Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)
1875-11-26 / nr. 126
ANUL VIII. Iassi, Mercuri 26 Noemvrie 1875, No. J£8. PREȚUL ABONAMENTULUI s Iași: Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 8 lei noi" In districte: se adaogă portul de 2 fr. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția : — Pe șase luni 22 franci ANIMOLURI.. Răndul sau locul sau 15 bani. CURIERUL DE IASSI FOREA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. CALENDARUL SEPTAMANEI. SUI vechiu. Stil nou. 2X0 A. PATRONUL ZILEI. I Res. Soar. 1 Ap. Soar. | Stil vechiu. Stil nou. ZIOA. PATRONUL ZILEI, Ref. Soar. Ap. Soar. Noemvrie Dechemvrie. I Ore. m. Ore. m. Noamvrie. Dechemvrie. [ Ore. m. Ore. m. 23 5 Duminică. 1 Amphilohie Ep. și Gr. Ep. Aer. 7 42 4 18 27 9 Joi. Martirul Iacob Persul. 7 44 4 16 24 6 Luni. Sf. Papa, Climen și Petru Al. 7 42 4 17 28 10 Vineri. Cuviosul Stefan cel nou. 7 44 4 15 25 7 Marți. Martira Eterana, Mercurie" | 7 43 4 17 29 11 Sâmbătă. 1 Martirul Paraii ca Fii Adachie. 7 45 4 15 _____26_____________________Mercuri.______|_____Cuviosul Alipie._____________________| 7 43_____4 16 30 12 Duminică. |_____| Apostolul Andreinimaiul <h mat. 7 46 4 15___ Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Inserțiuni și reclame: Răndul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia. Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și ananciurile pentru „Curiera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Drain, la Paris 9 rue Druot, 9 Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și ananciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la O. Eugéne Mirond, Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 40 Bani Herghelia de la Șosea Comuna Baia județul Sucevei la s oară depărtare de Folticeni. In zilele de 10/22 Dechemvrie 1875 se va ține prima licitațiune publică pentru vânzarea apelor, harmasarii, mănzii, mănzele, „pur sang“, din herghelia de cai englezești de la Șasea și anume: 8 epe fătătoare ,,pursang“ 8 mănze născute in 1872, intre cari „Giselda“ care a câștigat in anul 1875 intăiul preț de 8000 lei noi la Iași, și acel de 5000 lei noi la București. 4 mănze născute in 1873, 1 mănz născut in 1873, 2 mănze născute in 1874, 1 mănz născut in 1874, 4 mănze născute in 1875, 1 mănz născut in 1875. Mirabeau, harmasar născutu la 1872, care a câștigat in 1875 prețul de 5000 f. n. la Iași, și acel de 10,000 f. n. de la București, Douglas, harmasar născut in 1872 care a împărțit in 1875 premiul de 2,500 f. n. la Iași. „Caii de 3 și de 4 ani, vor pute alerga. La alergările de cai din toamna 1876, de la Iași și de la București.“ Revista Internă. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de Vineri 21 Noemvrie 1875. După deschiderea ședinței cu formalitățile obicinuite, d. ministru președinte a inaintat mesagiul prin care se supune la ratificarea Camerei convențiunea telegrafo-poștală cu Rusia. După cererea d-lui prim-ministru, adunarea decide a se lua de urgență in cercetare. D. Boliac comunică Adunării furtul de la Museul național al tesaurului de la Petroasa, care a făcut admirațiunea hrmei intregi și propune ca, acest caz fiind extraordinar—să se numească o comisiune mixtă compusă de senatorii și deputații cari ar fi fost prefecți, procurori sau judecători de instrucțiune, care comisiune se dea guvernului și administrațiunei toate suminele și experiența ei. D. ministru justiției roagă pe d. Boliac ca, in interesul instrucțiunei ce se urmează, să nu divulge nimic. D-sa esprimă speranța că desigur acești indrăsneți furi se vor prinde. D. Gr. Ventura propune a se decide să se acorde un premiu de 30-40.000 lei aceluia care va descoperi pe autorii furtului și obiectele furate. D. ministru al instrucțiunei publice arată că o asemene recompensă s’a propus deja. D. G. G. Meitani întreabă pe d. ministru instrucțiunei dacă erau luate toate măsurile ca să nu se fure acele obiecte prețioase, cari făceau admirațiunea sumei intregi. Cu toate ordinile d-lui ministru de justiție, D-sa vede că se comit hoții și omoruri chiar in apropiere de Capitală. In fine d-sa întreabă pe d. ministru dacă s’au luat măsuri ca să nu se mai fure ceea ce a mai remas prețios in museul nostru național. D. I. Lahovari propune ca, in intereresul descoperirei, să se promită impunitatea aceluia din complici care va denunța pe autor și obiectele furate. Aceasta nu ar fi ceva nelegal, deoarece chiar codicele noastre penale prevăd asemeni disposițiuni. D Ministru justiției arată că d-sa nu poate decât a pedepsi delictele, nu insă a le și preveni. Incuragiarea delictelor vine de la apărarea călduroasă ce se face de către avocații criminali și de la blăndeța judecătorilor și a juraților. Nu e de părere a se face o lege specială pentru aceasta, promite insă că dacă complicele va descoperi pe autor și justiția il va comdemna, d-sa va interveni pentru grațiarea sa. D. ministru cultelor arată cum e compusă administrațiunea museului nostru național și din cine se compune comitetul arheologic. Arată apoi unde se conserva tesaurul de la Petroasa, și cum, in acea nefericită noapte, directorul a negligiat d’a incue lada secretă in care se conserva. S’a destituit clară. Nu crede insă logic ca să fie ținut a ști dacă in toate nopțile sunt încuiate lăzile de sub administrațiunea d-sale. D. ministru conchide arătând că locul unde e museul e impropriu, deoarece Universitatea, Senatul, etc. sunt localuri publice de pe unde nu se poate opri publicul de a circula. Remediul ar fi in construirea unui palat propriu, ale cărui cheltueli ar trebui să se acorde de Cameră. După acestea mai continuă oarecari explicațiuni intre d. ministru de culte și d. Boliac, in privința atribuțiunilor comitetului arheologic In urma cărora, discuțiunea inchizindu-se se trece la ordinea zilei. La oarele 3, Adunarea trece spre a se constitui in secțiuni. Ședința de Sâmbătă, 22 Noemvrie, 1875. Ședința se deschide la oara 1 trecut, sub presidența prințului Dim. Gr. Ghica, president. Să dă cetire sumarului ședinței precedente care se aprobă. Se comunică din partea secțiunilor modul constituirilor, și numele presidenților și secretarilor aleși. D. ministru president înaintează mesagiri cu proectul de lege pentru autorizarea județului Vâlcea a contracta un împrumut spre a se plăti costul unui pod peste Olt la puntul Guran. Asemenea proectul pentru autorizarea comunei Botoșani a percepe noi taxe. De president observă că sunt șase ședințe de cănd mai mulți deputați lipsesc și după regulament, dacă nu vor veni, va trebui a se declara colegiile vacante. Consultă dar Carapja dacă colegiile acelor d-ni deputați in număr de 10 ori 11, trebue să le declare vacante. D. Al. Catargiu zice că dacă este a se lua de basă disposițiunea prevăzută de regulament in ceea ce privește șese absențe, atunci se unește și d sa cu această măsură; dacă e insă a se avea in vedere de misiunea celor 11 deputați, atunci d-sa nu e de părere ca să se facă o escepțiune pentru acei 11. D. President arată că nu poate decăt să aplice strict regulamentul. De ordinar, se notifică mai intei celor ce lipsesc la ședințe și apoi, după ce li se primesc respunsurile, atunci se declară vacante colegiile. Va trebui prin urmare și acuma să li se notifice din nou că au lipsit la șase ședințe. D. G. Manu se unește cu părerea de president, adaugă insă că această notificare trebue a se face tuturor deputaților cari au lipsit la șase ședințe, nu numai celor demisionați. Prințul Dim. Ghica regretă că lipsesc Camerii luminele celor 11 deputați din oposițiune, nu poate insă, pentru demnitatea d-sale și a Camerii, a se expune la respunsuri de acelea cum a făcut d. Pestacol in sesiunea trecută, și a admite procedura propusă de d. G. Manu. D sa amintește Camerii respunsurile insultătoare ale celor 11 deputați. D. G. Meitani susține a se invita pentru a patra oară deputații demisionați sâ-și reia locurile. (Desaprobari). Cât pentru insultele ce s’au adresat Camerii, ele recad asupra insultătorului; ș’apoi aceasta e chestiune de temperament și de convenință. D. C. Văleanu susține că nu trebue a se face escepțiuni. Camera e ținută a se pronunța azi. Acești d-ni nu pot fi puși in categoria deputaților cari lipsesc șase ședințe nemotivate, d lar lipsesc de mult timp și sunt demisionați. Discuțiunea se închide. Se pune la vot prin bile (după cerere) dacă biuroul trebue se mai invite pentru cea din urmă oară pe cei 11 deputați demisionați. Resultatul votului fiind 55 bile albe pentru și 31 negre contra, d. president proclamă că Adunarea a respins propunerea de a li se mai face invitare. Se declară dlară vacante următoarele colegii: Coegiul I de Tutova, I de Ilfov, I Muscel, al Ii de Covurlui, III și IV de Dolj, III-lea de Dămbovița și al Il-lea de Teleorman. D. President amintește că alalta eri s’a validat alegerea de la col. I de Argeș. Prin urmare acele validări din urmă n’au nimic a face cu colegiile declarate vacante. (Aprobări). D. C. Brăiloiu, raportorele comisiunei dă respuns la mesagiul Tronului, dă cetire proectului de respuns ce a făcut din partea comisiunei. D. G. Meitani arată că fiind in minoritatea comisiunei de respuns, a făcut un contra-proiect pe care D. raportare Brăiloi nu l’a făcut cunoscut. D. Meitani dă cetire de la tribună contra-proiectului d-sale. După acestea, Adunarea ne mai avănd nimic la ordinea zilei pentru ședință publică, decide a trece in secțiuni. ■ Tot o dată d. president arată care este ordinea zilei pentru secțiuni Ședința publică se ridică la 2 oare, anunțindu-se cea viitoare pe Luni. Revista Estemă. Afacerile din Orient contnnuă a forma obiectul principal al publicității. Am făcut cunoscut lectorilor notei desmințire ce a dat oficiosul Journal de St. Petersburg lui Timse care pretindea a ști cum că negocierile ce se urmează intre Rusia și Austro-Ungaria asupra reformelor necesare Turiei pentru pacificarea creștinilor n’ar fi ibutit și s’ar fi întrerupt. Le Nord pe la 30 ale curentei dă aceeași desmințire corespondentului lui Tmes, declarând că nu e nimic adevărat in cele spuse de acea corspondențâ din Berlin. Journal de St. Petersburg mai desminte și un alt zgomot, care a circulat prin diferite organe europene, după ce au fost publicat mai intens de Agnita Wolf sub toată reserva. Acest zgomot era relativ la inarmările Rusiei, unde se zicea că s’a dat ordin a se pune pe picior de resbel trei divisiuni. Oficiosul organ de St. Petersburg desminte acest zgomot declarând că acea depeșa nici c’a putut fi pornita din biuroul telegrafic din Capitala Rusiei, și că se va urmări sorgintea de unde a eșit acea telegramă falsă. Organul din St. Petersbug este de părere că ar fi bine ca in toate Statele să se urmărească mai serios f brranții de știri false și că acolo unde nu sunt legi m această privație, să se facă, căci numai astfel se vor putea infréQa speculatorii de știri false. „O telegramă din Berlin, adaogă Journal de St. Petersburg, ne făcea cunoscut zilele acstea, că pamhietul a intentat urmăriri contra autorilor unui zgomot fals care vorbea de falimentul unei case de bancă din capitala. Această priveghere e foarte intimă și ne dă dreptul a spuna ca exemplul va fi Oitat și că de aici înainte nici o agenție telegrafică nu se va mai face nepedepsit complicea speculatorilor frauduloși ai credulității publice.“ Se anunță de la Madrid cu data de 3 Dechemvrie, d. Canovas de Cistillo a fost numit president al consiliu ui de miniștri. — O știre de la Londra cu aceeași dată face cunostut că ambasadorul francez, d. d’Hircourt constată printr’o depeșa d- la 27 Noemvrie către ducele Decze*, că i s-a spus de lordul Derby că Englitera a cumparatu acțiuni de ale canalului de Suez numai in scopul de a pune capăt ver tarei alte mai mii preponderanțe aici Pe de alta parte, acțiunea Engliterii era cu totul defensivă. Lordul Derby nu vopștea propune de a dreptul o administrațiune a canalului de Suez de către un sindicat internațional. Engleteza nu se va opune insă la o asemenea admnistrațiune. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRARIVE. Prefectura Districtului Iași, No. 11211. Conform adresei d-lor administratori Domenilor și pădurilor Statului No. FOILETON. CATHVA PASAGE Estrasa din Cărțile fondamentale ale Spiritismului. Tot efectul are o causă. Tot efectul inteligent are o cause inteligentă. Puterea causei inteligente este in măsură cu mărirea efectului. (Urmare). XVIII. Le păstrați in ședințele voastre cea mai mare regularitate, adecă se înlăturați ori ce neînțelegere, ori ce deosebire de gânduri. Deosebirele in gândiri favorisază înlocuirea Spiritelor rele pentru cele bune, și mai intotdeauna cele dintăiu iși însușesc lor și întrebările ce se pun. De altă parte, intr’o reuniune compusă de elemente diferite și necunoscute unele cu altele, cum se poate înlătura ideele cele contrazicâtoare, distracția și altele, ce alta se poate naște din acestea de căt o indiferență, luătoare in răs și deșartă? Aș voi ca acest mijloc se vă poată fi folositor și sigur. Poate că este in concentrarea fluidelor imprăștiate împrejurul mediumului. Ei singuri, dar mai cu samă acei ce sunt iubiți, rețin pe Spiritele cele bune in adunare, dar influența lor abia ajunge de pute împrăștia gloata Spiretelor nebunatice. Lucrul examinărei comunicațiunelor este de minune; nu se știe cum s’ar putea aprofunda mai bine intrebările și mai cu samă respunsurile; este ușor a greșit chiar și pentru Spiritele însuflețite din cele mai bune intențiuni; morăciunea scrisorei, in care timp Spiritul se abate de la sufetul ce i’l isprăvesce îndată ce l’a primit, nestatornicia și indiferența pentru unele forme convenite, toate acestea resene, și multe altele, ve fac o datorie de a aduce o încredere mărginită, și totdeauna subordonată la examinare, chiar și pentru comunicațiele cele mai autentice. George (TJn Spirit familiei) XIX. In ce scop, cereți neincetat de la Spirite se vădea comunicațiuni? Pentru ca se aveți bucăți frumoase pe care le arătați la cunoștințele voastre ca niște probe de talentul nostru, voi le păstrați cu multă luare auzite in albumurile voastre, dar in inima voastră n’au loc. Credeți voi că noi suntem încântate de a veni in adunările voaste ca la un concurs, se facem asalt de elocvență* pentru ca se puteți zice că ședința au fost foarte interesantă? Ce va remăne din trănsa cănd ați găsit o comunicație plăcută? Credeți voi că noi venim se căutăm aplausele voastre? Desamăgițivă, noi nu iubim se vo amuzăm (ținem de petrecere) nici intr’un *) Arta, talentul de a vorbi bine, chip nici in altul, din partea voastră, incă este o curiositate acesta pe care voi o ascundeți in zadar; ținta noastră este de a ne face mai buni. De acea, cănd noi vedem că cuvintele noastre nu aduc folos, și că totul se reduce din partea noastră numai la o aprobare stearpă, ne ducem să căutăm suflete mult mai ascultătoare; noi lăsam atunci să vie in locul nostru Spiritele ce nu cer alta decăt a vorbi, și nu dau greș. Voi vă mirați că noi le lăsăm seiee numele nostru, dar ce vă pasăm pentru că nu este nici mai mult nici mai puțin pentru voi. Le știți insă bine că nu le permitem nici odată față cu acei de care noi ne interesăm in faptă, adecă de acei cu care nu ne perdem timpul; aceia sunt preferații noștri; și noi ii păstrăm de minciună. A voastră este vina dacă de multe ori sunteți inșalați; pentru noi omul serios nu este acela care se abține de a nu ride, dar acela a căruia inimă este mișcată de vorbele noastre, care le meditează și profită de dansele. Massilon, XX. Spiritismul trebue se fie o păvăză contra Spiritului discordiei* și a neințelegerei; dar acest Spirit nu totdeauna și a scuturat torcia sa asupra omenirei, pentru că era jalus de fericirea ce aduce pacea și unirea. *1 Descordia, vrajbă, neunire. Spiritiștilor i se poate se pătrundă și in adunările voastre, despre asta fiți siguri, va căuta se samene ura, dar va fi neputincios contra acelora pe care ii însuflețește adevărata calitate. Pozitivă, și veghiați neincetat la ușa inimei voastre, după cum străjuiți pe cea a adunărilor voastre, pentru a nu lașa se pătrundă dușmanul. Dacă silințele voastre sunt neputincioase contra celui din afară, tot de la voi atârnă de a’i interzice aproprierea de sufletul vostru. Dacă niște neînțelegeri s’ar rădica printre voi, ele nu pot fi ațițate de către Spiritele cele rele ; remăne dar că acei care vor avea sentimentul datorielor lor la cel mai inalt grad ce le impune politeța cum și adevăratul spiritism, să se arăte cei mai răbdători cei mai vrednici și cei mai cum se cuvine. Spiritele cele bune pot cate odată se permită aceste lupte pentru a inlesni bunelor și relelor sentimente ocasiunea de a se da pe față, pentru a se deosebi grâul cel bun de neghină, și ele vor fi in totdeauna in partea acea unde va fi mai multă umilință și adevărata calitate. Sântul Vincent de Paul. inteligente a creațiunei. Ele populează universul afară de lumea materială.“ Notă: Cuvântul Spirit este întrebuințat aici pentru a arata individualitățile ființelor estra-corporale, și nu elementul inteligenței universale. — Spiritele sunt ele niște ființe deosebit de Divinitate, sau niște purcederi sau părți din Divinitate, și chemate, pentru acest sfârșit, fii sau copii lui D-zeu? „Dumnezeul meu,e opera (lucrarea) sa, întocmai după cum un om care face o mașină , această mașnă este opera lui și nu el. Tu știi cănd omul face un lucru, frumos, folositor, el il numește copilul seu, creațiunea sa. Ei bine! astfel este și cu D-zeu, noi suntem copii lui, pentru că suntem opera sa.“ — Spiritele au ele un inceput, sau sunt ca și D-zeu, din toată eternitatea? „Dacă Spiritele n'ar fi avut un început, ele ar fi deopotrivă cu D-zeu, pe cănd ele sunt creațiunea sa și supusă voinței lui. Dumnezeu este din toată eternitatea, aceasta este de netăgăduit, dar a ști cănd și cum el ne-a creat, nu știm. Tu poți zice că noi suntem fără început, dacă tu înțelegi prin aceasta că D-zeu fiind vecinic, el a trebuit se creeză m încetat, dar cănd și cum fiecare din noi am fost făcute, iți mai spun odată, nimenu știa, acesta e misterul.“ PARTEA II* Origina și natura Spiritelor — Ce diferințe se poate da Spiritelor ? „Se poate zice că Spiritele sunt ființele ~ *j Aceste căteva capitole sunt extrase din Cartea Silințelor.