ar fi necesar a se supune și trăsurile particulare la aceeași obligațiune. Credem că onorabila Primărie nu va neglija a impune tuturor trăsurilor fără excepție de a umbla noaptea cu fanarele aprinse. „.** (Iar cănii.) Tot n’are gănd consiliul comunal să fie măsuri in privirea cănilor? Pe fiecare zi se intămplă coșurile mușcături, care pot să devină periculoase. Pănă cănd această apatie și nepăsare, intr’o cestiune atât de interesantă? La Vi 3 Decemvrie are a se începe cursul școalei sucursale telegrapho-poștale in Iași. La acest curs vor fi admiși elevi și afară din corp, urmează anse se depună esamenul înaintea Comisiunei instituită la Inspectorul Circumscripției Iași, sub condițiunile publicate in Monitorul Official No. 256. Doritorii se vor adresa la subsemnatul sau locoțiitorul de inspector d. Foulquier dirigintele officiului telegrafic, pentru a fi inseriși. Carele in care se vor putea presenta vor fi: de la 9 dim. pănă la 3 sara. Inspector: Bojinea. Copie de pe decisiunea Ministeriala No. 15,819. Condițiunile de admissibilitate. 1. A fi Român sau din părinți naturalisați pentru care va infățișa atestatul Primăriei. 2. A avea vârsta de la 18 ani in sus care se va proba prin actul de naștere. 3. Aspiranții vor fi supuși la un examen care va avea loc in București înaintea unei Comisiuni compusă de d-nii șefi de secțiuni și dirigintele officiului telegrafic central sub președința d-lui Inspector General iar in lipsă a d-lui Inspector al Circonscripțiunei I-a. 4. Materiile asupra cărora vor fi elaminați aspiranții sunt cele care se predau in cele patru clase Gimnasiale. 5. Directorele nostru General al telegrafelor și poștelor este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a disposițiunilor cuprinse in decisiunea de față. Dat in București la 23 Octomvrie 1871, Ministru de Interne, L. Catargiu. Director General al telegrafilor și poștelor, A. T. Zissu. INSERȚIUNI ȘI RECLAME * Reuniunea Femeilor Romane. S unt DoUma patru ani» decănd căte-va fomlati pon?onez,din la?' s’a« constituit ca o mlatoare ale „Reuniunei femeilor romăne,u cu scopul, de a nu cruța nici osteneală nici sacrific, de timp și de bani, pentru a nunța, in favorul copilelor orfane și sărace, o școala de meserie pentru căteva copile terne, cari, după un curs regulat de cățiva ani, sa poată eși maistre de lucru fernea Streu?, să se poata bucuri* de o esistență onorabilă și sigură. *x-Prin ostenelele fondatoarelor și a celor intâre doamne asociate, in anul ăntei a crescut numerul membrelor acestei instituții la cira aproape de 300, și tot in același anu, averea ei a ajuns la frumoasa sumă de aproape 3000 de galbeni! De când ănse au ajuns a fi in fruntea Comitetului persoanele, cari se află și asazi in acel post, interesele acestei întreprinderi de binefacere au mers căzind, incă la alegerile din anul 1871, n’au venit la adunarea generală, decât 19 persoane, cu Comitet cu tot, Comitetul fiind compus din 12 asociate! asemene nici averea Reuniunei n’a crescut in modul dorit. Purtarea puțin mulțămitoare a numitului Comitet s a continuat atăt de îndelung, și așa,T atat de departe încăt un mare immer de doamne asociate, multe din transele enior fondatoare, au crezut, că trebue să se ingnjască pentru interesele Reuniunei, pena cu țata S’au întrunit in conferențe, și starninduse in deplină sinceritate, francheța și bună credință, s’au convins, că sunt daoare moralminte, să facă un pas energic ață cu acele persoane, cari precum se va arata au tratat in mod nefavorabil causa „Reuniunei“. • .ce." dar n> credem, că vom demonstra clar sinceritatea noastră, buna noastră credință și nipsa, de orice intrigă ascunsă de partida, cănd venim a desaproba in public, purtarea sus amintitelor persone, anume in următoarele puncte: 1) Acele persoane, conduse mai ales de catră compania Tacu-Roșu, au calcat Statutele și Regulamentul școalei de meserie, conducănd-o mai mult cu esterue numai, cari frecventănd-o căte-va luni, o părăsesc, fără orice resultat real, și astfel nici odată nu pot ieși maistre, precum ar ieși, cănd sar urma cu copile interne, iu un curs regulat de patru ani, precum s’a hotărtt prin regulamentul școalei; 2) Au inspirat pre puțin zel și interes pentru Reuniune, incăt din 300 de doamne asociate, sau retras un număr atăt de mare incăt sa intamplat, că la o adunare generală să nu fie presente, decăt 19 doamne asociate cu Comitet cu tot; astfel s’a slăbit controlul asupra modului, cum intrebuințază d-lor banii, sacrificați de cătră societate in favorul orfanelor. 3) Remanend atăt de puține doamne asociate in aproprierea lucrărilor comitetului aceasta a fost majoritate absolută, astfel apoi ușor a putut modifica statutele, ceea ce a și făcut-o adăugănd încă și un așa numit ”APendle? ” pri care se admit in Comitet și barbați. La un asemenea vot numai așa au putut reuși d-lor, că n’au făcut regulat și corect toate convocările la adunările sceneiale, ci le-au făcut intr’un mod, cum nu se putea aștepta, ca toate asociatele se afle sigur despre convocarea făcută . 4) D-lor au hotărit un lucru intr’adever inesplicabil adecă: a se face diplome, cu cheltueala de 4 frânci una! Aceasta depărtează Reuniunea de la spiritul de economie și de cheltueli resonabile ; 5) N’au dat socoteli in public de amănuntul, despre toate darurile, anume despre toate obiectele prețioase, cari trebue să esiste, după știutul inventăriu al d nei Antóniade b) La adunarea generală din 8 Noemvrie anul curent 1872, Comitetul n’a deschis ședința la oara cuvenită și anunciată de cătră densul, adecă la 12 oare, ci a așteptat două oare întregi, pănă a mai înscris in pripă pe cateva persoane, ca asociate noué; apoi Comitetul, cu căteva doamne asociate, a trecut ca pe furiș intr’o odae mică, și nu ș’a făcut datoria, de a anuncia despre deschiderea ședinței și pre celelalte aproape de 40 de doamne asociate, care se aflau in saloanele principale ale localului adunăriiaceasta este o abatere nesculabilă, și care' nu ne întărește in idea, că Comitetul ar fi fost de bună credință;— mai departe, numitul Comitet n’a Ucuzantei apel nominal precum ar fi trebuit, după usul rațional, el a cetit mai ăntei o dare de sumă sumară care ănse au fost imposibilă de controlat' fiind numai cetită, și fiindcă era imposibil să ia loc toate doamnele asociate, in odaia in care se afla Comitetul; pe lăngă aceasta n’a regulat o comisie verificatoare, care să fi examinat darea de samă, precum se cuvine să se facă totdeauna, cănd vroba a convinge pe cei un drept de control despre regula și onestitatea conturilor; — numitul Comitet nu ș’a dat demisia conform Statutelor; aceasta e un nou fapt, care trebue să ne pună pe gânduri despre scopurile sale, pentru că astfel Reuniunea n’a putut fi liberă, pentru ca, prin un comitet „electoral“ din finul său, să și fi putut alege un nou Comitet administrativ, pentru ași conduce afacerile in spiritul statutelor sale, și a scopului, pentru care s’a hotărit a face sacrificiile cunoscute, in fine. 7) Comitetul de sub conducerea companiei d-lor Tacu-Roșu a admis de Casieră pe o domnișoară, astfel a depus miile de galbini,obol sacrificat de cătră societatea întreagă, in folosul orfanelor) in măinele unei persoane, care nu întrunește condițiile civile cerute de lege, pentru a pute primi și păstra deposite publice; prin aceasta a expus averea Reuniunii in mările unei—de altmintrele respectate—persoane, care înaintea legii nu are nici o responsabilitate despre sumele primite! judece acuma d-un juriști, cum trebue calificată această faptă, și ce intimpinare i s’ar cuveni, in sensul și’n puterea legilor Statului ? Trebue să adăogim nci, că pe cănd noi ne consultam despre aceea, ce ar fi dreptul și datoria noastră, să facem, față cu purtarea comitetului, Doamna Istrati era, sau cel puțin se declarasă a fi in înțelegere cu scopul de a se alege un Comitet, care să nu desprețuească Statutele Reuniunei. (precum d. Dim. Tacu s’a lăudat in fața noastră că a călcat in picioare chiar și „apendicele“ făcut de d-sa et. comp.).—la 8 Noemvrie după ce Comitetul inscrisăse in pripă pe un numer de persoane, ca asociate noue, intrate in Reuniune la stăruința pronunțată a Comitetului insuși — in acele doue oare, in cari se cuvinea a se ținut ședința și darea de samă,—in momentele cele de pe urmă, d na Istrati s’a declarat, că d-sa, dinpreună cu voturile „de cari dispune“ face iu „partida“ Tăcu. De aci am inceput a afla, că așa dară există o „partidă“ Tăcu, pe cănd noi nicidecum nu ne-am fost hotărit a ne conduce după interesele de partidă și persoane, ci am avut și vom avea înaintea ochilor totdeauna numai și numai sacrul scop original al Reuniunii, in favorul copilelor orfane și sarace. — Nu, onorabilelor, noi nu ne conducem de nici un interes personal, nici contra persoanelor din Comitet, ca persoane.— ci, precum puteți vede pe față franc, in public, venirâm a espane motivele reale ale in. -— ytoți aceia ce respectează justiția și căile drepte, să ne poată aprecia just, prin legitimul lor control. — După aceste : Facem apel călduros cătră toate doamnele romane să se inscrie in Reuniune căt mai curând, și suntem sigure, că toate se vor uni cu scopul, de a lucra împreună spre asigurarea intereselor acestei instituții, și ducerea ei la scopul dorit. M. Costișanu, Aristi Popescu, Ana Emandi Comananca, Marie Ionescu, S. Lazarini, Ecaterina Florentin nă I. Șerban, J. Burghelian, Cornelia Emilian, P. B., Elena Marinoschi, Casandra Hazu, Maria Costin, Hm. Constantineasca, Maria, Maria Petrop, Ecaterina Costantinescu, Maria Macedon, Maria Ștefănescu, Ecaterina Mihailescu, Eliza G. Ionescu năs. Ursu, Maria Vasiliu, B. Manserov, Zoița Baghi, Elena Panaitiu, Maria Nimitriu. *) Responsabilitatea articolelor publicate sub aceasta rubrică, privesce numai pe autorin. Sciii din tiara. Societatea de stearinărie și soponărie Monitorul publică următorul decret important: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei comerciului și lucrărilor publice Nr. 12026 ; Avend in vedere statutele Societății stearinărie și săpunărie română, instituită in Galați; Avend in vedere încredințarea dată de consiliul de administrațiune al societății că capitalul de lei 800,000 prevezut la art. 3 din statute este subscris in totalitate de acționari și că o a patra parte să poate considera ca versat in casa societății, deoarece jumătate din fondul social, după acelaș articol, consistă in imobile, usină și material al vechilor proprietari și cu acest mod disposițiunile art. 10 din regulamentul societăților anonime sunt îndeplinite; Având in vedere jurnalul consiliului Nostru de miniștri, incheiat in ședința de la 27 Oct. prin care încuviințează statutele societății și funcționarea ei in țară; Având in vedere regulamentul societăților anonime decretate la 30 Ianuarie, Anul 1868. Pe temeiul art. 5 din acel regulament, Am decretat și decretăm ce urmează: Art. I. Jurnalul Consiliului miniștrilor, citat mai sus, este aprobat. Art. II. Statutele societăței de etearinărie și soponărie română, instituită in Galați, se aprobă astfel precum sunt întocmite, și autorisăm funcționarea ei in țară sub direcțiunea consiliului de administrațiune, prvăzut la art. 10 din statute. Art. III. Disposițiunele prevazute la art. 11, 12, 13, 14, 17, 19, 22 și 23 din regu