Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1877 (Anul 10, Nr. 70-141)
1877-07-24 / nr. 80
CURIERUL DE IASSI. Octomvrie 1876, prin care numitul Lepădatu Bârsan, cu domn necunoscut, s’a condemnat la 3 luni închisoare corecțională, găsit culpabil pentru furt, fapt prevăzut și penal de art. 309 al. 5 din c. penal, vézând art. 193, 24 procedura penală, măndăm și ordonăm prin aceasta tuturor portăreilor și alți agenți ai forței publice, de a pune mâna pe numitul și a’l conduce la penitenciarul din orașul Bacău județul Bacău, spre a suferi osânda, ordonăm directorului zisului penitenciar, a’l primi și deținea, timpul condemnațiunei, cerem tuturor depositarilor forței publice să dea ajutor pentru esecutarea acestui mandat, spre care finii s’au subscris și revestit cu sigilul nostru. ESTRACT DE SENTINȚĂ. No. 8317. Prin sentința No. 512 din 15 Octomvrie 1876, remasă definitivă, numitul Lepadatu Bârsan, cu domiciliul necunoscut, găsit culpabil pentru furt, s’a condemnat la 3 luni închisoare corecțională, in virtutea art. 309 al. 5, din cod. pen., osănd lui se începe de la incărcerare și se termină la espirare, cănd se va libera de adreaptul, după regulele penitenciarului. MANDAT DE ARESTARE. No. 2318. In esecutarea sentinței tribunalului din județul Bacău, No. 512 din 15 Oct. 1876, prin care numitul Vasile Neculcea, cu domiciliul necunoscut, s’a condemnat la 3 luni închisoare corecțională, găsit culpabil pentru furt, fapt prevăzut și penal de art. 309 al. 5 din e.p., vezând art. 193, 24 pr. penală măndtăm și ordonăm prin aceasta tuturor portăreilor și alți agenți ai forței publice, de a pune măna pe numitul și a’l conduce la penitenciarul din orașul Bacău județul Bacău, spre a suferi osânda, ordonăm directorului zisului penitenciar a’l primi și deținea, timpul condemnațiunei, cerea tuturor depositarilor forței publice, să dea ajutor pentru esecutarea acestui mandat, spre care finii s’au subscris și revestit cu sigilul nostru. ESTRACT DE SENTINȚĂ. No. 8318. Prin sentința No. 512 din 15 Octomvrie 1876, remasă definitivă, numitul Vasile Neculcea, cu domiciliul necunoscut, găsit culpabil pentru furt, s’a condamnat la 3 luni închisoare corecțională, in virtutea art. 309 al. 5 cod. penal, osânda lui se începe de la încarcerare și se termină la espirare când se va libera de a dreptul după regulele penitenciarului. Procurorul tribunalului Dorohoi. MANDATE DE ARESTARE No. 1625. In basa art. 193 din codul de procedură criminală. In temeiul sentinței acestui trib, No. 34, pronunțată in audiența de la 31 Ianuarie 1877, prin care condamnă pe Timofti Streinu, cu domiciliul necunoscut la închisoare pe termen de 2 luni de zile, pentru că a comis faptul de lovire cu voință. Cerem, ca orice agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița din Dorohoi. Măndăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul Timofti Streinu, la zisul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la data incarcerărei, când la expirare , va libera de nu va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca orice depositar al forței publice, să dea ajutor, la cal de necesitate pentru executarea presentului mandat. Anexăm și estract după sentința citată No. 34. No. 1624. In basa art. 193 din codul de procedură criminală. In temeiul sentinței acestui trib, No. 434, pronunțată in audiența de la 19 Noemvrie 1876, prin care condamnă pe Mihalache Vătavu, cu domiciliul necunoscut, la închisoare pe termen de 15 zile, pentru că a comis faptul de lovire ca voință. Cerem, ca orice agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița din Dorohoi, măndăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul Mihalache Vătavu, la zisul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la data incarcerărei, cănd la expirare ’i va libera de na va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca orice depositar al forței publice, să dea ajutor, la cal de necesitate pentru executarea presentului mandat. Anexăm și estract după sentința citată No. 434, No. 1621. In basa art. 193 din codul de procedură criminală, in temeiul sentinței acestui trib, No. 109, pronunțată in audiența de la 13 Mai 1877, prin care condamnă pe Neculai Mindirigiu, cu domiciliul necunoscut, la închisoare pe termen de un an de zile pentru că a comis faptul de furt de hamuri, cerem ca orice agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița din Bisericani, măndtăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul N. Mindirigiu la zisul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la data incarcerărei, cănd la expirare il va libera de nu va fi deținut pentru alte cause, cerem ca orice depositar al forței publice, să dea ajutor, la cas de necesitate pentru esecutarea presentului mandat. Anexăm și estract de pe sentința citătă No. 109, No. 1627. In basa art. 193 din codul de procedură criminală, in temeiul sentinței acestui trib. No. 415, pronunțată in audiența de la 12 Noemvrie 1876, prin care condamnă pe Dumitru Grecu, cu domiciliul necunoscut, la închisoare pe termen de 16 zile pentru că a comis faptul de lovire cu voință, cerem ca orice agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița din Dorohoi, măndăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul Dumitru Grecu, la zisul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la data incarcerărei, cănd la expirare il va libera de nu va fi deținut pentru alte cause, cerem ca orice depositar al forței publice să dea ajutor la cas de necesitate pentru esecutarea presantului mandat. Anexăm și extract de pe sentința citată No. 415, No. 1623, în basă art. 193 din codul de procedură criminală, in temeiul sentinței acestui trib. No. 4, pronunțată in audiența de la 10 Ianuarie 1877, prin care condamnă pe Spiru fost serv la d. Cimara, cu domiciliul necunoscut, la închisoare pe termen de 16 zile pentru că a comis faptul de lovire cu voință, cerem ca orice agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița din Dorohoi, măndăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul Spiru fost serv la d. Cimara, la zisul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la data incarcărei, cănd la expirare il va libera de nu va fi deținut pentru alte causa, cerem ca orice depositar al forței publice să dea ajutor la caz de necesitate pentru esecutarea presentului mandat. Anexăm și extract de pe sentința citată No."'4. Procurorul tribunalului Neamț. Act de Acusare. Camera de punere sub acusare, prin decisia sa No. 303, declară că sunt indicii suficiente de culpabilitate in persoana lui C. Gavril Bărdărău, I. Curcă și C. Curdomianu, acești (2 fugiți, iar cel d’inter domiciliat in Hangu), pentru faptul de tâlhărie comis de muniții in prejudiciul evreului Iancu David din Mitocul lui Bahn. Noi procurorul general de pe lăngă Curtea de Apel din Iași, esamînănd din nou toate actele de instrucțiune dresate in această causă, espunem următoarele : D. Bărdăzeu care dezertisă in toamna anului 1874, din corpul de dorobanți, după îndemnul lui I. Curcă din Greadie și împreună cu C. Curdomanu din Bicaz, s’au înțeles pentru a comite tâlhării, și ași câștiga astfel in un mod mai inlesnitor cele trebuitoare ale vieții. La 11 Iunie 1875 au năvălit ziua m’aza mare la crișma evreului din Mitocul lui Bahn, și inarmați cu puști și topoare, au prădat pe numitul evreu de bani și alte lucruri; la fântâna Băltățeanului din Diaiul Doamnei, împărțind ei intre dănșii lucrurile pradate, au încredințat un sac și o oglindă lui Gal Andraș care trecea spre crâșma pradată, recomăndăndu-i să nu la arate evreului de la crășma lui Mitocul lui Bahn, căci tocmai pe acesta lau pradat ei, astfel faptul lor constătăndu-se din depunerea lui Andrăși, din arătările pacientului și din propria recunoaștere a lui Bărdăzeu, declărăm că numiții acuzați sunt culpabili de tâlhăria comisă in prejudiciul lui Iancu David, conform art. 317 și 318 codul penal, drept care dispunem a se trimete dosarul in judecata Curței cu Jurați din districtul Neamț. Dat la parchetul nostru astăzi il Noimvrie 1875. Semnat: P. P. J. Boiu. Lista Martorilor. 1. Iancu David domiciliat in Mitocul lui Baln, 2. Galandrăși domiciliat in Crăcăoani, 3. Gh. Munteanu idem, 4. loan Pralin idem, 5. C. Statie idem. Semnat, P. P. J. Boiu. Copie da pe deriziunea Camerii de puneri sub acuzațiuni a curții de Apel din Iași, sub No. 303, din 3 Noemvrie 1875. Camera de puneri sub acusațiunea curții de Apel din Iași, au pronunțată următoarea decisiunii: Ascultând raportul făcut astăzi de d. Procurore de secțiuni Roia, in numele d-lui Procurore general despre procedură instruită înaintea judelui de Instrucțiuni ia contra lui Constantin Gavril Bărdăzeu, I. Curcă și C. Cordunianu, preveniți pentru crima de tâlhărie. Vezând toate actele procedurei și rechizitoriul d-lui Procurore general, cu data 31 Octomvrie 1875, subscris de d. Procurore de secțiuni Roiu in următoarea cuprindere : Noi Procurorul general pe lăngă Curtea Apel din Iași. Vezând ordonanța d-lui Jude Instructors de pa lăngă trib. de Neamț, in causa pradăciunei lui hasa David din Milocul lui Bălan. Vezând și celelaute acta de Instrucțiuni din cari resultă că acea prădaciune sau comis de 3 indivizi și anume : C. Gavril Bărdăzeu, I. Curcă și C. Cordomanu. Considerând ca participarea la această prădăciune că o privește pe Bărdăzeu, resultă din propria sa recunoaștere coraborată cu depunerea martorului Gal Androș, care a întâlnit pe toți 3 făcători de rele, și căruia Bărdăzeu e a dat un sac și o oglindă din lucrurile furate da la Iancu David. Considerând ca atât după arătarea pacienților, căt și după propria recunoaștere a lui Bărdăzeu, toți 3 având arme asupra lor astfel ca faptul lor urmează a fi subsemnat la art. 317 și 318 din codu penal. Pe aceste consinderente și in visa art. 212 pr. pen. de spunem a se înainta dosarul acestei afaceri, in cercetarea onor. Camere de puneri sub acusări, după ce actele și rechizitorul sus menționat sau cetit in presența d-lui Procurore da secțiuni, și a Grefierului sau retras din Cameră. Complectul deliberând! Având in vedere raportul d-lui Procurore general, Cameră adoptă motivele și faptele prevăzute in el, găsește indicii suficienți de culpabilități in contra prevențiilor Costache Gavril Bărdăzeu, loan Cârcă și Constantin Cordomanu, declară că este joc da a se pune sub urmărire pe muniții, pentru că au comis faptul prevăzut de art. 317 și 318 cod. pen. și ordonă ca să fie trimiși inaintea curții cu jurați din districtul Niamț, pentru a fi judecati, in contra lor se va decerne mandate de arestări. D. Procurore general, va redeja actul de acusări in contra lor. Cartea ordonă tuturor portăreilor sau agenților puterii publice, se pună măna pe numiții CoBtsche Gavril Bărdăzeu de 20 ani, de profesiune cultivator, născut și domiciliat in Hanga. Ion Curcă și Constantin Cordomanu fugiți și să-i conducă la casa de oprrală a curții cu jurați din jud. Niamț, și să fie înscriși in registrul zisei casa de oprrală, ca acuzați de faptele enunciate in dispozitivul discisiunei de față și constitutive da crima prevăzută prin art. 317 și 318 din cod. pen. Dată astăzi la 3 Noembrie 1875, de d. Niculae Cazimir Președinte, Theodor Burada și Gh. Dimache, Consilierii, cari au subsemnat decisiunea presentă precum și Grefierul zisei Curții. Aceste măndăm, aceste ordonăm. (Semnați). N. Cazimir, T. Burada, Gh. Dimache. Gref. Hlenstan. Judele Intructor tribunalului Iași. MANDAT DE ADUCERE. No. 1646. Noi V. Cuciuranu, judecător instructore el trib. Iași, in virtutea facultăței ce ne dă legea de procedură criminală, măndăm și ordonăm ca loan Ciortan din com. Bosie, să fie adus la cabinetul nostru de instrucțiune, spre ai sa lua interogatoriul cuvenit. Cu executarea acestui mandat, se însărcinează agentul puterei publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următoarele din zisa procedură. Judele Instructor trib. Botoșani. MANDATE DE ÎNFĂȚIȘARE. No. 1878. Noi I. Goilav, judecătorul instructor al tribunalului Botoșani, in virtutea facultăței ce ne dă legea de procedură, măndăm și ordonăm ca d. Ioan Arbureanu, cu domiciliul necunoscut, să se înfățoșeze la cabinetul nostru la 5 August 1877, după notificarea aceștia, sare a fi cercetat in cauza in care sa inculpă pentru furt de cai, cunoscând că nefiind următor a se înfățișa, se va decerne contra’i mandat de aducere, cu esecutarea acestui mandat se insărcinează agintele puterei publice, care se va conforma cu art. 99 din zisa procedură. No. 1877. Noi I. Goilav, judecătorul instructor al tribunalului Botoșani, in virtutea facultăței ce ne dă legea de procedură, măndtăm și ordonăm ca d. Nică Goian, cu domiciliul necunoscut, să se înfățoșeze la cabinetul nostru la 5 August 1877, după notificarea aceștia, spre a fi cercetat in cauza in care se inculpă pentru furt de cai, cunoscând că nefiind următor a se înfățișa, se va decerne contra’i mandat de aducere, cu esecutarea acestui mandat se insărcinează agintele puterei publice, care se va conforma cu art. 99 din zisa procedură. Corpul Portăreilor Trib. Iași. No. 685. Se publică conf. art. 75 al. 6 din pr. civ., spre cunoștința d-nei Olga Obelinsey, cu domiciliul necunoscut in România, că sau sechestrat spre îndestularea d-lui Moise Waldberg, cu suma de 200 lei noi și cheltueli de urmărire, ce are a lua dupre decisiunea curtei de Casațiune și justiție secț. I No. 444 din 23 Noemvrie 1871, investită cu formula executorie, recipisa aflată in depositul trib. Iași secț. II pentru banii depuși de d-na Obelinscky. Judele de* pace ocol. II din Iași* No. 1446. Conform art. 143 pr. pen., d-na Safta Papandopol, cu domiciliul necunoscut, este citată a se prezenta înaintea noastră in ziua da 1 August a. c., oara 9 dimineață, cănd are a se judeca procesul intentat d-sale de d-na Mina Verzi, pentru insultă, la neurmare se va aplica legea. Judele de pace ocol. V din Iași No. 900. Conform delegațiu sei onorabilului tribunal de Iași, No. 1540 din a. c., și a cererei d-lor Tutori Gheorghe Popovici, și Iconomul Gheorghe Folescu, registrată la No. 1442, pentru ziua de 2 August viitor anul curent, vara 11 antimeridiane, fixănduse termen de vânzarea averei mobilă remasă pe urma defunctului preot Vasile Dafinescu, astfel dar aducem la cunoștința tuturor persoanelor amatoare, să se prezinte in avat,la zi și oară, la piața Halei, unde urmează a se efectua vânzarea și adjudeca asupra persoanei ce ar oferi mai favorabil preț. Judele de pace plasei Siretiu de sub județul Roman. No. 514. D. Costache Petrariu, cu domiciliul necunoscut, este citat prin aceasta ca la 30 ale lunii iulie a. c., să se presinte la acest oficiu, cănd are a se judeca procesul ce este inculpat pentru că nu eu ești la etraje. Cunoscând că la ia urmare, procesul sa va judeca in lipsă conform legei. Ingineriul hotarnic județului Bacău. No. 33. In baza autoritații ce subscrisul are de la trib. Bacău da a face hotărnicia și stălpirea părților de moșie ce d. Nicu Sion posedă la hotarul Obărșia cumpărături de la răzăși din partea repos. Cost. Hristofor, pentru acest finat regulănduse termin la 21 Septemvrie 1877, fac știut prin aceasta tuturor simpartașii și megieșii acelui hotar, câm aratatul termin să se presinte la fața locului, cu planuri și documenti ce vor ave, căci la neurmare lucrarea se va opera in absență conform art. XIII din regulamentul hotărniciilor. 14 Iunie 1877. Inginer hotarnic, Al. Georgescu, No. 28. In urmarea autorizației ce subscrisul are de la trib. jud. Bacău No. 8934 din 1877, de a face hotarnica și stălpirea unui loc cu case pe el din Bacău a d-nei Hanasia Solomon, pentru acest final regulănduse termen de 3 luni la 14 Septemvrie, se face cunoscut tuturor simpartașilor și megieșilor arătatului imobil, ca in ace zi să se prezinte în fața locului cu planuri și documente ce vor ave, căci la neurmare lucrarea se va opera in absență, conform art. XIII, din regulamentul de hotărnicie. 14 Iunie 1877. Inginer hotarnic, Al. Georgescu. RECTIFICARE. In foaea No. 74, din 10 Iulie curent, la pagina I, coloana II, la adresa Prefecturei poliției Iași, No. 10672, in loc de Iosup sin Avram, să se cetească Iosup sin Aron, CONSILIUL COMUNAL DIN IAȘI. Sesiunea extraordinară de Ia, 13—22 Iulie 1877. Ședința din 18 iulie. Președința D-lui Primar Sc. Pastia. Membri presenți , și anume: d-nii Hazu G., Iorga I., Manserov P., Ornescu I., Rojniță C. Absenți motivați d-nii: Beide A, Cristodulo-Cerkez C., Gane N. Absenți fără motive d-nii: Corjescu I., Ianov L, Pavlescu St., Racoviță A., Rosseti D., Tăutu T., Tofescu Gr. Ședința să deschide la 47a oră p. m. Să cetește procesul-verbal a ședinței precedente și se aprobă. D. Primar supune suplica d-nei Ecaterina Piinaitescu, prin care cere că ajutorul de un galben pe lună, ce i se dă de comună pentru întreținerea fiicei sale Eufrosina Vinaș, să i să deie acuma pentru 6 luni care se incep de la 26 Septemvrie viitor, fiindcă voește a’și interna copila intr’un pensionat privat. După discuția urmată in ședința secretă, consiliul cu majoritate de 3 voturi hotărăște a se da subvenția cerută de d-na Panaitescu dacă copila va frecventa mai departe școala, altfel comuna ’i retrage cu totul subvenția. Au votat contra d. Mangirov și d. Primar, fiindcă copila n’a frecventat școala in cursul anului trecut. D. Primar arată că d. V. Proca, fost director la școala de meserii, după toate îndemnurile ce i s’au făcut, n’a presentat pănă astăzi compturile pentru timpul administrației sale. După discuția următă in ședința secretă, se pune la vot propunerea d-lui Ornescu de a se da autorisație pentru proces, facându-se mai intăi d-lui Proca o prealabilă somație, și să respinge cu majoritate de 4 voturi, votând pentru d. Ornescu. După aceasta se pune la vot și se primește cu majoritate de 3 voturi propunerea d-lui Iorga, de a se da autorizație pentru proces făcându-se mai intăi d-lui Proca o prealabilă invitare pentru a presenta corupturile , contra d. Ornescu și d. Primar. D. Primar arată că in ședința trecută consiliul a votat a se plăti d-lui Rosental 242 lei 73 bani, procentele pentru timpul intărzierei plătei banilor ce i se datoresc de comună, fără a se fi determinat , din care să se facă această plată. Consiliul in unanimitate hotărăște a se deschide un credit suplementar la procentelor. D. Primar arată că tot asemenea consiliul n’a votat creditul din care să se plătiască procentele cuvenite d-lui Neuschotz. Consiliul in unanimitate hotărăște a se deschide un credit suplementar la procentelor.*) D. Primar arată că epitropia bisericei Curalarii a venit și a propus consiliului să repareză biserica, căci era stricată, și fiindcă biserica nu avea bani, a propus să i să permită a deschide o foae de subscripție. Primăria a admis deschiderea foaiei de subscripție, și epitropul a făcut o condică care poartă sigilul mitropoliei și tot odata a deschis și o licitație. Fiind că licitația n’a dat nici-an rezultat, de aceia epitropul a împărțit reparația in doua: in zugrăvirea bisericei și in repația celorlalte lucruri stricate, și amândouă aceste lucrări le-a dat la doi antreprenori deosebiți. In fruntea condicei epitropul face un proces verbal prin care arată împrejurările, iar la sfirșitul procesului verbal zice că neajunsul ca va fi se va plăti de Primărie. Reparația și zugrăvirea se fac, insă subscripția n’a produs toată suma ce trebuia să se plătiască antreprenorilor, și ei acuma vin la Primărie pentru a’și primi neajunsul. Consiliul a insărcinat pe d. Iorga să cerceteză cum stă chestiunea, și d. Iorga face referatul sau in cauză. După discuția urmată in ședința secretă, consiliul in unanimitate nu admite a se plăti neajunsul din casa comunală, fiindca consiliul comunal nu ’și a luat acest angajament. D. Primar arată că la 1871 d. Cristodulo- Cerkez fiind primar, a găsit de cuviință să aducă in oraș apele de la Sărărie Ce se numesc de la poștă. Cu aprobarea consiliului, d-sa a înaintat lucrări pentru cumpărarea oalelor de spijă. S’a cheltuit o sumă mare de bani, deși resultatul este mic, căci apa este puțină și mai cu sumă in timp uscat; dar pe cănd să făcea conductul s’a întâmplat o împrejurare, oalele neajungând și epitropia ospitalului St Spiridon având un număr de oale, căci și ea vrea să aducă apă pentru ospital, d. Cristodulo-Cerkez a intervenit la episcopie pentru a-i împrumuta oalele ce le avea disponibile, și epitropia le-a împrumutat cu condiție de a i le inapoi după numărul orilor și a bucăților. Luând oalele de la epitropie, Primăria contractează cu d. Fomin să’i aducă oale; d. Fomin le aduce, epitropia le primește, insă cu mare greutate, dar formalitatea de primire nu s’a făcut nici pănă astăzi. In cele din urmă, zice d. Primar, dănd și d-sa peste aceste lucrări, și peste cererile epitropiei de a i se da și restul de cale de spijă ce i se mai cuvin, d-sa a cerut la eptropie să’i comunice contractul după care epitropia a contractat țeviile; și epitropia comunicând contractul, arată totodată că Primăria ’i datorește 75 țevii simple, 6 cu capace, 10 coturi și 20 ocă șuruburi. Consiliul prin urmare timbite să resolveză această chestiune, căci epitropia poate să facă proces comunei. Consiliul in unanimitate hotărește a se autoriza pe d. Primar să contracteză confecționarea țeviilor ce au mai rămas a se da epitropiei ospitalelor sfântului Spiridon. D. Primar supune referatul comisiunei examinătoare ce s’a numit la școala de meserii a comunei, prin care aducând la cunoștință resultatul examenului, recomandă pe elevul Stoiceanu Gheorghe, școlar din anul 4, și din atelierul croitoriei, că in respectul talentului său superior la știință, limbi și la meseria sa, deosebindu-se intre toți școlarii și colegi ai săi, merită cu drept curent a fi ajutat de a-și perfecționa calitățile sale profesionale in orice urbă renumită a Europei. Consiliul in unanimitate trece la ordinea zilei pentru următoarele trei considerații: 1) comuna nu are astăzi mijloace pentru a făce asemine cheltueli; 2) la finele lunei acești ea au a fost din Paris cei doi tineri trimiși pe complul d-lui Sc. Pastia, și aceștia având a fi profesori la școală de la dânșii să poate învăța la destul de mult. 3) Tânărul Stoiceanu nici nu a terminat incă cursul la școala de meserii, căci este abia in classa IV. Se supune referatul Biuroului I, prin care arată că § de 500 lei, înscris in budget pentru plata de timbru, portăreț etc. s’a epuisat, iar din creditul suplementar de 166 lei, ce s’a votat de consiliu, nu mai sunt disponibili de căt 65 lei 15 bani. Anul incă nu este sfârșit, comuna are procese multe și taxele sunt mari, de aceia. Primar cere a i se acorda un credit extraordinar de 300 lei din escedentul budgetar al anului curent, pentru a pute plăti timbru, taxa de portărei etc. Consiliul in unanimitate votează a se deschide creditul cerut de d. Primar. D. Primar arată că la bariera Țuțora fiind un loc vacant de perceptor, pănă să se numească un perceptor, d-sa a numit provisoriu pe ajutorul unui perceptor de la altă barieră, revisorul perceptor insă referează că acesta fiind un bun funcționar, merită ca peste salariul său de ajutor să i să deie ceva din economia ce resultă prin vacanța de la bariera Țuțora. Consiliul cu majoritate de 5 voturi admite următoarea propunere a d-lui Rojniță: consililiul ascultând expunerea făcută de d. Primar, și considerând că funcționarii cei buni merită să fie recompensați; pe de altă parte având in vedere că mijloacele comunei nu permit de a’i face o recompensă materială, trece la ordinea zilei, rămăind ca d. Primar la cea intăi ocasiune să-l inainteză, contra d. Ornescu, care a fost de ideie a i se face o recompensă bănească din economiea ce este prin vacanța de la barieră. Se supune referatul Biuroului I No. 1995, cu care presinta borderoul cheltuelelor făcute din extraordinar in cursul lunei Iunie anul curent. Consiliul, după lămurirele date de d. Primar, in unanimitate aprobă aceste cheltueli insă cu reservă de a se resolvi in urmă chestiunea dacă cheltuiala ce s’a făcut cu repararea cazului pentru prins căni, trebue a se plăti de comună sau de moștenitorii fostului antreprenor Herlac. D. Primar zice că inginerul comunei lucra mai înainte numai in oraș, de cănd insă comuna a intrat in stăpânirea moșielor sale, inginerul comunei este însărcinat cu diferite lucrări afară de oraș, prin urmare trebue se cheltuiască cu trăsura: de aceia prin referatul No. 454 cere a i se încuviința de consiliu o diurnă cu începere de la 1 Iunie pănă la 1 Noemvrie viitor și plătibilâ la sfârșitul fiecărei luni. Consiliul cu majoritate de 4 voturi nu admite cererea d-lui Inginer, din causa lipsei de mijloace in care se găsește comuna, votează pentru d. Iorga și Hazu. Se supune suplica d-nei Armande Dieudonné, prin care arată că sunt 10 luni trecute de cănd bărbatul seu, fostu șef grădinar al comunei, s’a săvârșit din viață și ea a rămas cu o cassă de copii și lipsită de ori-ce mijloace de intrerare, și cere ca pentru serviciile făcute comunei de d. Dieudonné, consiliul să’i facă o mică pense sau să’i inapoiască reținerea de 5% ce s’a făcut din salariul bărbatului seu. Consiliul, după propunerea d-lui Iorga, considerând ca anii serviți de d. Dieudonné nu’i dau dreptul la pensie; considerăm că reținerea de 5 ° C ce s’a făcut din salariul d-lui Dieudonné nu să poate înapoi, căci atunci ar trebui să se inapoiască tuturor celor ce au încetat de a fi funcționări comunali, și cari nu au drept de a fi pensionați: nu poate admite cererea făcută de d-na Dieudonné; votează pentru admitere d. Manjerov. D. Primar zice că conform legei din 1874, comuna a prevazut in budgetul seu pentru întreținerea serjenților fiind că Vi să plătesce de stat, guvernul insă, nu înscrie in budgetul seu întreagă treime, ci in loc de 58. . . înscrie numai...............La 1874 serjenții aveau câte 50 lei pe lună, dar fiind că s’au pus la patentă de comercianți. . . . D. Iorga. Pentru a fi alegotori, D. Primar Li s’a sporit salariul incă cu 5 lei, pentru a ave de unde plăti patenta. Prin sporirea aceasta, cheltueala întrețineri sergenților s’a mărit, insă guvernul n’a admis a plăti de către din ceia ce să cheltuea la votarea legei pentru întreținerea sergenților, dar, prin aceasta comuna are un deficit însemnat. D. Primar zice că d-B. s’a pus in corespondență cu d. Ministru, pănă cănd in cele din urmă și d. Ministru a recunoscut datoria in princip, insă zice că nu are mijloace de a o plăti; de aceia consiliul trebue să hotărască dacă, pentru a nu se aduce comunei un deficit mai mare, nu trebuea să reveni asupra sporului de 5 lei, sau dacă nu trebue să se reducă numărul sergenților la cifra echivalentă. Consiliul hotărește a să amâna această chestiune pănă la votarea budgetului anului viitor, cănd mai nainte de votarea budgetului să va pune in videre d-lui Ministru, contra d. Iorga, care a fost de ideea să face proces statului pentru trecut, fiindcă statul singur recunoaște datoria. D. Primar arată că din creditul suplementar, votat de consiliu pentru plata membrilor comisiunei comunale da constatare, nu mai sunt de căt 176 lei. Din cauza noului recensiment, ce s’a făcut anul trecut, s’a numit in fiecare dispărțire câte o comisiune comunală de constatare, care au fost revocate inciat! după terminarea lucrări, rămăind *) De aice începe a da parte la ședință D. Rujniță. \ \