Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1878 (Anul 11, Nr. 1-72)
1878-01-15 / nr. 6
cetărei, cănd la expirare il va libera de nu va fi deținut pentru alte cause, cerem ca orice depositar al forței publice, să dea ajutor, la cas de necesitate pentru esecutarea presentului mandat. Corpul Portăreilor tribunalului Iași. No. 32. Conform ordonanței trib. Iași secția a II-a, din 3 Ianuarie curent, apasată pe raportul meu No. 3149, urmează a se vinde licitativ averea mobilă, sechestrată de la d-na Ruxanda Baluș, in pretențiunea Statului, se publică că la 19 Ianuarie a. c., oara 11 din zi, in peața Primăriei Iași, se va efectua zisa vânzare, și concurenții ce vor fi, să se presinte la aratata zi, oară și locul, cănd are a se face vânzarea, conformăndu-se art. 444 proc. civilă. Portărel, I. Baltazar. Judele de pace ocol. I-iu din Iași. No. 201. In baza srt. 12, 75, al. 6, p. c. cităm pe d. C. Gheorghiu, a se presenta in pretorul acestui oficiu, in ziua de 28 Ianuarie a. c., oara 11 din zi, cănd are a se judeca reclamația făcută de d-na Rosa Popescu, contra ds. și a d-lui I. Fener pentru nliai, la neurmare se va aplica legea. Judele de pace Ocol. V din Iași. No. 33. D. Reful Meir, cu domiciliul necunoscut, confirm art. 75, al. 6, 12 și 151 pr. c., este citat a se presenta in pretoriul nostru in ziua de 23 a curentei, oara 8 de dimineață, cănd are a procede impreună cu noi h sinagoga din tărgul cucului, la Rabinul Tobias, spre a presta jurământul oferit de D. Maria Marcovii pentru bani, și tot in ace zi are a se judeca și causa in fond, pe la oara 11, la neurmare ne vom conforma legea. CURIERUL DE IASSL CONSILIUL COMUNAL DIN IAȘI Sesiunea extraordinară de la 1 Ianu 1ar pănă la 10 Fevruar 1878. Ședința din 10 Ianuarie. Președința D-lui Primar Se. Pastia. Membri presenți 11 și anume: d-nii Beide A., Corjescu I., Cristodulo-Cerkez C., Gane N., Hazu G., Ianov I., Iorga I., Manjerov P., Ornescu I., Pavlescu St., Rojniță C. Absenți fără motive d-nii: Racoviță A., Roseti D., Tăutu T., Tufescu Gr. Ședința să deschide la 11/» ore P* m-Să cetește procesul-verbal a ședinței precedente și se aprobă. D. Primar aduce aminte consiliului că in ședința de ieri a rămas neterminată revizuirea listei alegătorilor colegiului IV din comuna Podu-Iloaei pentru că lipsau din ea, după declarația d-lui Primar local, căteva nume cărora nu li s’au împărțit buletine. D-lor au complectat lista și acuma o presintă consiliului pentru a să revedui. Să dă cetire listei din nou prezentată de consiliul comunal a comunei Podu-Iloaei. D. Rojniță zice că s’a stabilit de consiliu in ședința de ieri că botezul nu dă împământenirea, și că prin urmare israeliții botezați nu pot fi alegători. Consecințe acestui vot, d-sa regretează că astăzi trebue să vorbească chiar in contra d-lui Primar a comunei Podu-Iloaei. D-lui este israelit botezat, și de aceia cu toată afecția ce o păstrează pentru d-sa, insă pentru princip este nevoit a’l scoate dintre alegători, după cum s’au scos ieri 2 d-ni din comuna Paușeștii, pentru cuvăntul că spre a fi alegător nu este destul a lepădă religia lui Moisi și a imbrățoșa religia lui Hristos. B. N. Gheorghiu Primarul comunei Podu Iloaei zice că aceasta este o teorie pentru d-sa. D-sa este născut aici in țară și este botezat fiind incă copil mic, este claca ș și mai are un an pănă cănd va deveni proprietar deplin. D. Rojniță cere să vadă buletinul d-lui N. Gheorghiu, primarul comunei Podu-Iloaei. D. Primar respunde că buletinele s’au dat la comunele rurale după listele anului trecut, fără să se știe de noua împărțire a comunelor. Pentru comuna Podu-Iloaei, d. Primar local declară că buletinele n’au ajuns, și chiar d-sa a rămas fără buletin. D. Cristodulo-Cercel declară că cunoaște de mulți ani pe d. Gheorghiu, primarul comunei Podu-Iloaei, insă n’a știut că d-sa este israelit botezat. Aceasta nu este o rușine și nu aduce nici-o vătămare in onoarea sau demnitatea cuiva; toată pedica iură este că in ședința de ieri s’a luat un vot relativ la 2 israeliți botezați din comuna Paușeștii, căci B’a zis că botezul nu conferă dreptul de alegător. Cu toate acestea chestiunea d-lui Gheorghiu merită să fie discutată, căci dacă după legislația nouă prin botez nu să capătă Împământenirea, ea visă să capătă după legislația veche și poate că d. Gheorghiu este botezat in timpul legislației vechi; de aceia d. Gheorghiu trebue să complecteză buletinul pentru a să vice dacă d-sa este botezat sub legislația veche, și chestiune personală fiind aceasta ca să va discuta in ședință secretă. D. Rojniță zice că nu este de ordine publică ca să fie ședință secretă. In adevăr chestiunea este delicată, căci să pune in contestație calitatea de cetățan alegător a unui primar de comună rurală, care venind cu listele alegătorilor din comună vede că trebue să fie scos din liste; dar d-na Rojniță zice că fără a voi să lovească cât de puțin in meritele, capacitatea și onestitatea acestui d. primar, o întrebare de princip are loc: este consiliul tot așa de drept cătră d. Gheorghiu, primarul comunei Podu- Iloaei, cum a fost cătră d. Gostachi și Teodor Botez, locuitori din comuna Paușeștii, pe cari consiliul ’i a scos din liste prin simplul fapt că ei numai prin botez n’au dreptul a intra intre alegători? Astăzi nu mai sunt acele timpuri de persecuție cănd prozelitismul pe lângă alte drepturi cerești dobândea și drepturi cetățenești. Voci Ședință secretă. D. Roiniță zice că dacă este să se facă o discuție numai un princip fără, a să atingă persoana nimănui, atunci nu înțelege pentru ce să cere ședință secretă. Nime nu are de gănd a atinge viața privată a d-lui Gheorghiu; de aceia d-sa poate să steie față, insă fără a lua parte la vot, și d. Rojniță asigurează de la început că nu va atinge susceptibilitatea d-lui Gheorghiu, ci va vorbi după cum a vorbit și d. Gheorghiu cănd era chestiunea de a să șterge un alegător din comuna Podu-Iloaei, ce nu avea împământenirea. D. Iorga zice că consiliul face mai intăi revizuirea listelor anului trecut, și in urmă să face contestarea persoanelor care nu întrunesc calitatea de romăn sau care și au perdut calitatea de alegător din alte împrejurări ; insă aceste contestări se fac in cele 3 săptămăni ce urmează după 15 Ianuarie. Cu ocazia contestării să dă o hotărâre favorabilă sau defavorabilă, și in contra hotărâm că Poate face apel. Astăzi dacă să șterge d. Gheorghiu, atunci tot astăzi trebue să se dea o hotărăre in contra cartea d. Gheorghiu va face apel la tribunal, insă ce va zice tribunalul când va vide că hotărârea nu este dată in terrainul legal, adecă in cele 3 săptămăni de la afișarea listelor provizorii ? D. Ornescu respundănd d-lui Iorga zice că cu ocazia revizuirei listelor, consiliul are drept să intre in inima lor, scoțând pe cei ce nu au drept de a fi alegători și înscriind pe cei ce au asemene drept. Venind la propunerea d-lui Cristodulo- Cerkez de a să face ședință secretă, d. Ornescu zice că toată discuția listelor electorale comunale și de deputați este personală, căci se ocupă numai de persoane: unul nu este român, altul este minor, altul n’are cent; cu toate aceste ședințele nu sont secrete. Pentru ce s’ar fa o ședință secretă cănd este vorba de naționalitatea unei persoane și nu s’ar face secretă și cănd este vorba de cenz ? Pe căt să știe, să știe bine de d. Gheorghiu, insă discuția nu este aceasta, ci dacă d-sa este Român sau. Ștința secretă poate să fie atunci cănd consiliul ar fi chemat să între in detailurile vieței private a unei persoane, dar aici nu este chestiunea decătre princip; prin urmare ședința trebue să fie publică, pentru ca să știe cetățenii cum interpretează d-nu Cristodulo-Cerk z dreptul vechiu și dreptul nou, și să știe totodată cumi sunt temeiurile consiliului cănd dă o hotărâre in materie electorală. Să știe apoi că hotărărele consiliului sunt cu drept de apel, prin urmare trebue să se știe și toate argumentele pe care s’a bazat o hotărăre, și argumentele nu să pot ști dacă ședința va fi secretă. D. Cristodulo-Cercce zice că disertațiele d-lor Rojniță și Ornescu ar fi fost bune intr’o Cameră legiuitoare cănd s’ar vota legea, ar fi bune cănd s’ar modifica legea de astăzi; cănd insă legea este scrisă și consiliul este dator să urmeză după ea, d-sa nu știe după ce argumente, ori căt de bine explicate, s’ar pute viola art. 66 din legea comunilă? (cetește). Din moment ce o persoană este pusă in joc, din moment ce liber este oricine să deie orice argumente in contra d lui Gheorghiu pentru a capătă ștergerea sa din liste, și intru căt d. Roluția, așa de plin de sentimente bune pentru d. Gheorghiu, este liber să facă orice laude pe care alt consilier poate să le combată pentru a ajunge la ștergere : intru atăta nu poate fi ședință publică, fără a viola art. 66 din legea comunală. Și nu este treaba consiliului de a viole pentru ce legiuitorul a ordonat astfel. Prin urmare este cu desevărșire de prisos discuții mai departe, și d. Gheorghiu, înainte de a se face ședința secretă, să bine-voiască a expune drepturle d-sale față cu incidentul rădicat de d. Rojuțiu și apoi a să retrage. D. Belcic găsăște că nu are loc in cazul de față aplicația art. 66 din legea comunală. A pune in joc o persoană, este a lovi indemnităței și in onoarea ei; pe cănd a discuta drepturile electorale a unei persoane, este cu totul altceva: vie cea mai onorabilă persoană din lume, vie mareșalul Mac-Mahon, și consiliul nu l’ar pute inscrie in liste căci nu este romăn. Dar lăsind la o parte principiile abstracte și venind la practică, dacă să admite teoria d-lui Cristodulo-Cerkez atunci confecționarea listelor electorale trebue să fie o neîntreruptă ședință secretă, căci numai persoane sunt puse in joc: unul n’are cent, altul n’are vrâsta, altul nu este major, altul nu este romăn. Este apoi cu putință secretul propus de d. Cristodulo-Cerkez ? O ședință să tace secretă pentru ca considerentele pe care să basază o hotărâre a consiliului să nu se știe de cei ce sunt dincolo de ușele consiliului, apoi in materie electorală să pot ascunde considerentele? Să poate zice numai că d. Gheorghiu s’a admis sau s’a șters, fără a să arăta și motivele pentru care s’a admis sau s’a șters ? A da asemene hotărări și a ave pretenția ca să treacă de bună înaintea tribunalului, este ca toți să se ridiculizeză de la primar pănă la consilier. D. Belcic crede că secretul nu se impacă cu materia electorală precum nu să împacă focul cu apa. Să pune la vot propunerea d-lui Cristodulo-Cerkez ca ședința să fie secretă, și să respinge votând pentru numai d-nii: Iorga, Cristodulo-Cerkez și d. Primar. D. Rojniță zice că a avut ocazie a constata că consiliul comunal actual, gelos de dreptul ce se acordă cetățenilor pentru a fi alegători și aleși fie ca deputați și senatori fie ca consilieri comunali, a căutat pe căt să poate să nu se introducă la aceiași masă de cătrii pământeni născuți dar nu tăcuți, sau dacă sunt făcuți atunci această podoabă să le fie dată de M. S. și de Adunarea țarei Consiliul comunal actual are meritul del a fi pus toate silințele ca să purifice listele electorale care au fost inundate, mănuite, plastografisite prin introducerea a o mulțime de persoane ce n’aveau nici un drept și care erau introduse numai pentru a înăbuși expresiunea cea sinceră a cetățenilor. Consiliul comunal s’a făcut dar un nume ce’i va rămăne nemuritor, căci pentru intăia oară, de cănd s’a introdus legea electorală, astăzi să vor vide cele intăiliste făcute in conformitate cu legea electorală, după atăța ani și după atăte regimuri. De câte ori consiliul a vădut că in listele electorale figurează persoane ce nu erau romăni, fie ei armeni, jidani, unguri, sau alți venetici, i-a expulzat din liste, și acei ce au socotit că au macar o umbră de dreptate s’au dus la tribunal, dar consiliul ș’a făcut datoria și a fost sentinela vigilentă care nu a lasat ca prin poarta prin care se inintroduc cetățenii să se introducă și veneticii și persoanele care n’au nici un drept de a figura in listele electorale. Ei bine, cănd consiliul comunal ș’a făcut datoria, cănd a șters din liste sute de persoane ce erau botezate dir streine, cănd a șters sute de persoane care nu știeau românește, ce va face astăzi cănd trebue să se ocupe incă de o ștergere a unui nume ce nu sună anume strein botezat dar care in realitate este israilit botezat. ? D. Neculai Ghiorghiu, primarul comunei Podu-Iloaei, botezat insă din semințea lui Israil, este înscris in lista colegiului IV, prin urmare consiliul este in drept a discuta și înscrierea d-sale cum a discutat înscrierea celorlalți botezați. Botezul este un drept religios, insă acest drept conferă el și dreptul de a intra la masa alegătorilor? Nimene nu va respunde da, prin urmare nimine nu va pute inscrie pe d. Gheorghiu in listele electorale, căci atunci s’ar face o excepție pentru d-sa, și excepția aceasta ar trebui să fie motivată. D. Rajniță zice că cunoaște pe d. Gheorghiu incă de pe la 1869, il cunoaște de pe cănd și a început cariera ca funcționar, find mai intăi notar, după aceia ajutor de sub-prefect și astăzi primar comunei Podu-Iloaei; dar D-sa nu discută capacitatea d-lui Gheorghiu, este un om ce știe a-și face trebile, ce știe a servi statul și interesele ce i se incredințază, insă cartitațile acestea poate să le țină pe sama d-sale și cu drept de a pretinde la timp medalia bene-merente, insă nu poate să fie trecut in listă cu drept de alegător. D. Gheorghiu este astăzi introdus in lista comunei Podu-Iloaei, insă este de notorietate publică, și d-lui singur a mărturisit, că este venit intre Romăni prin religie dar nu prin drepturi civile , prin urmare d. Gheorghu trebue să fie șters din listă cum au fost șterși toți cei ce au avut numai calitatea de botezați. Botezul poate să-l primiască și un botentot, un musulman, insă intru căt dreptul de cetățan român nu se poate căpăta de căt in conformitate cu legea, intru atâta și d Gheorghiu, prin simplul fapt că este botezat, nu poate figura intre alegători, și acest fapt este strâns legat cu votul consiliului, căci chiar ele s’au expulsat dintre alegatorii din comuna Paușeștii pe d. Teodor Botez și D. Botez ca israeliți botezați. Să nu se mai zică iar, dar cine contestă naționalitatea d-lui Gheorghiu? In«a cine a contestat ori naționalitatea d-lui T. Botez și C. Botez? Cine a contestat ori naționalitatea d-lui Haris Hristodor din Podu-Iloaei ? Nimine. Consiliul a vădut că el iscălește grecește și prin urmare nu este român. Pentru aceste motive d. Rojniță zice că a cerut ștergerea d-lui Gheorghiu din listele electorale, și dacă se va face altfel, atunci consiliul să fie convins că va ave epitetul că nu este consecințe, că impărțește cu altă cumpănă pentru unii și cu alta cumpănă pentru alții, că șterge pe cei ce nu sunt de față iar pe cei ce i sunt de față, și ocupă un fotoliu de primar, nu voește să-i șteargă. D. Gheorghiu rămâne liber să facă apel la tribunal, căci hotărârea consiliului nu este definitivă, și precum tribunalul a modificat hotărârea dată de consiliu in contra d-lui Baptist de la Târgu-Frumos tot așa poate să modifice și hotărârea in contra d-lui Gheorghiu , insă consiliul va ave satisfacția că a lucrat și pentru prea iubitul primar din Podu-Iloaei tot așa ca și pentru toți ceilalți. D. Cristodulo-Cercee zice că de la început a fost cerut ședință secretă pentru a studia consilierii intre sine legislația veche și cea nouă, și a vide dacă nu era consfințit prin legislația veche că botezul dă drepturi politice, căci prin uz așa era, și așa intrasă in simțul d-sale această convingere incăt a și propus de la început că trebue a se cumpăni legislația veche cu cea nouă ; dar de cănd a început d. Rojniță lungul și frumosul d-sale discurs, plin de foc și de patriotism aprobat de toți consilierii, ds. a alergat la legislația veche, a căutat regulamentul organic, a căutat dispozițiele administrative unde credea că va găsi că cei botezați au drepturi politice, dar n’a găsit nici in regulamentul organic, nici in manualul administrativ că botezul conferește anemine drepturi. Prin urmare acesta era un drept prin uz lasat unor persoane, insă acest drept nu poate fi menținut cănd legislația a indicat anume măsurele cu care cineva poate că intre in naționalitatea țărei, și dar cu regret pentru persoana d-lui N. Gheorghiu, a căruea insușiri le cunoaște, d. Cristodulo-Cerkez zice că este nevoit să voteză contra pănă cănd d. Gheorghiu va deveni cetățan Romăn îndeplinind formalitățile prescrise de lege. Se pune la vot ștergerea din lista colegiului IV din comuna Podu-Iloaei a d-lui N. Gheorghiu, și să votează de consiliu, contra d-nii T. Munteanu și C. Tescu amândoi consilieri comunei Podu-Iloaei. R. Primar arată că au mai venit liste de la comunele rurale, dar chiar acum nu sunt prezenți primarii respectivi, de aceia trebue a se trece la listele comunei Iași, mai înainte insă d-sa voește să supună la apreciarea consiliului o chestiune prealabilă. Art. 36 din legea electorală zice că listele electorale trebue să cuprindă: locul și data nașterei, data naturalizărei pentru streini, locul unde î și plătește dărele până la împlinirea censului cerut precum și natura acelor dări. De la aplicarea acestei legi, dănduise o interpretare greșită, toate consiliele trecute s’au mărginit a face liste care nu cuprindeau mai mult decăt numele alegătorilor. Legea era prin aceasta, pe lângă că era violată dar da loc și la greutăți, căci de multe ori se intămpla să fie 2 persoane cu acelaș nume, și dacă nu ar fi fost fără drepturi electorale nu se putea contesta, căci nu era constatată identitatea persoanelor. D. Primar fiind ca consilier in consiliele comunale trecute, totdeauna a cerut ca listele să se confecționeze conform cu art. 36, dar totdeauna s-au ivit dificultăți, căci sau să zicea că nu este timp sau erau alte împrejurări. D-sa știind aceasta, a voit din timp să reguleze ca listele electorale să se facă cu toate rubricile prevăzute de art. 36, și spre a ajunge la acest rezultat a incheiet un proces-verbal pentru comuna Iași și altul pentru comunele rurale, si a trimis tuturor cetățenilor căte un proces-verbal in dosul căruia era un buletin cu rubricile formate după art. 36 și după circulara din 1866 cănd era ministru d. loan Ghica. Procesele-verbale cu buletine s’au trimis cetățenilor prin serviciul de percepție, căci el este ramificat in tot orașul și nimine ca serviciul de percepția nu cunoaște așa de bine pe cetățeni. Fiecărui cetățan înscris in listele electorale ale anului trecut i s’a dat căte un buletin, și cu instrucții cătră serviciul de percepție ca să stârnească a lua inapoi buletinele și cu rugăminte cătră cetățenii la care se adresau ca să inapoiască buletinele cu lămurirele ce se cereau, pentru a se pute face listele conform cu legea, adaogânduse că dacă d-lor nu vor inapoi buletinele, dl. va insista la consiliu pentru ștergerea d-lor, râmăindule facultatea să vie din nou cu ocazia cercetărei reclamatelor. Dacă nu se face așa, atunci nu se mai îndeplinește art. 36, sau dacă se îndeplinește numai pentru o parte din alegători iar ceilalți se înscriu ca mai înainte, atunci listele ar fi o bălțatură. D. Primar zice că nu era competent d-sa să o spuie aceasta cetățenilor, dar s’a crezut dator să o facă in interesul listelor electorale. S’au primit multe buletine, s’au făcut dosare, iar persoanele s’au înscris in listă punânduse in dreptul numelui fiecăruia indicațiele cerute de lege. Unele din persoane insă, nu se știe din ce causă, și nu sunt multe de aceste persoane, n’au voit să inapoească buletinele, și acuma urmează ca consiliul să hotărască dacă trebue ca acele persoane să fie scrise sau nu. D. Primar roagă pe consiliu să menție lucrarea așa precum este făcută, inscriinduăă in listă numai persoanele care au inapoit buletinele, căci numai așa listele vor fi făcute conform cu legea și numai așa nu se va face o listă balată. Aceasta nu aduce nici o vatamare nimănui, căci mai este un termin de 3 săptămăni pentru reclamații, alt termen de 3 săptămăni la tribunal și alt termen la curtea de casație. D. Cristodulo-CerJcce zice că este vorba de un drept sacru, care pe căt trebue să fie gelos consiliul de a nu se acorda pui nu se cuvine, pe atăta, și mai mult incă, trebue să fie gelos de a’l acorda celor ce se cuvine căci consiliul este depozitare), păstrătorul acestui drept; este vorba de listele electorale, de revizuirea lor, de aplicarea sau neaplicarea teoriei emisă de d. Primar. Dacă se cugetă asupra chestiune!, dacă se observă basele pe care se face revizuirea, atunci se vede că listele după art. 32 sunt permanente, și aceste liste permanente se revizuesc după art. 33. Dacă listele sunt permanente, fie bune sau răle, dacă revisuirea conform art. 33 s’a făcut tot de consiliul actual, anul trecut, și dacă tot consiliul actual n’a aplicat in litera și spiritul seu art. 36 in anul trecut 1877, trebue să fie atât de riguros astăzi cătră cetățeni, pentru că el n’a avut această îngrijire anul trecut ? D. Iorga. N’am avut timp. D. Cristodulo CerJces respunde că dacă consiliul n’a avut timp, insă a avut timp d. Primar care a avut carte blanche de la consiliu, de la majoritatea consiliului, de a face din listele electorale ce va voi și ce a voit a făcut, pe cine a voit a scos și pe cine a voit a pus in listele de mai nainte. Astfel d-sa ar fi putut face și un lucru salutar, ce’l a făcut anul acesta, și dacă s’ar fi făcut aceasta anul trecut, consiliul n’ar fi pus astăzi in poziție a zice, să se șteargă cutare cetățan, pentru că fiind absent din oraș, dus la țară sau in străinătate, sau fiind bolnav n’a trimis buletinul. De acel cetățan care n’a trimis buletinul nu mai are casă in oraș ? nu mai are moșie ? nu mai este posesor ? nu mai are drepturi și datorii de îndeplinit ? Ce 1 consiliul este autoritatea suverană in drept de a rădica toate aceste drepturi ? La toate acestea găndindu-se d. Cristodulo Cerkez propune să nu se inscrie in listele electorale nici unul care nu va prezenta lamiritele anume arătate prin buletin, insă celor ce n’au presentat asemenea buletine, să li se mai deie un termin de câteva zile, căci tot mai este timp pentru a o face aceasta. Buletinul să se adreseză direct fiecăruia, și cu arătare că dacă pănă in cutare termin nu va inapoi buletinul, va fi șters din liste. D. Primar zice că imputarea ce i sa face de d. Cristodulo Cerkez este nedreaptă. Mai intăi consiliul n’a reveduit listele de an, căci consiliul a depus jurământul la 11 ianuar, s’a întrunit la 12 și lista provizorie s’a afișat la 16. Cănd se puteau face buletine ? cănd se puteau revedui listele după buletine și să se facă afișarea lor provizorie ? Acuma chiar a venit tipograful ș- zice că nu poate termina listele pănă la 20. Cum să puteau face anul trecut in 4 zile toate lucrările și să se afișeză și listele, cănd astăzi tipograful arată că numai pentru tipărirea listelor nu’i ajung l0 zile ? Consiliul nu putea să reveduească listele, căci era in neputință materială, și d. Primar zice că d-sa văzând că consiliul nu se poate ocupa, s’a ocupat d-sa cu dănsele și consiliul l’a aprobat in totul, afară de d. Cristodulo Cerkez. Căt pentru propunerea d-lui Cristodulo Cerkez de a se face o nouă vestire cetățenilor, d. Primar crede că aceasta este de prisos. Buletinele s’au dat in August, serviciul de percepție a fost insprcinat să se ducă necurmat la fiecare cetățan pănă cănd va capata inapoi buletinul, și agenții percepției să nu rămână liniștiți pănă cănd nu vor,sH capata inapoi toate buletinele. Dacă in 5 I luni nu s’au putut căpăta toate buletinele, cum crede consiliul, ci se vor căpăta incă fiteva zile ? și chiar dacă ar voi consiliul să acorde un nou termin, insă nu sa poate căci el nu mai rămâne timp material pentru tipărirea listelor. D. Cristodulo Cerkez recu 11noaște cualitatea listelor, insă cere un dictatoriu ce nu se poate îndeplini. ■ Deși măsura este generală, insă d. Prin marcere a se face o excepție de a nu se si exclude militarii ce sunt duși pe câmpul de fl resboiu, ei vor complecta lista la anul viiltor. Deși după lege ar pute să nu se facă aceas fltă excepție, căci și militarilor li s’au comunicat si buletinele, insă trebue a li se face o grație. Chiar fratelui d-lui Cristodulo Cerkaz i s’a ■ trimis buletinul la Craiova, insă d-sa fiind dus din Craiova la Plevna, nu i s’a mai pul tut trimite buletinul. D. Ornescu vede că consiliul comunal este o autoritate legalitate constituită, care are in materie electorală puterea unui judecător. Ca fiecare autoritate, ci fiecare judecător care dresază acte publice ce reprezintă veritatea, și consiliul comunal are regulele sale după care confecționează listele electoraale, căci ele fiind acte publice trebue să represinte veritatea, fiindcă consiliul nu face acte in interesul seu d in interesul colectivităței cetățenilor. Așa fiind, legiuitorul pentru ca să facă a se da importanță actelor consiliului, cum se dă importanță actelor altor autorități, a îngrădit lucrarea consiliului cu oarecare forme, și numai atunci actele consiliului pot să nu aibă respectul tuturora, cănd nu vor fi făcute după toate formele prescrise de lege. Așa și listele electorale, numai atunci merită respectul tuturora, cănd ele vor fi investite cu toate formele prescrise de lege. Care este forma după care trebue să se confecționeze listele electorale ? Formele sunt cuprinse in art. 36, și listele n’au nici un resnert dacă in dreptul numelui fiecărui alegător nu vor fi indicatele prescrise de acest art. Pentru ce nici o comună din țară n’a făcut listele in conformitate cu art. 36 și numai comuna Iașii voește să le fac? Unii nu le-a făcut din lenevire, alții poate n’au știut cum să le facă, iar alții n’au dat importanță art. 36; inBă și d. Cristodulo Cerkez trebue să convie că listele trebue să se facă după forma provenită de art. 36, și dacă acest art. nu se rspectează, atunci fiecare cetățan și fiecare autoritate are drept se zică că listele se fac intr’un mod patriarhal. Art. 36 este baza după care un cetățan este pus in posiție de a contesta pe cei rău înscriși. Cine știe pe fiecare cetățan care vine de la Odobești sau de aiurea, ce drepturi are el de a fi alegător ? Insă dacă lista se complectează, se arată censult acelui cetățan, și fiecare știe cum să-l controleză; de aceia consiliul trebue să facă tot posbilul ca să confecționeză o listă conform cu legea. A scoate o listă balțată nu se poate, pentru că atunci ar fi alegători cu, drepturi necontestable și ar fi alții a căror drepturi ar fi un dubiu. Cănd lista va fi făcută după legi*, atunci contestațiile vor fi mai greu de făcut, căci cei ce vor face asemine contestații vor trebui să atace înaintea tribunalului niște acte publice. Listele o dată făcute după lege, d. Cristodulo Cerkez va pute susțne cu mai mult temei anul viitor ca ele să fie permanente; astăzi insă cum voește d-sa să fie permanente niște liste abătute de la lege ? Eu, zice d. Ornescu, sunt scria in listele electorale de la 1866 in colegiul IV, și am ramas pănă la 1877 tot in colegiul IV, alăturea cu morți, pănă cănd a venit d. Pastia să me șteargă din colegiul IV și să mă pună in colegiul III. Cănd legea va fi indeplinită, atunci asemine cazuri nu se vor mai intămpla. Trebue o dată ca legea să fie respectată, și pentru aceasta trebue o mică deranjare de 3 săptămăni, pentru ca listele să se pună in armonie cu legea. Pentru ce nu s-ar face niște liste clare pentru ca cetățenii să știe ei singuri cine are drept de a fi alegător și cine n’are drept, dar nu numai să fie stăruiți? de cei ce vrau să fie deputați și senatori, de aceia * consilul să nu se ingrjască că cetățenii vor fi supărați pentru deranjarea ce li se face. Așadar trebue să se admită propunerea , d-lui Primar ca să se ștreargă din liste toți cetățenii ce n’au presentat buletinele și această ștergere nu le face nici un rău, dăr că ei vor fi diligenți, căci au 3 săptămăn de la afișarea listelor provizorii și alte 3 săptămăni la tribunal. D. Iorga regretează că este silit a combate pe d. Cristodulo Cerkez, cu care dorește să fie in armonie, și in acelaș timp susține astăzi din toate puterile modul de procedare a d-lui Primar. Sunt mai mult de 12 ani de cănd este legea electorală, și pănă astăzi ele incă nu au fost făcute după lege, și dacă se discută serios atunci trebue să se recunoască că toate listele au fost false, rele și nelegale. Dacă să admite astăzi propunerea d-lui Cristodulo Cerkez, de a se mai da un nou termin cetățenilor, atunci lucrul ar merge la nesfârșire, căci și anul viitor și totdeauna vor fi persoane duse la Paris, care n’au avut cunoștință de buletine. D. Primar. Am trimis și la Paris. D. Iorga. Cu atăta mai bine. Toți cetățenii cunosc că este o lege și că lista se face conform cu această lege, dar zice d. Cristodulo Cerkez: sunt proprietari, pose- “