Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)

1875-11-26 / nr. 126

ANUL VIII. Iassi, Mercuri 26 Noemvrie 1875, No. J£8. PREȚUL ABONAMENTULUI s Iași: Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 8 lei noi" In districte: se adaogă portul de 2 fr. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția : — Pe șase luni 22 franci ANIM­OLURI.. Răndul sau locul sau 15 bani. CURIERUL DE IASSI FOREA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. C­ALENDA­RUL SEPTAMANEI. SUI vechiu. Stil nou. 2X0 A. PATRONUL ZILEI. I Res. Soar. 1 Ap. Soar. | Stil vechiu. Stil nou. ZIO­A. PATRONUL ZILEI, Ref. Soar. Ap. Soar. Noemvrie Dechemvrie. I­ Ore. m. Ore. m. Noamvrie. Dechemvrie. [ Ore. m. Ore. m. 23 5 Duminică. 1 Amphilohie Ep. și Gr. Ep. Aer. 7 42 4 18 27 9 Joi. Martirul Iacob Persul. 7 44 4 16 24 6 Luni. Sf. Papa, Climen și Petru Al. 7 42 4 17 28 10 Vineri. Cuviosul Stefan cel nou. 7 44 4 15 25 7 Marți. Martira E­­terana, Mercurie" | 7 43 4 17 29 11 Sâmbătă. 1 Martirul Para­ii c­a Fii Ad­achie. 7 45 4 15 _____26_____________________Mercuri.______|_____Cuviosul Alipie._____________________| 7 43_____4 16 30 12 Duminică. |_____| Apostolul Andrein­imaiul <h mat. 7 46 4 15___ Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Inserțiuni și reclame: Răndul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia. Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și ananciurile pent­ru „Curiera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Drain, la Paris 9 rue Druot, 9 Constan­tino­pole, 26 franci. Abonamentele și ananciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la O. Eugéne Mirond, Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 40 Bani Herghelia de la Șosea Comuna Baia județul Sucevei la s oară depărtare de Folticeni. In zilele de 10/22 Dechemvrie 1875 se va ține prima licitațiune publică pentru vânzarea apelor, harmasarii, mănzii, mănzele, „pur sang“, din her­ghelia de cai englezești de la Șasea și anume: 8 epe fătătoare ,­,pur­sang“ 8 mănze născute in 1872, intre cari „Giselda“ care a câștigat in a­­nul 1875 intăiul preț de 8000 lei noi la Iași, și acel de 5000 lei noi la București. 4 mănze născute in 1873, 1 mănz născut in 1873, 2 mănze născute in 1874, 1 mănz născut in 1874, 4 mănze născute in 1875, 1 mănz născut in 1875. Mirabeau, harmasar născutu la 1872, care a câștigat in 1875 pre­țul de 5000 f. n. la Iași, și acel de 10,000 f. n. de la București, Douglas, harmasar născut in 1872 care a împărțit in 1875 premiul de 2,500 f. n. la Iași. „Caii de 3 și de 4 ani, vor pute alerga. La alergările de cai din toamna 1876, de la Iași și de la București.“ Revista Internă. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de Vineri 21 Noemvrie 1875. După deschiderea ședinței cu forma­litățile obicinuite, d. ministru președinte a inaintat mesagiul prin care se supune la ratificarea Camerei convențiunea tele­­grafo-poștală cu Rusia. După cererea d-lui prim-ministru, adu­narea decide a se lua de urgență in cer­cetare. D. Boliac comunică Adunării furtul de la Museul național al tesaurului de la Petroasa, care a făcut admirațiunea hr­mei intregi și propune ca, acest caz fiind extraordinar—să se numească o comi­­siune mixtă compusă de senatorii și de­putații cari ar fi fost prefecți, procurori sau judecători de instrucțiune, care co­­misiune se dea guvernului și administra­­țiunei toate suminele și experiența ei. D. ministru justiției roagă pe d. Bo­liac ca, in interesul instrucțiunei ce se urmează, să nu divulge nimic. D-sa es­­primă speranța că de­sigur acești indrăs­­neți furi se vor prinde. D. Gr. Ventura propune a se decide să se acorde un premiu de 30-40.000 lei aceluia care va descoperi pe autorii furtului și obiectele furate. D. ministru al instrucțiunei publice a­­rată că o asemene recompensă s’a pro­pus deja. D. G. G. Meitani întreabă pe d. mi­nistru instrucțiunei dacă erau luate toate măsurile ca să nu se fure acele obiecte prețioase, cari făceau admirațiunea sumei intregi. Cu toate ordinile d-lui ministru de justiție, D-sa vede că se comit hoții și omoruri chiar in apropiere de Capi­tală. In fine d-sa întreabă pe d. minis­tru dacă s’au luat măsuri ca să nu se mai fure ceea ce a mai remas prețios in museul nostru național. D. I. Lahovari propune ca, in intere­­resul descoperirei, să se promită impu­nitatea aceluia din complici care va de­nunța pe autor și obiectele furate. A­­ceasta nu ar fi ceva nelegal, de­oare­ce chiar codicele noastre penale prevăd a­­semeni disposițiuni. D Ministru justiției arată că d-sa nu poate de­cât a pedepsi delictele, nu insă a le și preveni. Incuragiarea delictelor vine de la apărarea călduroasă ce se face de către avocații criminali și de la blăn­­deța judecătorilor și a juraților. Nu e de părere a se face o lege specială pen­tru aceasta, promite insă că dacă com­plicele va descoperi pe autor și justiția il va comdemna, d-sa va interveni pen­tru grațiarea sa. D. ministru cultelor arată cum e com­pusă administrațiunea museului nostru na­țional și din cine se compune comitetul arheologic. Arată apoi unde se conserva tesaurul de la Petroasa, și cum, in acea nefericită noapte, directorul a negligiat d’a incue lada secretă in care se con­serva. S’a destituit clară. Nu crede insă logic ca să fie ținut a ști dacă in toate nopțile sunt încuiate lăzile de sub admi­­nistrațiunea d-sale. D. ministru conchide arătând că locul unde e museul e impropriu, de­oare­ce Universitatea, Senatul, etc. sunt localuri publice de pe unde nu se poate opri pub­licul de a circula. Remediul ar fi in con­struirea unui palat propriu, ale cărui cheltueli ar trebui să se acorde de Cameră. După acestea mai continuă oare­cari explicațiuni intre d. ministru de culte și d. Boliac, in privința atribuțiunilor co­mitetului arh­eologic In urma cărora, discuțiunea inchizin­­du-se se trece la ordinea zilei. La oarele 3, Adunarea trece spre a se constitui in secțiuni. Ședința de Sâmbătă, 22 Noemvrie, 1875. Ședința se deschide la oara 1 trecut, sub presidența prințului Dim. Gr. Ghica, president. Să dă cetire sumarului ședinței pre­cedente care se aprobă. Se comunică din partea secțiunilor modul constituiri­lor, și numele presidenților și secretarilor aleși. D. ministru president înaintează me­sa­giri cu proectul de lege pentru auto­­rizarea județului Vâlcea a contracta un împrumut spre a se plăti costul unui pod peste Olt la puntul Guran. Asemenea proectul pentru autorizarea comunei Botoșani a percepe noi taxe. De president observă că sunt șase șe­dințe de cănd mai mulți deputați lipsesc și după regulament, dacă nu vor veni, va trebui a se declara colegiile vacante. Consultă dar Carapja dacă colegiile ace­lor d-ni deputați in număr de 10 ori 11, trebue să le declare vacante. D. Al. Catargiu zice că dacă este a se lua de basă disposițiunea prevăzută de regulament in ceea ce privește șese absențe, atunci se unește și d sa cu a­­ceastă măsură; dacă e insă a se avea in vedere de misiunea celor 11 deputați, atunci d-sa nu e de părere ca să se facă o escepțiune pentru acei 11. D. President arată că nu poate decăt să aplice strict regulamentul. De ordinar, se notifică mai intei celor ce lipsesc la ședințe și apoi, după ce li se primesc respunsurile, atunci se declară vacante colegiile. Va trebui prin urmare și acu­ma să li se notifice din nou că au lip­sit la șase ședințe. D. G. Manu se unește cu părerea de president, adaugă insă că această noti­ficare trebue a se face tuturor deputa­ților cari au lipsit la șase ședințe, nu numai celor demisionați. Prințul Dim. Ghica regretă că lipsesc Camerii luminele celor 11 deputați din oposițiune, nu poate insă, pentru dem­nitatea d-sale și a Camerii, a se expune la respunsuri de acelea cum a făcut d. Pestacol in sesiunea trecută, și a admite procedura propusă de d. G. Manu. D sa amintește Camerii respunsurile insultă­toare ale celor 11 deputați. D. G. Meitani susține a se invita pen­tru a patra oară deputații demisionați sâ-și reia locurile. (Desaprobari). Cât pen­tru insultele ce s’au adresat Camerii, ele recad asupra insultătorului; ș’apoi aceas­ta e chestiune de temperament și de con­­venință. D. C. Văleanu susține că nu trebue a se face escepțiuni. Camera e ținută a se pronunța azi. Acești d-ni nu pot fi puși in categoria deputaților cari lipsesc șase ședințe nemotivate, d­ lar lipsesc de mult timp și sunt demisionați. Discuțiunea se închide. Se pune la vot prin bile (după cerere) dacă biuroul trebue se mai invite pentru cea din urmă oară pe cei 11 deputați demisionați. Resultatul votului fiind 55 bile albe pentru și 31 negre contra, d. president proclamă că Adunarea a respins propu­nerea de a li se mai face invitare. Se declară dlară vacante următoarele colegii: Co­egiul I de Tutova, I de Ilfov, I Muscel, al Ii de Covurlui, III și IV de Dolj, III-lea de Dămbovița și al Il-lea de Teleorman. D. President amintește că alalta eri s’a validat alegerea de la col. I de Ar­geș. Prin urmare acele validări din ur­mă n’au nimic a face cu colegiile de­clarate vacante. (Aprobări). D. C. Brăiloiu, raportorele comisiunei dă respuns la mesagiul Tronului, dă ce­tire proectului de respuns ce a făcut din partea comisiunei. D. G. Meitani arată că fiind in mi­noritatea comisiunei de respuns, a făcut un contra-proiect pe care D. raportare Brăiloi nu l’a făcut cunoscut. D. Meitani dă cetire de la tribună contra-proiectului d-sale. După acestea, Adunarea ne mai avănd nimic la ordinea zilei pentru ședință pub­lică, decide a trece in secțiuni. ■ Tot o dată d. president arată care este ordinea zilei pentru secțiuni Ședința publică se ridică la 2 oare, anunțindu-se cea viitoare pe Luni. Revista Estemă. Afacerile din Orient cont­nnuă a forma ob­­iectul principal al publicității. Am făcut cu­noscut lectorilor no­tei desmințir­e ce a dat oficiosul Journal de St. Petersburg lui Timse care pretindea a ști cum că negocierile ce se urmează intre Rusia și Austro-Ungaria asupra reformelor necesare Tur­iei pentru pacificarea creștinilor n’ar fi i­butit și s’ar fi întrerupt. Le Nord pe la 30 ale curentei dă aceeași desmințire corespondentului lui Tmes, declarând că nu e nimic adevărat in cele spuse de acea cor­­spondențâ din Berlin. Journal de St. Petersburg mai desm­inte și un alt zgomot, care a circulat prin dife­rite organe europene, după ce au fost pu­blicat mai intens de Ag­nita Wolf sub toată reserva. Acest zgomot era relativ la inar­­mările Rusiei, unde se zicea că s’a dat or­din a se pune pe picior de resbel trei di­­visiuni. Oficiosul organ de St. Petersburg desminte acest zgomot declarând că acea de­peșa nici c’a putut fi pornita din biuroul te­legrafic din Capital­a Rusiei, și că se va ur­mări sorgintea de unde a eșit acea telegra­mă falsă. Organul din St. Petersbug e­ste de părere că ar fi bine ca in toate Statele să se urmărească mai serios f­­ brr­anții de știri false și că acolo unde nu sunt legi m această privație, să se facă, căci numai ast­fel se vor putea infréQa speculatorii de știri false. „O telegramă din Berlin, adaogă Journal de St. Petersburg, ne făcea cunoscut zilele ac­stea, că pam­­hietul a intentat urmăriri con­tra autorilor unui zgomot fals care vorbea de falimentul unei case de bancă din capitala. Această priveghere e foarte i­nti­mă și ne dă dreptul a spuna ca exemplul va fi­­ Oi­tat și că de aici înainte nici o agenție telegra­fică nu se va mai face nepedepsit compli­cea speculatorilor frauduloși ai credulității publice.“ Se anunță de la Madrid cu data de 3 De­chemvrie,­­ d. Canovas d­e Cistillo a fost numit pre­sident al consiliu ui de miniștri. — O știre de la Londra cu aceeași dată face cunostut că ambasadorul francez, d. d’H­ircourt constată printr’o depeșa d- la 27 Noemvrie către ducele Dec­ze­*, că i s-a spus de lordul Derby că Englitera a cumparatu acțiuni de ale canalului de Suez numai in scopul de a pune capăt ver tarei alte mai m­ii preponderanțe aici Pe de alta parte, acțiunea Engliterii era cu totul defensivă. Lordul Derby nu vopște­a propune de a drep­tul o administrațiune a canalului de Suez de către un sindicat internațional. Engleteza nu se va opune insă la o asemenea adm­nis­­trațiune. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRARIVE. Prefectura Districtului Iași, No. 11211. Conform adresei d-lor admi­nistratori Domen­ilor și pădurilor Statului No. FOILETON. CATH­VA PASAGE Estrasa din Cărțile fondamentale ale Spiritismului. Tot efectul are o causă. Tot e­­fectul inteligent are o cause inte­ligentă. Puterea causei inteligente este in măsură cu mărirea efec­tului. (Urmare). XVIII. Le păstrați in ședințele voastre cea mai ma­re regularitate, adecă se înlăturați ori ce ne­înțelegere, ori ce deosebire de gânduri. De­­osebirele in gândiri favorisază înlocuirea Spi­ritelor rele pentru cele bune, și mai in­tot­deauna cele dintăiu iși însușesc lor­ și între­bările ce se pun. De altă parte, intr’o reu­niune compusă de elemente diferite și necu­noscute unele cu altele, cum se poate înlă­tura ideele cele contra­zicâtoare, distracția și altele, ce alta se poate naște din acestea de căt o indiferență, luătoare in răs și de­șartă? Aș voi ca acest mijloc se vă poată fi folositor și sigur. Poate că este in con­centrarea fluidelor imprăștiate împrejurul me­­diumului. Ei singuri, dar mai cu samă acei ce sunt iubiți, rețin pe Spiritele cele bune in adunare, dar influența lor abia ajunge de pute împrăștia gloata Spiretelor nebuna­tice. Lucrul examinărei comunicațiunelor este de minune; nu se știe cum s’ar putea apro­funda mai bine intrebările și mai cu samă respunsurile; este ușor a greșit chiar și pen­tru Spiritele însuflețite din cele mai bune in­­tențiuni; morăciunea scrisorei, in care timp Spiritul se abate de la sufetul ce i’l ispră­­vesce îndată ce l’a primit, nestatornicia și indiferența pentru unele forme convenite, toate acestea resene, și multe altele, ve fac o datorie de a aduce o încredere mărginită, și tot­deauna sub­ordonată la examinare, chiar și pentru comunicațiele cele mai autentice. George (TJn Spirit familiei) XIX. In ce scop, cereți neincetat de la­­ Spirite se vă­dea comunicațiuni? Pentru ca se a­­veți bucăți frumoase pe care le arătați la cunoștințele voastre ca niște probe de ta­lentul nostru, voi le păstrați cu multă luare auzite in albumurile voastre, dar in inima voastră n’au loc. Credeți voi că noi suntem încântate de a veni in adunările voaste ca la un concurs, se facem asalt de elocvență*­ pentru ca se puteți zice că ședința au fost foarte interesantă? Ce va remăne din trănsa cănd ați găsit o comunicație plăcută? Cre­deți voi că noi venim se căutăm aplausele voastre? Desamăgițivă, noi nu iubim se vo amuzăm (ținem de petrecere) nici intr’un *) Arta, talentul de a vorbi bine, chip nici in altul, din partea voastră, incă este o curiositate acesta pe care voi o as­­cundeți in zadar; ținta noastră este de a ne face mai buni. De acea, cănd noi vedem că cuvintele noastre nu aduc folos, și că totul se reduce din partea noastră numai la o a­­­probare stearpă, ne ducem să căutăm su­flete mult mai ascultătoare; noi lăsam atunci să vie in locul nostru Spiritele ce nu cer alta de­căt a vorbi, și nu dau greș. Voi vă mirați că noi le lăsăm seiee numele nostru, dar ce vă pasăm pentru că nu este nici mai mult nici mai puțin pentru voi. Le știți in­să bine că nu le permitem nici odată față cu acei de care noi ne interesăm in faptă, a­­decă de acei cu care nu ne perdem timpul; aceia sunt preferații noștri; și noi ii păstrăm de minciună. A voastră este vina dacă de multe ori sunteți inșalați; pentru noi omul serios nu este acela care se abține de a nu ride, dar acela a căruia inimă este mișcată de vorbele noastre, care le meditează și pro­fită de dansele. Massilon, XX. Spiritismul trebue se fie o păvăză contra Spiritului discordiei*­ și a neințelegerei; dar acest Spirit nu tot­deauna și a scuturat torcia sa asupra omenirei, pentru că era ja­­lus de fericirea ce aduce pacea și unirea. *1 Descordia, vrajbă, neunire. Spiritiștilor i se poate se pătrundă și in a­­dunările voastre, despre asta fiți siguri, va căuta se samene ura, dar va fi neputincios contra acelora pe care ii însuflețește ade­vărata calitate. Pozitivă, și veghiați nein­cetat la ușa inimei voastre, după cum stră­juiți pe cea a adunărilor voastre, pentru a nu lașa se pătrundă dușmanul. Dacă silin­țele voastre sunt neputincioase contra celui din afară, tot de la voi atârnă de a’i inter­zice aproprierea de sufletul vostru. Dacă niște neînțelegeri s’ar rădica printre voi, ele nu pot fi ațițate de căt­re Spiritele cele re­le ; remăne dar că acei care vor avea senti­mentul datorielor lor la cel mai inalt grad ce le impune politeța cum și adevăratul spi­ritism, să se arăte cei mai răbdători cei mai vred­nici și cei mai cum se cuvine. Spiritele cele bune pot cate odată se permită aceste lupte pentru a inlesni bunelor și relelor sentimente ocasi­­unea de a se da pe față, pentru a se deo­sebi grâul cel bun de neghină, și ele vor fi in tot­deauna in partea acea unde va fi mai multă umilință și adevărata calitate. Sântul Vincent de Paul. inteligente a creațiunei. Ele populează uni­versul afară de lumea materială.“ Notă: Cuvântul Spirit este întrebuințat aici pentru a arata individualitățile ființelor estra-corporale, și nu elementul inteligenței universale. — Spiritele sunt ele niște ființe deosebit de Divinitate, sau niște purcederi sau părți din Divinitat­e, și chemate, pentru acest sfârșit, fii sau copii lui D-zeu? „Dumnezeul meu,­e opera (lucrarea) sa, în­tocmai după cum un om care face o mașină , această maș­nă este opera lui și nu el. Tu știi cănd omul face un lucru, frumos, folositor, el il numește copilul seu, creațiunea sa. Ei bine! ast­fel este și cu D-zeu, noi suntem copii lui, pentru că suntem opera sa.“ — Spiritele au ele un inceput, sau sunt ca și D-zeu, din toată eternitatea? „Dacă Spiritele n'ar fi avut un început, ele ar fi deopotrivă cu D-zeu, pe cănd ele sunt creațiunea sa și supusă voinței lui. Dum­nezeu este din toată eternitatea, aceasta es­te de netăgăduit, dar a ști cănd și cum el ne-a creat, nu știm. Tu poți zice că noi suntem fără început, dacă tu înțelegi prin aceasta că D-zeu fiind vecinic, el a trebuit se­ creeză m încetat, dar cănd și cum fie­care din noi am fost făcute, iți mai spun odată, nime­nu știa, acesta e misterul.“ PARTEA II*­ Origina și natura Spiritelor — Ce diferințe se poate da Spiritelor ? „Se poate zice că Spiritele sunt ființele ~ *j Aceste căte­va capitole sunt extrase din Car­tea Silințelor.

Next