Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)

1875-11-26 / nr. 126

23424, la 29 Dechemvrie viitor, urmând a se ține lic stațiune in camera acestei Prefec­turi pentru inthtrierea unor bunuri de ale Statului din acest județ. Se publică aceasta spre cunoștința generală. No. 11286. Din comanda regimentului VII de Dorobanți Compania a II-a din T. Fru­mos, au absentat nemotivat și fără a se ști de urma lor, 7 Militari, și anume: 1) Roșu Neculai din comuna Târgului Frumos, 2) Bu­­zatu Conal din comuna Brăeștii, plasa Câr­­ligătura, 3) Munteanu Gherghe din comuna Dumeștii aceeași plasa, 4) Lingurariu Gheor­­ghe, blond, och­i albaștri și părul castaniu, 5) Scripcarul Gheorghe Negru total, 6) Rusu loan din comuna Dumeștii, tot plasa Cârli­­gătura, roșcovan, ochii albaștri și părul ne­gru, 7) Curteanu loan din comuna Sineștii aceeași plasă, ochii negri și cu părul blond. Se publică clar aflarea lor și traneferea la acestu oficiu. No. 11305. In ziua de 5 a viitoarei luni Dechemvrie, vara 11 antemeridinane, urmănd a se ține lic stațiune in localul autorităților comunelor Miroslava, Ceplenița, Bâdenii, Căr­­nictmi, Bivlaorii, Hermeziu, Medelenii, To­­meștii, Lunganii și Dumeștii din acest județ, pentru antreprsuirea accizelor pe] termina de 3 ani, cu începere de la 1 Ianuarie anul viitor 1876. Se publică acest termin spre cu­noștința concurenților, pentru că in aratata zi să se presinte la Primărie insoțiți și de ga­ranțiile cuvenite care va fi 113 din valora cu care sunt aceste venituri arendate deja, spre a pute fi admiși la concurență, cunoscând tot­odată că in ziua de 13 tot aceeași lună adică după 8 zile libere de la licitație, se va ține supralicitație la Comitet prin oferte scrise a­­supra prețurilor rezultate la prima licitație, iar condițiunile de antreprisă se pot vide de cei interesați la cancilarea autorităților co­munale respective, la sub-Prefectura plășilor și la Comitetul Permanent in toate zilele pănă la adjudecare. No. 11307. In ziua de 5 a viitoarei luni Dechemvrie, vara 11 antemeridiane, urmând a se ține li stațiune in localul Primăriei com. Vlădenii din plasa Turia, acest județ, pentru antreprsuirea accizelor acei comuni, pe ter­min de 3 ani, cu incepere de la 1 Ianuarie anul viitor 1876. Se publică acest termin spre cunoștința concurenților, pentru ca in aratata zi, să se presinte la zisa Primărie insoțiți și de garanțiile cuvenite, care va fi de­ja din valora cu care sunt aceste veni­turi arendate deja, spre a pute fi admiși la concurență, cunoscând tot­odată că licitațiu­­nea are a se incepe cu strigările de la suma de 4000 lei noi, resultată la supralicitație urmată la Comitetul Permanent, iar condi­­țiunile de antreprisă se pot vide de cei in­teresați la cancilarea acelel­or mâni, la sub- Prefectura respectivă și la Comitetul Perma­nent, in toate zilele pănă la adjudecare. Prefectura districtului Roman, No. 12150. Spre a se pute da autoriza­­ția cerută de d-nul Nusem Bindel, pentru a avea deschis stabiliment de crâșmă in această urbă, e necesar a se ști dacă numitul nu e supus unei cauze din acele prevăzute de re­gulamentul ad hoc. Autoritățile respective sunt rugate in caz afirmativ se denunțe Prefec­ture­. Prefectura județului Vaslui. No. 10023. Postul de Medic circonscrip­­ției a II-a din acest județ, devenind vacant, se publică spre cunoștința generală, persoa­nele care vor bine vor a ocupa asemenea post, să se presinte cu acte legale înaintea Con­siliului de Higienă și Salubritate Publică, spre a se putea regula in consecință. TABLOU de numerul celor morți in cursul lunei Oc­tomvrie 1875. Primar N. Gane. Secretar A. Solomoneanu. No. 962. 1874 Noemvrie 21. Primăria comunei Cotnari. No. 2442. Se publică terminus de 30 zile libere da la data fonei oficiale, pentru arenda­rea pe timp de 3 ani, cu incepere de la 1 Ia­nuarie anul 1876, a pămănturilor remase pe sama comunei de la diferiți exclacași și anume : D-nii concurenți vor bine­voi a se presen­­ta in camera acestui oficiu, la terminul ară­tat mai sus spre a concura la mezat. Primăria comunei Todirenii. No. 1081. Pentru ziua de 30 Noem. sau re­gulat din nou termin de publicație pentru darea ia antreprisă a craturilor de băuturi spirtuoase și vânzări de vite, pe timp de 3 ani, înce­pători de la 1 Ianuarie 1876, și pănă la acea zi și lună 1879. Tot pentru acea zi sau mai regulat termin pentru darea in antreprisă a dreptului de crâșmă a locuitorilor din aceas­tă comună, care e hărăzită, pe timp de 3 ani casei comunale, începător de la 1 Ianu­arie 1876 și pănă la 1879, condi­țiunile și drepturile acestei antreprisă, d-nii amatori se pot videa in toate zilele la cancilarea a­­cestei, Primării. Primăria comunei Vlădenii. No. 1118. In ziua inplinirei terminului de 15 zile de la data eșirei prin foaea oficia­lă urmând a se da­ta timp de 3 ani, 133 fălci 40 prăjăni pământ și 5 case dinpreună cu vnuit­ul lor analog de arenzi, devenite in proprietatea comunei, potrivit decisiunei dată de Consiliul comunal in ședința extra­ordinară de la 9 a curentei luni, prin urmare se pu­blică spre deșteptarea celor interesați a se presenta la acest oficiu, insoțiți de garanții, iar condițiunile de arendare se pot videa in toate zilele, pănă la inplinirea terminului de publicație. PUBLICAȚII JUDEGATORESTI. Tribunalul județului Iași secția I. No. 1496. D-nul George Lit­inschi, cu do­miciliul necunoscut. In virtutea art. 75 al. 6 din procedura civilă, combinat cu art. 230 codul civil, este Citat a se presenta in per­soană sau prin procurator admis de lege, îna­intea secțiunei la Tribunalului, la 8 alunei Decemvrie anul 1875, oarele t­ din zi, când are a se judeca procesul reclamat contra ds. de cătră d-na Elena (Emiim) Lu­­nschi pentru divorț, iar citația s­ ău afipt pe ușa Tribunalului, educând atuncea și probele ce va fi posedând, la neurmare causa sa va căuta in lipsă. No. 2740. Creditorii faliților A. Davidshow și Connell, sunt citați a se presenta in ca­mera acestui Tribunal, la 27 Noemvrie 1875, spre a se alege sindici definitivi la falimen­tul sus zișilor comercianți. E­S­T­R­A­C­T. No. 2738. D-nul J­acques Goldenberg, do­miciliat in Viena, prin petiția din 14 a­le curentei, a aratat că comerciantul de marfă mărunțașuri A. Davidsohn și Cohinrell, domi­ciliat in Iași disp. IV, au încetat cu plățile cerând declararea lui in stare de faliți. Tri­bunalul prin sentința din 15 Noemvrie anul curent, a declarat pe muniții in stare de fa­liți, fixând încetarea plaților lor de la 2/14 Octomvrie anul curent (data protestului) a a numit Jude Comisar pe d-l Supleant Gr. Ma­­cry, iar sind ci provisori pe d-nii avocați I. Negrutz și C. Macedon, a ordonat ares­tarea faliților, pentru numirea Sindiciloru defintivi s’au fixat ziua de 27 Noemvrie curent. Faliții perd din acea zi dreptul de a se administra pe sine și averea lor, și vor fi reprezentați prin sindici, s’a făcut cunos­cut despre aceasta și d-lui Ministru de Jus­tiție, s’a aflat sentința in estract in sala au­dienței Tr­bunalului județ. Iași secția I, care este și Tribunal comercial și estractul pre­sent pentru a se publica. Secția a II-a. No. 2609. D-na Elena Tufescu, domici­liată in Iași dispărțirea I, strada Carol, prin Ruplica din 17 Noemvrie 1875, înregistrată la No. 4864, a intentat acțiune de separa­­țiunea patrimonielor contra soțului d-sale Gri­­gore Tufescu, in baza articolului 1256 și ur­mătorii codul civil, care sunt sunt următoa­rele: i) suma de 3000 galbeni dați in nu­­merătoare, și prevăzuți in foaia dotală de la 1858 Ianuarie in 9. 2) 1000 galbeni valora obiectelor de zestre, prevăzute in acea foae, și al 3­­800 galbeni cu dobânda lor, conform înscrisului d-lui Tufescu din 1872 Iunie 1, cerând tot­o­dată se fia recunoscută ca sin­gură administratoare asupra sumei de 2300 galb., dați cu împrumut de d-sa d-lui Vasile Pogor, și asupra caselor sale din urba Iași, dispărțirea I, strada Carol. Pentru care con­form articolului 629 pr. civilă, sau format a­­cest estrad­ spre a se publica conform arti­colului 630 aceiași procedură. No. 1178. D-na Ortansa Bahman, născută Dupont, cu domiciliul necunoscut. In virtu­tea art. 71 combinat cu art. 75 al. 6 din pr. civilă, este citată a se presenta in persoană sau prin procurator admis de lege înaintea secțiunei II a Tribunalului,la 29 alunei No­emvrie anul 1875, oarele 11 din zi, când are a se judeca procesul intentat de d-nul Au­gust Buchm­an, soțul seu contra Ba pentru di­vorț, cunoscând tot­o-dată că copia de pe reclamațiune și un exemplar de pe această citațiune, sau afipt pe ușa acestui Trib., adu­când atuncea și probele ce va fi posedând, la neurmare causa se va căuta in lipsă. Secția a III-a. No. 727. D-nul Anastasie Barbu, de pro­fesiune funcționar, domiciliat in Iași, dispăr­­ț­rea III, având a lua de la d-nul Costa­che Afendulea, de profesiune Crășm­ar, domiciliat in Iași, disp. V-a, suma de 500 franci și a lor procent de 20­ 0 pe lună de la 26 Octom­vrie 1875, și clausă penală de 200 franci plus cheltuelile de urmărire ce se reclamă in vir­tutea obligațiunei hipotecare, înscrisă in re­gistrul de inscripțiuni No. 64 din 23 Fevruar 1874, și investită cu formula esecutorie No. 517, din 6 Noemvrie 1875, și prin care s’a desistat de la comandament. Fiind­că d-nul debitare in terminul prevăzut prin obligaț­ii ce au espirat, n’au plătit banii, iar d-nul cre­­ditare, prin petiținea înregistrată la No. 9708 cerând a se pune in urmărire vânzarea imo­bilului, care este­ o casă situată in orașul Iași disp. V, strada Serbimei (Pașcan) îns­crisă la No. 483, construită de vălătuci, aco­perită cu șindilă și scânduri și care se com­pune din o dugheană și 2 odăi, având și piv­niță cu locul ei. Pe acest temeiu și in baza art 503 di­e procedura civilă, Tribunalul pu­blică vânzarea conform art. 510 din acea procedură, ca concurenții ce ar fi de a cum­pără indicatul imobil cu atenansele sale, să se înfățoșeze in camera aces­tei secțiuni a III—a, cu garanția cerută de 1 g °, la 27 a lunei Fevruarie, ziua Vineri 1876, vara si din zi, cănd ave a se face adjudecația po­trivit art 539—550 și cu restrețiunea art. 559, 561, 564 și 565 procedura civilă. Tot­odată se somează pe toți acei care ar pre­tinde vre­un drept de proprietate, uzu­fruct, servitute, ch­eie, privilegiu, i­potecă sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit, ca înaintea adjudecațiunei să se arăte la Tri­bunal, spre a-și arata pretențiunele lor, sub pedeasă de a nu li se mai ține in samă. No. 724. D-na Catinca Vălianu de pro­fesiune proprietară, domiciliată in Iași, des­părțirea IlI-a, având a lua de la d-na Sura Litman, fără profesiune, domiciliată in Iași dispărțirea a IV-a, tutricea casei def. Litman sin Manos, suma de 150 galbeni și a lor pro­cente plus clausă penală și cheltueli de ur­mărire, ce se reclamă in virtutea obligațiu­nei i­potecară înscrisă de Tribunal, in regis­trul de inscripțiuni sub No. 126, la 17 April 1874, și investită cu formula esecutorie No. 493, din 31 Octomvrie 1875, și prin care a desistat de la comandament. Fiind­că d-na debitoare in terminus prevăzut prin obligație ce au espirat, n’au plătit banii, iar d-na cre­ditoare prin procuratorul seu d-nui avocat A. Mustia, prin petițiunea inregistrată la No. 9758, cerând a se pune in urmărire vânza­rea imobilului, care este­ o casă situată in Iași dispărțirea IV, strada Sf. Vineri, înscrisă la No. 52, construită de cărămidă, acoperită cu șindilă, și care se compune din 2 odăi și o dugheană, având in ogradă o altă căsuță, construită tot de cărămidă, acoperită cu scân­duri și care se compune din 2 camere cu locul lor. Pe acest temeiu și in baza art. 503 din procedura civilă, Tribunalul publi­ă vânzarea, conformări. 510 din acea proce­dură, ca concurenții ce ar fi de a compara indicatul imobil cu atenansele sale, să se în­fățoșeze in cam, acestei sec. III-a cu garan­ția cerută de Age­la 27 a lunii Fevruarie ziua Vineri 1876, vara 11 din zi, când ave a se face adjudecația potrivit srt. 539—550 și cu restricțiunea 559, 561, 564 și 565 pr. civilă. Tot­o­dată se somează pe toți acei ce ar pretinde vre­un drept de proprietate, usu­fruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit­, ca înaintea adjudecațiunei să se arăte la Tri­bunal spre a-și arata pretențiunele lor, sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. No. 731. Imobilul d-lui Constantin Pau­­lescu, domiciliat in Iași disp. III, ce se com­pune din o casă cu 2 etaje, in Iași, dispărț. IlI-a, strada SS Teodor, înscrisă la No. 2492, construită de cărămidă, compusă in totul din 6 odăi, din care una de jos servește de du­gheană de ferărie, acoperită cu șindilă, având in dos ogradă cu zaplaz de scânduri, fiind scos in vânzare silnică spre îndestularea d-lui Costachi Capsian, domiciliat in Iași, disp. III, cu banii 170 galbeni și a lor procent ce ara a lua in virtutea obligațiunei hipotecare ins­­crise de Tribunal la No. 268, din 12 Iulie 1874, investită cu formula esecutorie, și prin care s’a desistat la comandamentul prealabil. La 5 Mai 1875, cănd nestăruind nime pen­tru această vânzare s’au inchis licitațiunea, iar d- nul Costachi Cissian, prin petițiunea inregistrată la No. 9669, au cerut a se pune din nou in vânzare tratatul imobil. Pe acest temeiu și in baza art. 553 și următorii din procedura civilă. Tribunalul publică vinderea indicatului imobil, iar concurenții ce ar fi de a cumpără după lămurirele de mai sus, după cum de acest imobil, s’au prevăzut și in pu­­blicațianea inserată in foaia oficială din Iași No. 12, din 2 Fevruarie 1875, să se înfățo­șeze in camera acestei secțiuni a IlI-a, la 9 a lunei Ianuarie ziua Vineri 1876, oara 11 din zi, cănd ave a se face adjudecația, potri­vit art. 539—550 și cu restricțiunea art. 559 561, 564 și 565 din pr. civ. Tot­o­dată se somuză pe toți acei care ar pretinde vre­un drept de proprietate, usufruct, servitute, chi­rie, privilegiu, hipotecă sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit, ca înaintea adjude­­cațiunei, să se arăte la Tribunal­­ spre a-și arata petițiunele lor, sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. Tribunalul județului Fălciu. No. 3100. D-nul Gheorghe Gordoneanu, cu domiciliul necunoscut in România, este citat a se presenta in camera acestui Tribu­nal orașul Huși, la 5 Decemvrie 1875, oara 11 din zi, cănd urmează a se cerceta acțiu­nea formată asupra lui Gh. Co­doneanu și ai lui, pentru furt de boi de la Constantin Lá­zár și ai lui, cunoscând că la neurmare se va aplica deposițiunile legei. No. 3096. D-nul Panaghi Alm­­a, cu do­m­ic­liul necunoscut in Romania, este citat a se presenta in camera acestui Tribunal, ora­șul Huși, la 8 Decemvrie 1875, oara 11 din zi, când urmează a se cerceta acțiunea for­mată asupra lui Panaghi Almvis pentru mal­tratarea lui Mihalachi țiple și Ioan Codreanu, cunoscând că la neurmare se va aplica ros­tirea legei. Primul Procuror Trib. Iași. REQUISIȚIUNE. No. 6370. Noi Primul Procuror Trib Iași, văzând că prin sentința Trib. corect. local, No. 647 din 24 Septemvrie 1875. l’au con­demnat pe Dimitrie Gorleanu, la închisoare corecțională de 3 luni, și 100 franci amen­dă, cu restricț. art. 28 c. p., pentru furt, considerănd că domiciliul numitului condemnat este ne­cunoscut, avănd in videre art. 193 proced. penală. Re querem ca toți agenții auxiliari minister, public, se pună mana pe sus nu­mitul condemnat, ori­cănd și ori unde s’ar afla și să’l aducă la acest parchet spre de­­marșa legală. No. 6369. Noi Primul Procuror Trib. Iași, văzând că prin sentința Trib. corect. local, No. 641 din 22 Sept. 1875, l’au condemnat pe Ha­­ralamb Ionescu, la închisoare corecțională de 3 luni, și 100 lei noi amendă, cu restricțiu­nea art. 28 codul penal, pentru furt, consi­derând că domiciliul numitului condamnatu este necunoscut, avănd in videre art. 193 proced. penală. Requerem ca toți agenții au­siliari minister, public, se pună mâna pe sus numitul condemnat, ori­cănd și ori unde s’ar afla și să’l aducă la acest parchet spre de­­marșa legală. No. 6368. Noi Primul Procuror Trib Iași, văzănd că prin sentința Tr.b. corect. local, No. 627 din 17 Septemvrie 1875, i’au con­­demnat pe Leia Aronovici, Moche Aronovici și Avram Haim Lever, astfel s’a declarat de vagabonzi, și a se isgoni din țară prin punc­tul Sculeni in Basarabia Rusă, considerând că domiciliul numiților condemnați este ne­cunoscut, având in videre art. 193 proced. penală. Requerem ca toți agenții auxiliari minister, public, se pună măna pe sus nu­miții condemnați, ori cănd și ori­unde s’ar afla, și să’i aducă la acest parchet spre de­­marșa legală. No. 6363. Noi Primul Procuror Trib Iași, văzănd mandatele de arestare camerei de punere sub acusare a Curței de Apel din Iași, No. 775 și 776, emise la 7 Octomvrie a­­nul 1875, contra acusaților Neculai Bălță­­tescu și Gheorghe Cristescu, pentru că au comis crima de tâlhărie, considerând că nu­miții acusați sunt fugiți, avănd in vedere art. 27 proced. penală. Requerem ca toți agenții auxiliari minister, public, se pună măna pe sus numiții acuzați ori unde s’ar afla și să’i a­­ducă la acest parchet spre demarșa legală. Judele instructor Trib. Vaslui. No. 4306. D-na Smaranda Moroșanu, să citează prin aceasta una și singură citațiune ca la 26 a lunei Noemvrie anul 1875, vara 10 antemeridiane, să se presinte la cabine­tul de instrucțiune, aflat in palatul justiției Trib, din urba Vaslui, spre a depune știința sa sub jurământ ca martor la intrebările ce i se vor face, nefiind consecințe acestui ter­min, se va condamna la amendă, și con­strânge corporalminte, conform art. 77 și 94 proced. penală. Corpul Portăreilor din Iași. NOTIFICAȚIUNE. No. 2374. Sub-iscăliții, domiciliați in co­muna Iași, suburbia Tatarașii și tărgușorul Socolei, in unire cu d. agent judecătoresc care va sub­scri mai jos, in­ rest tuim in a d-tale primire d-le advocat, Io­tu N­­culau Donos, pro­cura cu data din 1873, luna Mai in 2 zile, legalisată de d. Comisar disp. IV, sub No. 2621 de Comisariu al II, sub No. 543, și de Co­­misariu a V, sub No. 1495, care a’ți fost dat’o in primirea unuia din noi anume d-lui Costache Chetrariu, pa lângă notificațiunea înregistrată sub No. 932, publicată in foaea oficială No. 69, pentru motiv că vr’o 6 din locuitori s’ar fi retras sub semnăturile din a­­ceastă procură, și mai cu deosebire pentru ca­mandanții nu ț’au dat concursul material pentru hârtia timbru, plata citațiunelor și transportul pentru mergi la fața locului ca sa dea socotelele d-lui loan Botez, loan Mih­­nea, Paraschiv Cihodariu și ceilalți, care se arată anume in aneciata procură, pentru toți banii ci eau încasat de pe veniturile moșiei Șepte-Oameni din județul Iași, comuna Hol­­boca și pagubile ce ne-au făcut la această moșie de la 1871 pănă in present. Se va restitui in primirea d-lui Donos, garanția ce o avem de pusă la onorabila Casierie generală județului Iași, in anul 1871, Fevruarie 16 zile, probă chitanța inregistrată sub No. 559, in sumă de 4578 lei noi, pentru aceasta moșia și convențiunea încheiată cu d. Ioan Botez in ziua de 29 Mai 1871, legalisată sub No. 1893 de d-nul Com­sar dispariției a V-a, se conti­nuau­ conform condițiunelor prevăzute in a­­necsata procură, se luau­ toate socotelele de Născuți DOP“ morți de morți găsiți diferite După religii. * morți boaie « 5 «■ ® I £ § 1 ■§ I h!’s î C g­3 ~ 2 <s­2 J § 2 1 1 f § â £ _________________ J _l0 6 | , I c8 r­ i__­ci — 9 3 12 3 3 6 112 80 192 108 2 — 1 1 86 Fălci Prăjini. 10 „ De pe moșia Cucuteni. 15 „ „ „ Baicenii. 7 40 „ „ Cârj­oaia. 2 40 „ „ Zberănii. 35 „ Total. Primarul Municipiului Iași. Administrația sanitară. TABLOU de numerul copiilor născuți in cursul lunei Octomvrie 1875. "— ■ [UNK] [UNK] —1 — ■ ■ [UNK] ............ ...­­ T copii ^ „ .... găsiți. Dupa religii. OT ® ---------- - ________________ 2 lg» * -2 × I­­ s I­­a § §~ 2 •“ s s ü § | § ^ ^ w ă tj E g< Ja »--------- I— j—P-. L.o fg-l-8 ____JL-129 115 5 8 257 99 4 1 1 — 152 CURIERUL DE IASSI. — Fiind­că sunt două elemente obștești in univers: elementul inteligent și elementul material, se poate zice că Spiritele sunt for­mate din elementul inteligent, după cum cor­purile inerte (care nu se mișcă) sunt formate din elementul material? „Așa este. Spiritele sunt individualizarea principiului inteligent, după cum corpurile sunt individualizarea principiului material; timpul și modul acestei formațiuni sunt ne­cunoscute.“ — Crearea Spiritului este ne­încetată, sau au avut loc la origina (începutul) timpu­rilor? „Ea este neîncetată, adecă D-zeu nici­o­­dată nu încetează de a crea.“ — Spiritele se formează ele năprasnic, sau iși trag începutul unele din altele? „Dumnezeu le crează, ca pe toate cele alte creaturi, prin voința sa; dar incă odată ori­gina lor este un mister.“ — Se poate zice că Spiritele sunt ne­ma­teriale ? „Cum se poate lămuri un lucru cănd lip­sesc terminii de comparări, și cu o limbă ce nu are cuvinte de ajung? Un orb din naș­tere poate el se dee lămuriri asupra luminei? Nematerial nu este cuvântul; ne­corporal ar fi mult mai exact, căci tu trebue se înțelegi bine că Spiritul fiind o creațiune trebue­ se fie ceva; el este o materie eterică (de aer foarte subțire), dar fără de asamanare pen­tru voi, și atăt de eterizată (subțiată) incăt simțurile voastre nu poate se o atingă.“ Notă: Noi zicem că Spiritele sunt nema­teriale, pentru că esența (zamă) lor se deo­sebește de totul ce noi cunoaștem sub nu­mele de materie. Un popor de orbi ne ar a­­vea cuvinte pentru a exprima lumina și efec­tele sale. Orbul din naștere crede că are toate ințelegirile auzului, mirosului, gustului și pipăitului; el nu înțelege ideele ce i-ar da simțul ce ii lipsește. Tot ast­fel este și cu esența fiiințelor supra-omenești, noi sun­tem niște adevărați orbi. Noi nu putem să le lămurim de­căt prin niște comparațiuni tot­deauna imperfecte (ne­desevărșite), sau prin o silință a imaginației noastre. — Spiritele au ele un sfârșit ? înțelegem că principiul din care ele purced se fie veș­nic, dar ceia ce noi întrebăm, este dacă in­dividualitatea lor are un capăt, și dacă, in­­tr'un timp dat, mai mult sau mai puțin lung, elementul din care ele sunt formate nu se împrăștie in masă (trup, gramadă) după cum aceasta are loc pentru corpurile materiale. Este greu de a ințelege că un lucru ce are început să nu aibă sfârșit. „Sunt multe lucruri pe care voi nu le in­­țelegiți, pentru că intelegința voastră este mărginită, și aceasta nu este un sezon pen­tru a le respinge. Copilul nu înțelege totul ce înțelege părintele seu, nici cel prost totul ce înțelege cel învățat. Noi iți spunem că existența Spiritelor n’are sfârșit; aceasta este totul ce putem se’ți spunem acum.“ Lumea normală *) primitivă **). — Spiritele constituesc ele o lume aparte, afară de aceia ce noi o vedem? „Ca lumea Spiritelor sau a intelegenților necorporale.“ — Care din două, lumea spiritistă sau lu­mea trupească, este de căpitenie in ordinul lucrurilor? „Lumea spiritistă, ea a vețuit și va ve­­țui după totul.“ — Lumea corporală poate se inceteză de a exista, sau se nu fi esistat nici­odată, fă­ră se schimbe esența (tama) lumei spiritiste? „Da, ele sunt neatărnate, și cu toate aces­tea corelațiunea***­ lor este neîncetată, căci ele lucrează fără încetare una asupra alteia.“ — Spiritele ocupă ele o regiune ****) ho­tărâtă și circonscrisă in spațiu? „Spiritele sunt pretutindene; spațiurele ce­le infinite sunt populate la nesfârșire. Ele sunt ne­încetat pe lângă voi care vă obser­vă și lucrează asupra voastră fără să știți voi, căci Spiritele sunt una din puterele na- 1 *) .Normală, care n’a încercat nici o schimbare. **) Primitiva, care este de la inceput. ***) Corelațiunea, relațiunea dintre doue lucruri, ( ****) Regiune, întindere mare de loc.­­ turei, și instrumentele de care D-zeu se ser­vește pentru îndeplinirea vederilor sale Pro­vidențială , dar toate nu merg ori­unde, căci sunt niște regiuni interzisă (oprită) celor mai puțin înaintate.“ Forma și unid­itatea Spiritelor. — Spiritele au ele o formă determinată­­ (hotărâtă), mărginită și statornică? , „In ochii voștrii, nu, la ai noștri, da, es­te, dacă voiți, o flacără, o lucoare, o scăn­­tee eterată (de aer foarte subțiat).“ — Această flacără sau scăntec are ea oare­care culoare? „Pentru voi ea variază de la întunecat la strălucirea rubinului, potrivit cu Spiritul mai mult sau mai puțin curat.“ — Spiritele pun ele un timp oare­care la trecerea spațiului (intinderei) ? „Da, vise repede ca și gândul.“ — Gândirea nu este ea însăși sufletul ce se transportă? „Sacotro este gândirea acolo este și sufle­tul, pentru că sufletul este acela care gân­dește. Găndirea este o insușire a sa.“ — Spiritul ce se transportă de la un loc la altul are știință de distanța ce o trece, și de spad­urile ce le străbate; sau fără de veste este transportat la locul unde voește se meargă ? „Și una și alta. Spiritul poate prea bine dacă voește, se-și dee socoteala despre dis­tanța ce o trece, dar această distanță poate de asemenea să se șteargă cu desăvărșire; aceasta atârnă de la voința sa, cum și de la natura sa mai mult sau mai puțin curată.“ — Materia face vre­o piedică Spiritelor? „Nu, ele strabat totul: aerul, pământul, a­pele, chiar și focul ele il pot trece.“ — Spiritele au ele darul obiedităței; *) cu alte cuvinte, același Spirit poate să se împartă in mai multe părți, sau se esiste in mai multe părți de­odată? „Un Spirit nu se poate împărți in mai multe părți; dar fie­care este un centru ce radia­ză de jur împrejur, și pentru acea el se pare că este de­odată in mai multe părți. Tu vezi soarele, el este numai unul, și cu toate acestea el radiază de jur împrejur, și i’și duce razele sale foarte departe, fără vise a a se mai împărți.“ — Toate Spiritele radiază ele cu aceeași putere? „Aceasta depandă de la gradul de cură­țire a lor.“ *) Ubichitate, starea aceluia care se află in (Va urma), tot locul.

Next