Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1877 (Anul 10, Nr. 70-141)

1877-07-24 / nr. 80

CURIERUL DE IASSI. Octomvrie 1876, prin care numitul Lepădatu Bârsan, cu domn necunoscut, s’a condemnat la 3 luni închisoare corecțională, găsit culpabil pentru furt, fapt prevăzut și penal de art. 309 al. 5 din c. penal, vézând art. 193, 24 procedura penală, măndăm și ordonăm prin aceasta tuturor portăreilor și alți agenți ai forței publice, de a pune mâna pe numitul și a’l conduce la penitenciarul din orașul Ba­cău județul Bacău, spre a suferi osân­da, ordonăm directorului zisului peniten­ciar, a’l primi și deținea, timpul condemna­­țiunei, cerem tuturor depositarilor forței pu­blice să dea ajutor pentru esecutarea acestui mandat, spre care finii s’au subscris și re­­vestit cu sigilul nostru. ESTRACT DE SENTINȚĂ. No. 8317. Prin sentința No. 512 din 15 Octomvrie 1876, remasă definitivă, numitul Lepadatu Bârsan, cu domiciliul necunoscut, găsit culpabil pentru furt, s’a condemnat la 3 luni închisoare corecțională, in virtutea art. 309 al. 5, din cod. pen., osănd lui se în­cepe de la incărcerare și se termină la es­­pirare, cănd se va libera de adreaptul, după regulele penitenciarului. MANDAT DE ARESTARE. No. 2318. In esecutarea sentinței tribu­nalului din județul Bacău, No. 512 din 15 Oct. 1876, prin care numitul Vasile Neculcea, cu domiciliul necunoscut, s’a condemnat la 3 luni închisoare corecțională, găsit culpabil pentru furt, fapt prevăzut și penal de art. 309 al. 5 din e.p., vezând art. 193, 24 pr. penală măndtăm și ordonăm prin aceasta tuturor portă­reilor și alți agenți ai forței publice, de a pune măna pe numitul și a’l conduce la peniten­ciarul din orașul Bacău județul Bacău, spre a suferi osânda, ordonăm directorului zi­sului penitenciar a’l primi și deținea, tim­pul condemnațiunei, cerea tuturor deposi­tarilor forței publice, să dea ajutor pentru e­­secutarea acestui mandat, spre care finii s’au subscris și revestit cu sigilul nostru. ESTRACT DE SENTINȚĂ. No. 8318. Prin sentința No. 512 din 15 Octomvrie 1876, remasă definitivă, numitul Vasile Neculcea, cu domiciliul necunoscut, găsit culpabil pentru furt, s’a condamnat la 3 luni închisoare corecțională, in virtutea art. 309 al. 5 cod. penal, osânda lui se în­cepe de la încarcerare și se termină la es­­pirare când se va libera de a dreptul după regulele penitenciarului. Procurorul tribunalului Dorohoi. MANDATE DE ARESTARE No. 1625. In basa art. 193 din codul de procedură criminală. In temeiul sentinței a­­cestui trib, No. 34, pronunțată in audiența de la 31 Ianuarie 1877, prin care condamnă pe Timofti Streinu, cu domiciliul necunoscut la închisoare pe termen de 2 luni de zile, pentru că a comis faptul de lovire cu voință. Cerem, ca ori­ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la tem­nița din Dorohoi. Măndăm și ordonăm direc­­torului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul Timofti Streinu, la zisul peni­tenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la data incarcerărei, când la ex­pirare , va libera de nu va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca ori­ce depositar al forței publice, să dea ajutor, la cal de necesitate pentru executarea presentului mandat. Ane­xăm și estract după sentința citată No. 34. No. 1624. In basa art. 193 din codul de procedură criminală. In temeiul sentinței a­­cestui trib, No. 434, pronunțată in audiența de la 19 Noemvrie 1876, prin care condamnă pe Mihalache Vătavu, cu domiciliul necunos­cut, la închisoare pe termen de 15 zile, pen­tru că a comis faptul de lovire ca voință. Cerem, ca ori­ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița din Dorohoi, măndăm și ordonăm di­­rectorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul Mihalache Vătavu, la zisul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la data incarcerărei, cănd la expirare ’i va libera de na va fi deținut pen­tru alte cause. Cerem ca ori­ce depositar al forței publice, să dea ajutor, la cal de ne­cesitate pentru executarea presentului man­dat. Anexăm și estract după sentința citată No. 434, No. 1621. In basa art. 193 din codul de procedură criminală, in temeiul sentinței a­­cestui trib, No. 109, pronunțată in audiența de la 13 Mai 1877, prin care condamnă pe Neculai Mindirigiu, cu domiciliul necunoscut, la închisoare pe termen de un an de zile pentru că a comis faptul de furt de hamuri, cerem ca ori­ce agent al forței publice să a­­resteze și să conducă pe sus numitul la tem­­nița din Bisericani, măndtăm și ordonăm di­rectorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul N. Mindirigiu la zisul peni­tenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la data incarcerărei, cănd la ex­pirare il va libera de nu va fi deținut pen­tru alte cause, cerem ca ori­ce depositar al forței publice, să dea ajutor, la cas de ne­cesitate pentru esecutarea presentului man­dat. Anexăm și estract de pe sentința citătă No. 109, No. 1627. In basa art. 193 din codul de procedură criminală, in temeiul sentinței a­­cestui trib. No. 415, pronunțată in audiența de la 12 Noemvrie 1876, prin care condamnă pe Dumitru Grecu, cu domiciliul necunoscut, la închisoare pe termen de 16 zile pentru că a comis faptul de lovire cu voință, ce­rem ca ori­ce agent al forței publice să a­­resteze și să conducă pe sus numitul la tem­nița din Dorohoi, măndăm și ordonăm di­rectorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul Dumitru Grecu, la zisul pe­nitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la data incarcerărei, cănd la expirare il va libera de nu va fi deținut pen­tru alte cause, cerem ca ori­ce depositar al forței publice să dea ajutor la cas de nece­sitate pentru esecutarea presantului mandat. Anexăm și extract de pe sentința citată No. 415, No. 1623, în basă art. 193 din codul de procedură criminală, in temeiul sentinței a­­cestui trib. No. 4, pronunțată in audiența de la 10 Ianuarie 1877, prin care condamnă pe Spiru fost serv la d. Cimara, cu domiciliul necunoscut, la închisoare pe termen de 16 zile pentru că a comis faptul de lovire cu voință, cerem ca ori­ce agent al forței pu­blice să aresteze și să conducă pe sus nu­mitul la temnița din Dorohoi, măndăm și or­donăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul Spiru fost serv la d. Cimara, la zisul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la data incarcărei, cănd la expirare il va libera de nu va fi deținut pentru alte causa, cerem ca ori­ce depositar al forței publice să dea a­­jutor la caz de necesitate pentru esecutarea presentului mandat. Anexăm și extract de pe sentința citată No."'4. Procurorul tribunalului Neamț. Act de Acusare. Camera de punere sub acusare, prin de­­cisia sa No. 303, declară că sunt indicii su­ficiente de culpabilitate in persoana lui C. Gavril Bărdărău, I. Curcă și C. Curdomianu, acești (2 fugiți, iar cel d’inter domiciliat in Hangu), pentru faptul de tâlhărie comis de muniții in prejudiciul evreului Iancu David din Mitocul lui Bahn. Noi procurorul gene­ral de pe lăngă Curtea de Apel din Iași, e­­samînănd din nou toate actele de instruc­țiune dresate in această causă, espunem ur­mătoarele : D. Bărdăzeu care dezertisă in toamna a­­nului 1874, din corpul de dorobanți, după îndemnul lui I. Curcă din Greadie și împre­ună cu C. Curdom­anu din Bicaz, s’au înțeles pentru a comite tâlhării, și ași câștiga ast­fel in un mod mai inlesnitor cele trebuitoare ale vieții. La 11 Iunie 1875 au năvălit ziua m’aza mare la crișma evreului din Mitocul lui Ba­hn, și in­armați cu puști și topoare, au pră­dat pe numitul evreu de bani și alte lucruri; la fântâna Băltățeanului din Diaiul Doamnei, împărțind ei intre dănșii lucrurile pradate, au încredințat un sac și o oglindă lui Gal Andraș care trecea spre crâșma pradată, re­­comăndăndu-i să nu la arate evreului de la crășma lui Mitocul lui Bahn, căci tocmai pe acesta lau pradat ei, ast­fel faptul lor con­­stătăndu-se din depunerea lui Andrăși, din arătările pacientului și din propria recunoa­ștere a lui Bărdăzeu, declărăm că numiții a­­cuzați sunt culpabili de tâlhăria comisă in prejudiciul lui Iancu David, conform art. 317 și 318 codul penal, drept care dispunem a se trimete dosarul in judecata Curței cu Ju­rați din districtul Neamț. Dat la parchetul nostru astăzi il Noim­­vrie 1875. Semnat: P. P. J. Boiu. Lista Martorilor. 1. Iancu David domiciliat in Mitocul lui Baln, 2. Gal­andrăși domiciliat in Crăcăoani, 3. Gh. Munteanu idem, 4. loan Pralin idem, 5. C. Statie idem. Semnat, P. P. J. Boiu. Copie da pe deriziunea Camerii de puneri sub acuzațiuni a curții de Apel din Iași, sub No. 303, din 3 Noemvrie 1875. Camera de puneri sub acusațiunea curții de Apel din Iași, au pronunțată următoarea decisiunii: Ascultând raportul făcut astăzi de d. Pro­­curore de secțiuni Roia, in numele d-lui Pro­­curore general despre procedură instruită îna­intea judelui de Instrucțiuni ia contra lui Constantin Gavril Bărdăzeu, I. Curcă și C. Cordunianu, preveniți pentru crima de tâl­hărie. Vezând toate actele procedurei și rechizi­­toriul d-lui Procurore general, cu data 31 Octomvrie 1875, subscris de d. Procurore de secțiuni Roiu in următoarea cuprindere : Noi Procurorul general pe lăngă Curtea Apel din Iași. Vezând ordonanța d-lui Jude Instructors de pa lăngă trib. de Neamț, in causa pradă­­ciunei lui hasa David din Milocul lui Bălan. Vezând și cele­laute acta de Instrucțiuni din cari resultă că acea prădaciune sau comis de 3 indivizi și anume : C. Gavril Bărdăzeu, I. Curcă și C. Cordom­anu. Considerând ca participarea la această prădăciune că o pri­vește pe Bărdăzeu, resultă din propria sa re­cunoaștere coraborată cu depunerea m­arto­­rului Gal Androș, care a întâlnit pe toți 3 făcători de rele, și căruia Bărdăzeu e a dat un sac și o oglindă din lucrurile furate da la Iancu David. Considerând ca atât după arătarea pacien­ților, căt și după propria recunoaștere a lui Bărdăzeu, toți 3 având arme asupra lor ast­fel ca faptul lor urmează a fi subsemnat la art. 317 și 318 din codu penal. Pe aceste consinderente și in visa art. 212 pr. pen. de spunem a se înainta dosarul a­­cestei afaceri, in cercetarea onor. Camere de puneri sub acusări, după ce actele și rechi­zitorul sus menționat sau cetit in presența d-lui Procurore da secțiuni, și a Grefierului sau retras din Cameră. Complectul deliberând! Având in vedere raportul d-lui Procurore general, Cameră adoptă motivele și faptele prevăzute in el, găsește indicii suficienți de culpabilități in contra prevențiilor Costache Gavril Bărdăzeu, loan Cârcă și Constantin Cor­dom­anu, declară că este joc da a se pune sub urmărire pe muniții, pentru că au comis faptul prevăzut de art. 317 și 318 cod. pen. și ordonă ca să fie trimiși inaintea curții cu jurați din districtul Niamț, pentru a fi ju­decati, in contra lor se va decerne mandate de arestări. D. Procurore general, va redeja actul de acusări in contra lor. Cartea ordonă tuturor portăreilor sau a­­genților puterii publice, se pună măna pe numiții CoBtsche Gavril Bărdăzeu de 20 ani, de profesiune cultivator, născut și domiciliat in Hanga. Ion Curcă și Constantin Cordom­anu fugiți și să-i conducă la casa de oprrală a curții cu jurați din jud. Niamț, și să fie înscriși in registrul zisei casa de oprrală, ca acuzați de faptele enunciate in dispozitivul discisiunei de față și constitutive da crima prevăzută prin art. 317 și 318 din cod. pen. Dată astăzi la 3 Noembrie 1875, de d. Ni­­culae Cazimir Președinte, Theodor Burada și Gh. Dimache, Consilierii, cari au subsem­nat decisiunea presentă precum și Grefierul zisei Curții. Aceste măndăm, aceste ordonăm. (Semnați). N. Cazimir, T. Burada, Gh. Dimache. Gref. Hlenstan. Judele Intructor tribunalului Iași. MANDAT DE ADUCERE. No. 1646. Noi V. Cuciuranu, judecător in­­structore el trib. Iași, in virtutea facultăței ce ne dă legea de procedură criminală, măn­­dăm și ordonăm ca loan Ciortan din com­. Bosie, să fie adus la cabinetul nostru de in­strucțiune, spre ai sa lua interogatoriul cu­venit. Cu executarea acestui mandat, se în­sărcinează agentul puterei publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și urmă­toarele din zisa procedură. Judele Instructor trib. Botoșani. MANDATE DE ÎNFĂȚIȘARE. No. 1878. Noi I. Goilav, judecătorul in­structor al tribunalului Botoșani, in virtutea facultăței ce ne dă legea de procedură, măn­dăm și ordonăm ca d. Ioan Arbureanu, cu domiciliul necunoscut, să se înfățoșeze la cabinetul nostru la 5 August 1877, după no­tificarea aceștia, sare a fi cercetat in cauza in care sa inculpă pentru furt de cai, cu­noscând că nefiind următor a se înfățișa, se va decerne contra’i mandat de aducere, cu esecutarea acestui mandat se insărcinează agintele puterei publice, care se va conforma cu art. 99 din zisa procedură. No. 1877. Noi I. Goilav, judecătorul in­structor al tribunalului Botoșani, in virtutea facultăței ce ne dă legea de procedură, măn­dtăm și ordonăm ca d. Nică Goian, cu do­miciliul necunoscut, să se înfățoșeze la cabi­netul nostru la 5 August 1877, după notifi­carea aceștia, spre a fi cercetat in cauza in care se inculpă pentru furt de cai, cunos­când că nefiind următor a se înfățișa, se va decerne contra’i mandat de aducere, cu ese­cutarea acestui mandat se insărcinează a­­gintele puterei publice, care se va conforma cu art. 99 din zisa procedură. Corpul Portăreilor Trib. Iași. No. 685. Se publică conf. art. 75 al. 6 din pr. civ., spre cunoștința d-nei Olga Obe­­linsey, cu domiciliul necunoscut in România, că sau sechestrat spre îndestul­area d-lui Moise Waldberg, cu suma de 200 lei noi și chel­­tueli de urmărire, ce are a lua dupre deci­­siunea curtei de Casațiune și justiție secț. I No. 444 din 23 Noemvrie 1871, investită cu formula executorie, recipisa aflată in deposi­­tul trib. Iași secț. II pentru banii depuși de d-na Obelinscky. Judele de* pace ocol. II din Iași* No. 1446. Conform art. 143 pr. pen., d-na Safta Papandopol, cu domiciliul necu­noscut, este citată a se prezenta înaintea noas­tră in ziua da 1 August a. c., oara 9 dimi­neață, cănd are a se judeca procesul inten­tat d-sale de d-na Mina Verzi, pentru in­sultă, la neurmare se va aplica legea. Judele de pace ocol. V di­n Iași No. 900. Conform delegațiu sei onorabi­lului tribunal de Iași, No. 1540 din a. c., și a cererei d-lor Tutori Gheorghe Popovici, și Iconomul Gheorghe Folescu, registrată la No. 1442, pentru ziua de 2 August viitor anul curent, vara 11 antimeridiane, fixăn­­duse termen de vânzarea averei mobilă re­masă pe urma defunctului preot Vasile Da­­finescu, ast­fel dar aducem la cunoștința tu­turor persoanelor amatoare, să se prezinte in avat,la zi și oară, la piața Halei, unde urmează a se efectua vânzarea și adjudeca asupra persoanei ce ar oferi mai favorabil preț. Judele de pace plasei Siretiu de sub județul Roman. No. 514. D. Costache Petrariu, cu domi­ciliul necunoscut, este citat prin aceasta ca la 30 a­le lunii iulie a. c., să se presinte la acest oficiu, cănd are a se judeca proce­sul ce este inculpat pentru că nu eu ești la etraje. Cunoscând că la ia urmare, procesul sa va judeca in lipsă conform legei. Ingineriul h­otarnic județului Bacău. No. 33. In baza autoritați­i ce sub­scrisul are de la trib. Bacău da a face ho­tărnicia și stălpirea părților de moșie ce d. Nicu Sion posedă la hotarul Obărșia cum­părături de la răzăși din partea repos. Cost. Hristofor, pentru acest finat regulănduse ter­min la 21 Septemvrie 1877, fac știut prin aceasta tuturor simpartașii și megieșii acelui hotar, câ­m aratatul termin să se presinte la fața locului, cu planuri și documenti ce vor ave, căci la neurmare lucrarea se va o­­pera in absență conform art. XIII din regu­lamentul hotărniciilor. 14 Iunie 1877. Inginer hotarnic, Al. Georgescu, No. 28. In urmarea autorizației ce sub­scrisul are de la trib. jud. Bacău No. 8934 din 1877, de a face hotarnica și stălpirea u­­nui loc cu case pe el din Bacău a d-nei Hana­sia Solomon, pentru acest final regu­lănduse termen de 3 luni la 14 Septemvrie, se face cunoscut tuturor simpartașilor și me­­gieșilor arătatului imobil, ca in ace zi să se prezinte în fața locului cu planuri și docu­mente ce vor ave, căci la neurmare lucra­rea se va opera in absență, conform art. XIII, din regulamentul de hotărnicie. 14 Iunie 1877. Inginer hotarnic, Al. Georgescu. RECTIFICARE. In foaea No. 74, din 10 Iulie curent, la pagina I, coloana II, la adresa Prefecturei poliției Iași, No. 10672, in loc de Iosup sin Avram, să se cetească Iosup sin Aron, CONSILIUL COMUNAL DIN IAȘI. Sesiunea extra­ordinară de Ia, 13—22 Iulie 1877. Ședința din 18 iulie. Președința D-lui Primar Sc. Pastia. Membri presenți , și anume: d-nii Hazu G., Iorga I., Manserov P., Ornescu I., Roj­­niță C. Absenți motivați d-nii: Beide A, Cristo­­dulo-Cerkez C., Gane N. Absenți fără motive d-nii: Corjescu I., Ia­­nov L, Pavlescu St., Racoviță A., Rosseti D., Tăutu T., Tofescu Gr. Ședința să deschide la 47a oră p. m. Să cetește procesul-verbal a ședinței pre­cedente și se aprobă. D. Primar supune suplica d-nei Ecaterina Piinaitescu, prin care cere că ajutorul de un galben pe lună, ce i se dă de comună pentru întreținerea fiicei sale Eufrosina Vin­aș, să i să deie acuma pentru 6 luni care se incep de la 26 Septemvrie viitor, fiind­că voește a’și interna copila intr’un pensionat privat. După discuția urmată in ședința secretă, consiliul cu majoritate de 3 voturi hotărăște a se da subvenția cerută de d-na Panaitescu dacă copila va frecventa mai departe școala, alt­fel comuna ’i retrage cu totul subvenția. Au votat contra d. Mangirov și d. Primar, fiind­că copila n’a frecventat școala in cur­sul anului trecut. D. Primar arată că d. V. Proca, fost di­rector la școala de meserii, după toate în­demnurile ce i s’au făcut, n’a presentat pănă astăzi compturile pentru timpul administra­ției sale. După discuția următă in ședința secretă, se pune la vot propunerea d-lui Ornescu de a se da autorisație pentru proces, facându-se mai intăi d-lui Proca o prealabilă somație, și să respinge cu majoritate de 4 voturi, vo­­tând pentru d. Ornescu. După aceasta se pune la vot și se prime­ște cu majoritate de 3 voturi propunerea d-lui Iorga, de a se da autorizație pentru proces făcându-se mai intăi d-lui Proca o prealabi­lă invitare pentru a presenta corupturile , contra d. Ornescu și d. Primar. D. Primar arată că in ședința trecută con­siliul a votat a se plăti d-lui Rosental 242 lei 73 bani, procentele pentru timpul intăr­­zierei plătei banilor ce i se datoresc de co­mună, fără a se fi determinat , din care să se facă această plată. Consiliul in unanimitate hotărăște a se des­chide un credit suplementar la­­ procentelor. D. Primar arată că tot asemenea consi­liul n’a votat creditul din care să se plă­­tiască procentele cuvenite d-lui Neuschotz. Consiliul in unanimitate hotărăște a se des­chide un credit suplementar la­­ procentelor.*) D. Primar arată că epitropia bisericei Cu­­ralarii a venit și a propus consiliului să re­­pareză biserica, căci era stricată, și fiind­că biserica nu avea bani, a propus să i să permi­tă a deschide o foae de subscripție. Primă­ria a admis deschiderea foaiei de subscripție, și epitropul a făcut o condică care poartă sigilul mitropoliei și tot­ o­data a deschis și o licitație. Fiind că licitația n’a dat nici-an rezultat, de aceia epitropul a împărțit repara­ția in doua: in zugrăvirea bisericei și in repa­­ția celor­l­alte lucruri stricate, și amândouă aceste lucrări le-a dat la doi antreprenori deosebiți. In fruntea condicei epitropul face un pro­ces verbal prin care arată împrejurările, iar la sfirșitul procesului verbal zice că neajun­sul ca va fi se va plăti de Primărie. Re­parația și zugrăvirea se fac, insă subscripția n’a produs toată suma ce trebuia să se plătias­­că antreprenorilor, și ei acuma vin la Primărie pentru a’și primi neajunsul. Consiliul a insăr­­cinat pe d. Iorga să cerceteză cum stă ches­tiunea, și d. Iorga face referatul sau in cauză. După discuția urmată in ședința secretă, consiliul in unanimitate nu admite a se plăti neajunsul din casa comunală, fiind­ca consi­liul comunal nu ’și a luat acest angajament. D. Primar arată că la 1871 d. Cristodulo- Cerkez fiind primar, a găsit de cuviință să a­­ducă in oraș apele de la Sărărie Ce se nu­mesc de la poștă. Cu aprobarea consiliului, d-sa a înaintat lucrări pentru cumpărarea oalelor de spijă. S’a cheltuit o sumă mare de bani, de­și resultatul este mic, căci apa es­te puțină și mai cu sumă in timp uscat; dar pe cănd să făcea conductul s’a întâmplat o împrejurare, oalele neajungând și epitropia ospitalului St Spiridon având un număr de oale, căci și ea vrea să aducă apă pentru ospital, d. Cristodulo-Cerkez a intervenit la episcopie pentru a-i împrumuta oalele ce le a­­vea disponibile, și epitropia le-a împrumutat cu condiție de a i le inapoi după numărul orilor și a bucăților. Luând oalele de la e­­pitropie, Primăria contractează cu d. Fomin să’i aducă oale; d. Fomin le aduce, epitro­pia le primește, insă cu mare greutate, dar formalitatea de primire nu s’a făcut nici pănă astăzi. In cele din urmă, zice d. Primar, dănd și d-sa peste aceste lucrări, și peste cererile epitropiei de a i se da și restul de cale de spijă ce i se mai cuvin, d-sa a cerut la ep­­­tropie să’i comunice contractul după care e­­pitropia a contractat țeviile; și epitropia co­municând contractul, arată tot­odată că Pri­măria ’i datorește 75 țevii simple, 6 cu ca­pace, 10 coturi și 20 ocă șuruburi. Consiliul prin urmare timbite să resolveză această chestiune, căci epitropia poate să facă proces comunei. Consiliul in unanimitate hotărește a se au­­toriza pe d. Primar să contracteză confecțio­narea țeviilor ce au mai rămas a se da e­­pitropiei ospitalelor sfântului Spiridon. D. Primar supune referatul comisiunei examinătoare ce s’a numit la școala de me­serii a comunei, prin care aducând la cuno­ștință resultatul examenului, recomandă pe elevul Stoiceanu Gheorghe, școlar din anul 4, și din atelierul croitoriei, că in respectul talentului său superior la știință, limbi și la meseria sa, deosebindu-se intre toți școlarii și colegi ai săi, merită cu drept curent a fi ajutat de a-și perfecționa c­alitățile sale pro­fesionale in ori­ce urbă renumită a Europei. Consiliul in unanimitate trece la ordinea zilei pentru următoarele trei considerații: 1) comuna nu are astăzi mijloace pentru a făce asemine cheltueli; 2) la finele lunei acești ea au a fost din Paris cei doi tineri trimiși pe complul d-lui Sc. Pastia, și aceștia având a fi profesori la școală de la dânșii să poate învăța la destul de mult. 3) Tânărul Stoiceanu nici nu a terminat incă cursul la școala de meserii, căci este abia in classa IV. Se supune referatul Biuroului I, prin care arată că § de 500 lei, înscris in budget pen­tru plata de timbru, portăreț etc. s’a epui­­sat, iar din creditul suplementar de 166 lei, ce s’a votat de consiliu, nu mai sunt disponi­bili de căt 65 lei 15 bani. Anul incă nu este sfârșit, comuna are procese multe și taxele sunt mari, de aceia­­. Primar cere a i se acorda un credit extraordinar de 300 lei din escedentul budgetar al anului curent, pentru a pute plăti timbru, taxa de portărei etc. Consiliul in unanimitate votează a se de­schide creditul cerut de d. Primar. D. Primar arată că la bariera Țuțora fiind un loc vacant de perceptor, pănă să se numească un perceptor, d-sa a numit provi­­soriu pe ajutorul unui perceptor de la altă barieră, revisorul perceptor insă referează că acesta fiind un bun funcționar, merită ca peste salariul său de ajutor să i să deie ceva din economia ce resultă prin vacanța de la bariera Țuțora. Consiliul cu majoritate de 5 voturi admite următoarea propunere a d-lui Rojniță: con­­sililiul ascultând expunerea făcută de d. Pri­mar, și considerând că funcționarii cei buni merită să fie recompensați; pe de altă parte având in vedere că mijloacele comunei nu permit de a’i face o recompensă materială, trece la ordinea zilei, rămăind ca d. Primar la cea intăi ocasiune să-l inainteză, contra d. Ornescu, care a fost de ideie a i se face o recompensă bănească din economiea ce e­­ste prin vacanța de la barieră. Se supune referatul Biuroului I No. 1995, cu care presinta borderoul cheltuelelor făcute din­­ extraordinar in cursul lunei Iunie anul curent. Consiliul, după lămurirele date de d. Primar, in unanimitate aprobă aceste cheltueli insă cu reservă de a se resolvi in urmă chestiu­nea dacă cheltuiala ce s’a făcut cu repararea cazului pentru prins căni, trebue a se plăti de comună sau de moștenitorii fostului an­treprenor Herlac. D. Primar zice că inginerul comunei lu­cra mai înainte numai in oraș, de cănd insă comuna a intrat in stăpânirea moșielor sale, inginerul comunei este însărcinat cu diferite lucrări afară de oraș, prin urmare trebue se cheltuiască cu trăsura: de aceia prin refera­tul No. 454 cere a i se încuviința de con­siliu o diurnă cu începere de la 1 Iunie pă­nă la 1 Noemvrie viitor și plătibilâ la sfâr­șitul fie­cărei luni. Consiliul cu majoritate de 4 voturi nu ad­mite cererea d-lui Inginer, din causa lipsei de mijloace in care se găsește comuna, vo­tează pentru d. Iorga și Hazu. Se supune suplica d-nei Armande Dieu­­donné, prin care arată că sunt 10 luni tre­cute de cănd bărbatul seu, fostu șef grădi­nar al comunei, s’a săvârșit din viață și ea a rămas cu o cassă de copii și lipsită de ori-ce mijloace de intrer­­are, și cere ca pen­tru serviciile făcute comunei de d. Dieu­donné, consiliul să’i facă o mică pense sau să’i inapoiască reținerea de 5% ce s’a făcut din salariul bărbatului seu. Consiliul, după propunerea d-lui Iorga, con­siderând ca anii serviți de d. Dieudonné nu’i dau dreptul la pensie; considerăm­ că reți­nerea de 5 °­ C ce s’a făcut din salariul d-lui Dieudonné nu să poate înapoi, căci atunci ar trebui să se inapoiască tuturor celor ce au înce­tat de a fi funcționări comunali, și cari nu au drept de a fi pensionați: nu poate admite ce­rerea făcută de d-na Dieudonné; votează pentru admitere d. Manjerov. D. Primar zice că conform legei din 1874, comuna a prevazut in budgetul seu­­ pentru întreținerea serjenților fiind că Vi să plă­­tesce de stat, guvernul insă, nu înscrie in budgetul seu întreagă treime, ci in loc de 58. . . înscrie numai...............La 1874 ser­jenții aveau câte 50 lei pe lună, dar fiind că s’au pus la patentă de comercianți. . . . D. Iorga. Pentru a fi alegotori, D. Primar Li s’a sporit salariul incă cu 5 lei, pentru a ave de unde plăti patenta. Prin sporirea aceasta, cheltueala întrețineri sergenților s’a mărit, insă guvernul n’a admis a plăti de căt­re din ceia ce să cheltuea la vota­rea legei pentru întreținerea sergenților, dar, prin aceasta comuna are un deficit însemnat. D. Primar zice că d-B. s’a pus in cores­pondență cu d. Ministru, pănă cănd in cele din urmă și d. Ministru a recunoscut datoria in princip, insă zice că nu are mijloace de a o plăti; de aceia consiliul trebue să hotărască dacă, pentru a nu se aduce comunei un deficit mai mare, nu trebue­a să reveni asupra sporu­lui de 5 lei, sau dacă nu trebue să se reducă numărul sergenților la cifra echivalentă. Consiliul hotărește a să amâna această chestiune pănă la votarea budgetului anului viitor, cănd mai nainte de votarea budgetului să va pune in videre d-lui Ministru, contra d. Iorga, care a fost de idee­a să face proces statului pentru trecut, fiind­că statul singur recunoaște datoria. D. Primar arată că din creditul suple­mentar, votat de consiliu pentru plata mem­brilor comisiunei comunale da constatare, nu mai sunt de căt 176 lei. Din cauza noului recensiment, ce s’a făcut anul trecut, s’a nu­mit in fie­care dispărțire câte o comisiune comunală de constatare, care au fost revocate inciat! după terminarea lucrări, rămăind *) De aice începe a da parte la ședință D. Ruj­­ni­ță. \ \

Next