Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)

1875-01-15 / nr. 5

anul viu lass!, Mercuri 15 Ianuarie 1875■ No. 5. PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași și districte: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi;—Pe trei luni 3 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 luni 18 franci;—Italia, Belgia, Elveția;—Pe șase luni 22 franci. CURIERUL DE IASSI FOREA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. C­ALENDARUL P TAMANEI. Stil vechiu. Stil nou. DIOA. PATRONUL D­I­L­E­I. Res. Soar. 1 Ap. Soar. Stil­­ vechiu. Stil nou. DIOA.­­ PATRONUL DILES ! Res. Soar. Ap. Soar. Ianuarie. Ianuarie. IOre. m. Ore. m. Ianuarie. Ianuarie. I­­ Ore. m. Ore. m. 12 24 niminică. Martirul Tatian diacon. 7 26 4 34 16 28 Joi. Ind­. Lanțului Apost. Petru. 7 20 4 40 ia 25 Lini. Mart. Emil și Stratonic. 7 24 4 36 17 29 Vineri t Cuviosul Antonie.­­ 7 19 4 41 14 26 m­­arți. Sf. uciși in Sinai și Hall. 7 23 4 37 18 30 Sâmbătă. 1 Păr. Atanasie și Chiril. g 7 18, 4 42 15 27 Mercuri. Cuv. Pavel Tireul și I. Colib. 1 7 22 4 38 19 , 31 Duminică- 1 Cuviosul Macarie Egiptean.__________ 7 17 4 43 Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. ANUNCîURI. Rândul sau locul sau 16 bani. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pil* mese. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia.— Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curierul de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris9 rue Drouot, 9. Exemplarul 40 bani. Revista Internă. Estragem din Presa din 12 curent. Camera s’a complectat și a și ince­­put incă de ier lucrările sale. Ieri s’a discutat și rotit autorizarea unor con­silii județene din unele districte bântuite astă vară de ecetă, spre a se împru­muta și a veni in ajutorul țăranilor lip­siți de mijloac­e de hrană. Astăzi ase­menea s’a ținu ședință publicâ și s’a e­­xaminat un­ui proiect și porițiunile. Camera, ca și Senatul, au mai multe proiecte imporante de desbitat spre a complecta ape, începută in sesiunea a­­ceastă și care continuarea celor 4 ani. Pe lăngă cele deja votate înaintea săr­bătorilor ca­rtea rentei, codul forestier budgetul recitativ pe 75 etc. Camera mai are un­echiul seu proiecte impor­tante și de rre utilitate ca cel pentru înființarea un bănci de scont și circu­­lațiune, budget pe 76, legea pentru mine etc. Laenat asemenea se află in studiu codul zestier, care poate se va amendamenta,acum sperăm, un sens mai conservator stru păduri, care au o legătură stră, cu clima și recoltele; mai este lege pentru reînființarea ma­­gazielor de se vă, pentru incuragiarea fondărei unei fabrice de h­ărtie etc. Toate acestea,, și cele ce se vor mai depune, precum legea concesiunei liniei de joncțiune ca Predeal, legea pentru recrutare constă cu noua lege de re­­organizare milă, sunt atâtea proiecte de legi importe cu care sperăm că se vor ocupa curând cu seriositatea corpurilor m­ai legiuitoare, având in vedere că tina fuge și sesiunea se scurtează. Publicând eția prin care d. Ma­­vrogheni explică claritate faptele din 1868 ast­fel ei s’au petrecut relativ la concesiunea neéii și la epistola d-lui de Hertz să in acea epocă, noi am spus că cu’ile d-lui Măvrogheni vorbesc destul cinurit și pot convin­ge singure pe cine­voește a judeca lucrurile cu impartate. De aceea am crezut de prisos tru publicul impar­țial de a mai coif acea epistolă de­­slușitoare. Am­­­a aminti redacto­rilor de la Roman, un organ de pu­blicitate trebue ax și un judecător, just mai nainte Date, și că trebue a se asculta și apă; celui acusat mai nainte de a se pu­ta in contră-i și a’l osândi in mod !. Am mai spus și repetăm că, cu­­ insistența mâni­oasă de azi a Redactorilor „Românului“ faptul d-lui Măvrogheni de a fi renun­țat in 1868, sub ministerul Brăteanu, la drepturile sale de concesionar și de a a primii o sumă „drept despăgubire, cum zice d. Mavrogeni, pentru cheltue­­lile și ostenelile sale, in curs de mai mulți ani cu lucrări și studii pregătitoa­re“ pentru acea întreprindere de linie ferată, nu se poate numi mită, cum zice „ Românul­ “ căci mită iau numai funțio­­narii publici, cum a luat săatul Winter­­halder, amicul intim al d-lui Rosetti și director al ministerului de finance, sub d. I. Brăteanu. De aceea am zis că e bine și just să așteptăm ca să se face lumină, să se dea pe față toate împre­jurările și toate numele implicate in a­­cea afacere din 1868.—și foarte bine a făcut d. ministru de justiție Lahovari de a invitat pe d. Procurore să ceare deslușiri d-lui Hertz ca să se poată des­coperi și urmări cei culpabili. Revista Externă. Din Berlin se anunță că Parlamentul a vo­tat tractatul de estradițiune cu Belgia, iar acum continuă discuțiunea legii pentru mart­iagiul civil, in a doua lectură. Ziarele oficioase din Berlin au anunțat ple­carea din portul Kiel a vaselor „Albatros“ și „Nautilus“, însoțite și de altele, spre a mer­ge la coastele Ispaniei. Este vorba a se ce­re satisfacție pentru ofensa și daunele cau­­sate de carliști vasului „Gustav“. Din Madrid se scrie lui „Standard“ că guvernul ispaniol a promis guvernului german deplină satisfac­­țiune. Cu toate acestea, fie cu știința guvernului, fie din neînțelegerea instrucțiunilor, se zice că vasul „Nautilus“ a și debarcat la Zarant o sută de soldați. Este l­ne insă a aștepta confirmarea acestei nuvele care poate aduce oare­car­i complicațiuni, și poate fi esploatată de inamici contra Regelui Alfonso. Dacă va fi adevărat că guvernul din Ber­lin s’a adresat la representantul­­ spaniol pen­tru satisfacere, aceasta va fi considerată oare­cum ca o recunoaștere de fapt a guvernului Regelui Alfonso, și se speră, in interesul sus­­ținerei junelui Rege, că pretențiunile juste a­le guvernului german vor mai pacienta. Ast­fel vorbește și „le Nord,“ care exprimă do­rința de a nu se crea de la început dificul­tăți Junelui Rege și a-i inlesni instalarea și întărirea pe tron. Despre bunele disposiții ale Puterilor pen­tru o recunoaștere curând a Regelui Alfonso, „le Nord“ dă cele mai mari asigurări. Este vorba insă de a se aștepta mai intâiu un fel de plebiscit din partea poporului­­ spaniol. Iată și manifestul lui Don Carlos despre care am vorbit in unul din numerile noastre trecute: „Spanioli! „Revoluțiunea care trăește cu minciuni, pro­clamând rege al Spaniei pe un membru din familia mea, caută a se reconcilia cu monar­chia și legitimitatea. Sunt legitimitatea; sunt represintantele Monarchiei in Spania, și fiind­că sunt ast­fel, am respins cu un dispreț su­veran propunerile pe cari revoluționarii din Septembre indrăsniau se mi-le adreseze îna­inte d’ași consuma opera de nefastă nerealitate. „D’atunci, revoluțiunea știe că nu pot a’i fi rege. Cap al augustei familii a Burbonilor in Spania, privesc c’o profundă durere atitu­dinea vărului meu Alfons care, cu neesperi­­ența vârstei r­ale, consimte a fi instrumentul chiar al celor cari l’au gonit din patrie îm­preună cu mama sa, năpădindu’l cu sarcasme și ultragie. „Cu toate acestea, un protest, Demnitatea mea ș’a armatei mele nu permit altă protes­tare decăt cea care va fi aruncată c’o nere­­sistibilă elocința de gurele tunurilor noastre. „Proclamarea principelui Alfonso, departe d’a’mi închide porțile Madridului, din contra imi deschide calea regenerării prea iubitei noastre patrii. „Orgoliul poporului spaniole nu va remă­­nea atins in zadar prin acest nou act de pre­­torianism, căci nu de­geaba sunt urmați ne­invincibilii mei voluntari. Cei cari au știut se’nvinge la Braul, la Alpens, la Montejurra, la Castelfollit, la Somorrostro, la Alcarzuza, la Castilion, la Cordua și la Urvieta, vor ști se’mpedece o nouă insultă mărinimoasei noa­stre Spanii, un nou scandal Europei civilisate. „Chiemat a ucide revoluțiunea in țara noa­stră, o voiu ucide-o, fie de va da probe de ferocitatea sălbatică a unei impietăți neruși­nate, fie de s’ar adăposti și s’ar ascunde supt mantia ipocrită a unei pietăți prefăcute. „Spanioli! „Vă jur pe Dumnezeul nostru, pe Spania noastră, că, credincios săntei mele misiuni, voiu susține fără pată gloriosul nostru drapel. El e simbolul principielor mântuitoare cari sunt azi speranța și cari vor fi mine salutea noastră! „Din cvartierul meu regale de la Bera, 6 Ianuarie 1875.“ Carlos. ȘTIRI ULTIME. In 20 a. c. s. n. un courrier de la Cabi­netul Spaniol a sosit in Paris, de acolo a plecat la Berlin pentru a remite Emperatu­­lui Guilem o scrisoare de la regele Alfonso prin care-l avansează de suirea lui la tronul Espaniei. Se scrie de la Versailles, Adunarea națio­nală s’a deschis in presența unui mare nu­măr de auditori. Mai mulți membrii din cor­pul diplomatic, intru cari erau Lordul Lyons și Prințul de Hohenlohe. D. de Ventavon explică origina și carac­terul legei din 20 Noemvrie. El zice că toți acei care a votat această lege sunt gata să primiască și concesințele ei. g. Se scrie de la Madrid. Carliștii, înrolea­ză in provinciile din Nord copii de 17 ani. Se asigură că regele Alfons XII va priimi pe fie­care an o listă civilă de 20 milioane de Reo. Regele Alfons ajungănd la Saragosa a fost primit cu mare aclamațiune. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 258. Conform adresei direcției gene­rale a telegrafiei și poștelor No. 858, la 23 Ianuarie, urmând a fi licitație la această Pre­fectură pentru vânzarea a două mese și 6 scaune de la oficiul telegrafic local, să pu­blică spre cunoștința generală. No. 195. Conform adresei d-lui comandant al regiment. 7 de dorobanți No. 5286, să publică aflarea dizertorilor din comp. 7 din tărgușorul Bivolarii, batalionul 3, Colibă An­ton și Ivaslog Vasile, cel dintâi născut in 1848 talia 1 m. 630 mii., smad, fruntea mare, păru sprincenile castanii, iar cel de al doilea nici nu s’au prezentat la corp. Prefectura Poliției Iași, No. 203. D-na Sasa Bercovici prin petițiu­­nea ce au presentat acestui oficiu înregistrată la No. 247 arată că au perdut una trată pe suma de 8 galb. sub-scrise de d-l David sin Moisă, la ordinul infățoșitoriului, se publică aflarea acelii frate, spre știința generală, cu­­noscănduse vise ca cu aceasta nu se face nici un act petiționari. Prefectura județului Vaslui. No. 11715. Fiind necesitate a se cunoaște dacă d-l Iosup Talpalariu ce voește a deschide stabiliment de crâșmă in orașul Vasluiu nu este căzut in vre-o causă corecțională, tras înaintea vre-unui Tribunal pentru bănueli de crim­i sau pus sub privigheria polițienească in recidivă de delicte sau crimi. Sunt rugate toate autoritățile respective ca cunoscând pe mumitul căzut in asemine categorie se facă cunoscut acestui oficiu pănă in termin de 40 zile de la data presentei publicațiuni. Primăria urbei Neamțu. No. 76. Pentru darea in antreprize a ve­nitului de la jugărit, regulănduse din nou ter­min de licitație la 20 a presentei. Se publică spre știința d-lor concurenți ca la acest ter­min să se presinte in camera primăriei cănd ave­a se ținea licitația. Primăria comunei Miroslava. No. 44. In astă comună au picat de pri­pas una vacă la păr porumbă deschisă, coar­nele înainte, furculiță la urechia dreaptă și cea stângă retezată, se publică aceasta spre deșteptarea păgubașului conform art. 48 din legea poliției rurale. Comisia desp. I-a din Iași. No. 133. Pentru vânzarea mai multor obi­ecte și niște piatră sechestrată de la d. Cos­­tachi Bădărău in pretenția casei def. M. Ciu­­hureanu, fiind regulat termin in ziua de 29 Ianuarie curent era 12 la fația locului, de­­vaie de d­ușmeaua păcurari la casa numitului debitor, să publică spre cunoștința generală. Comisia desp. a IlI-a din Iași. No. 38. La 16 a curentei luni Ianuarie urmând a se vinde licitativ obiectele seques­trate de la d-na Profira Gheleme, spre îndes­tularea casei interdictului Costachi Tomida administrată de d-l Anastase Barbu la o sumă bani. Se publică acest termin spre deștepta­­rea concurenților carii atuncea sa se prezinte in piața primăriei locale unde urmează a se efectua mezatul. No. 69. La 19 a curentei luni Ianuarie ur­mează a se vinde licitativ obiectele mobile sequestrate de la d-nul căpitan Gh. M. Ro­­șescu spre îndestularea d-lui Leopold Rcst cu o sumă bani, se publică spre deșteptarea concurenților carii in ziua arătată să se pre­sinte in piața primării locale unde urmează a se efectua vânzarea. PUBLICAȚII JUDECĂTORESC!. Curtea de Apel din Iași. No. 43. Inculp. losefina Viam­easca cu do­miciliul neinnoscut, in virtutea art. 75 p. civ. și 204 p. p. e citată in persoană sau prin procurator legal la 8. I a acestei Curți in 27 Ianuarie oara 11 din zi, la judecata apelului d-lui procurore general contra sen­tinței Trib. Iași No. 564 in procesul pentru furt in prejudeciul d-lui Dr. Frenchel, adu­când și probile ce posedă, la neurmare se va judeca in lipsă. Secția a IlI-a. No. 15. D-l Dimitrie Ștefaniu de profe­siune liberă domiciliat in Iași prin comanda­mentul înregistrat la No. 1383, au somat pe d-na Maria Teodor năs. Dragoș cu domici­liul necunoscut ca in termin de 30 zile se respundă suma de 3806 lei și a lor procent ce se reclamă in virtutea deciziunei Curței de Apel din Iași secția II No. 195 din 1872 investită cu formula esecutorie, fiind­că d­na debitoare in aretatul termen ce au expirat n’au plătit banii iar d­l Dimit. Ștefaniu prin petițiunea înregistrată la No. 8576 cerând a se pune in urmărire vânzarea imobilului de­bitoarei care este una casă situată in Iași mahalaoa Tataraș strada Nicoriții înscrisă la No. 1229 construită de vălătuci, acoperită cu șindilă și compuse din 5 odăi sub 3 acope­­reminte. Pe acest temeiu și in baza art. 503 din p. civ. Trib. publică vânzarefi con­form art. 510 din acea procedură, ca con­curenții ce ar fi de a cumpara indicatul i­­mobil ca atenansele lui, să se infățoșeze in camera acestei secțiuni a 3-a en garanția cerută de lege la 21 alunei April zioa Luni 1875 oara 11 din zi, cănd ave a se face ad­­judecația potrivit art. 539—550 și ca res­­tricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 p. civ. Tot odată se somează pe toți acei care ar pretinde vre­un drept de proprietate, usu­fruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă, sau ori­ce alt drept asupra bunului urmărit FOILTON. DON ClOSi Traducere de Joquc$nesCu. (Urmi Scumpe Florestan, car aș fi putut în­vinovăți ca un­­ stat oelatatorești pentru dragostea familiei mele lă don Carlos. I-ar spune’mi ce a deveryia și copilul meu.­Nu știu; de %uru trecut in O­­landa.' El nu cuteza și că dona Isa­­bella de­sigur trebuese repită de Fer­­nando, și că se presu­ne ea ar fi inchi­­să in temnițele închise. . Indi­ce se m­­­iiui^tan ieși și se dusă la hangiu. ‘ Amicul meu, ii zisă l­isit ofaaiu[le de a «dator, pe un an­, e oritont libertatea. Mame el are­­ lUenul de ieșire și trebue ». mM ,a trat. al­lm, ce locuește­­ de la casa cea frumoasă ce„ , *. ’ . . . la capătul drumului. r Cum­ ii zisă hangiul, V. , frumos !—Nu, i l’am venat , , ■I.. . . . . . .. . -a dat ba­nii înainte, și iată, adaogi­t . V „ . ’ . ® adu­i pun­ga ce î-o dasa Anna, iată ,. . .. . .. ’ . , iță galbeni pe care î’am primit, și, la ă J „ . bitocul este bine plătit. El iși luă calul, il condus^ de Maș ș’il incredință unui țeran, căruia ii zisă: In această noapte, spre două sau trei oare, am se vin cu stăpânul meu. Fii deștept, păzește pentru toată lumea tăcerea cea mai absolută, și fii sigur că vei fi bine răsplătit. Țeranul auzind aseminea vorbe holba niște ochi mari. El primi bucuros propunerea, fă­gădui că va fi discret, și Florestan se întoar­să la temniță, aducând niște băcălii ce ii da­­să ordin ca să le cumpere. Cu căte­va zile înainte de sosirea lui don Carlos, falsul temnicer pregăti totul ce socoti necesar pentru fuga sa. Unul din zidurile o­­grăzei era daramat in mai multe locuri, dar înălțimea sa era mai bine de opt picioare. El iși cumpără mai multe scoabe pe care le așeză prin crăpături, și pentru ca se reușea­scă fără ca se fie zerit, el întrebuința o par­te din nopți pentru acest lucru periculos, și trebue ca aceste bucăți de fer se fie bine a­­șezate, și mai cu seamă se nu se ferească nici de cum. Zidul servea de îngrăditură u­­nei grădini particulare, dar Florestan avu îngrijirea de a cumpără pe cultivatorul ei, care adesa ori vinea la temniță pentru a-și vinde fructele. In fine pentru ca guvernorul se nu știe cea ce se petrece in năutrul temniței, el ii spusă că este ingrijit in timpul nopței case nu se intămple ceva, și că ar fi bine ca u­­nul d’intre temniceri se vegheze. Căte-va oare de somn, adăogi el, imi vor fi de ajuns pentru a’mi conserva sanatatea, și voiu dor­mi in timpul zilei, cănd nu poate fi nici o teamă că arestații s’ar încerca se fugă. Guvernorul, satisfăcut de zelul lui Flores­tan, ii invoi se facă ce ii va plăcea, și se bucura in sine de alegerea ce a făcut’o. In fine, recunoscătorul temnicer Spaniol iși juca rolul așa fel incăt se deie a înțelege că este făcut intr’adins pentru locul ce’l ocupă. El se arata activ și aspru, bun și rău; in fine, el avea atăt necioplirea acelor temniceri bătrăni ce par a fi necoruptibili. Totul era pregătit pentru plecare; și fiind­că nu voia se compromită pe guvernor, el scrisă o scrisoare ce o lăsă pe masa din o­­daea lui. Un singur lucru il întrista; el trebue se-și părăsiască pe bietul seu Cerber, care, de mult timp, era tovarășul său de nenorocire. Se hotără dar se’l închidă și ieși din locu­ința sa in minutul cănd sună miezul nopței. Nu era lucru ușor, de a se sui pe niște scoabe pe înălțimea zidului, dar, cu ajutorul unor frânghii ce li se aruncară de d­incolo de zid, ei il suiră fără a fi zăriți. O scară fiind așezată de cea­l­altă parte, ii inlesni scoborirea. După ce mulțumiră pe grădinar care-i ser­­vise, ei ieșiră afară din oraș, și se duseră la țăranul căruia Florestan ii incredințasă calul său. El ii aștepta, și chiar si pregătisă ceva de mâncare. După ce măncară puțin, intrară in tocmaiă cu acest om, care si văndură un cal, și ple­cară in grabă pentru a se duce la Cadix. Ziua începea să se m­­ască cănd ei sosiră la Villa, un mic tărgușor la patru leghe de­parte de Madrid. Don Carlos era doborât de osteneală. Atâtea suferințe, și atâtea scăr’de ii ruina­­să sanatatea; și Florestan, care se hotărisă de a’l face se treacă drept părin­tele său, il și presentă ast­fel la un han, unde ceru­se ii deie un pat. După ce se repauzară căte­va o­are, trebu­­iau iară’și se plece, și pentru a înlătura ca se nu fie întâlniți pe drumul cel mare, ei străbătură pădurea Toledei. Nenorocitule don Carlos, iată-te aproape de locul acela unde Isabella ta este indi­să Ah! tu ai bine­cuvănta soarta ta, dacă ci­ti­zii carii au devenit stăpânii ei, ar veni să te eie și să te ducă lăngă acea pe care tu ne­încetat ii plăngi perderea! Cu toate acestea ei nu fură atăt de feri­ciți, căci­­ străbătură pădurea fără a fi zăriți de cine­va, și sosiră la Toledo după miezul nopței. Un singur otel incă era deschis. Ei intrară, și sub nume de negustori, ei petre­­cură toată ziua, sperăm­ ca se plece noaptea viitoare. Vai ! ei nu p­­re­vedeau că un amic credincios, și chiar ne­coruptibil, căt pe ce era se-i peardă. După ce Florestan părăsise închisoarea Ma­dridului, trebue să ne aducem aminte că el tnebtisesă pe Cerber in odaea sa. Dobitocul, deprins ca se­mează pe cănd stăpânul seu lu­cra pentru a-și așeza scoabele ce trebuiau se inlesniască fuga lui don Carlos, nu făcu nici un vițet; dar indată ce văzu ziua, el începu­se latre, și un străjăr­ii deschisă ușa. Atunci el incepu­se cutriere toate ogrăzile, coridoarele, se dusă la ușa unde fusese în­chis don Carlos. Ne­astămpărul seu, geme­tele sale, începură a naște temeri. Merseră de prevestiră pe guvernor; el ordonă se de­schidă ușa, și văzu că arestatul fugiră. Pe dată prepusul pică asupra lui Flores­tan. Alergară la locuința lui, nici el nu mai era, dar găsiră scrisoarea sa pe masă. O dă­dură guvernorului, care pe dată se dusă la Ministru. Florestan se iscăli in scrisoare, și fiind­că el denoasă pe Fernando, și il învinovățit pentru nenorocirea familiei lui don Carlos, culpabilul, care se știea că este autorul, rup­­să hârtiei, și după ce aruncă bucățelile in foc, asigură pe guvernor că nu are nici o re­­spundere in această afacere, il strămută ln Cadix unde era un aseminea loc vacant, și in locul lui numi pe un om al său ce si en devotat.

Next