Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 51-101)

1876-10-14 / nr. 80

Anul al IV-lea No. 80. Preciul abonamentelor IN IASSI, ție an. 20 fr.—pe semestru 10.—Pe trimestru 5 fr. DISTRICTE, pe an. 24 fr.—pe semes. 12.—Pe trim. 6 fr.8 TREINATATE..................40 fr. INSERT. șî RECLAME, rândul 60 b. BCURI LOCALE » 1 fr. Epistole nefrancate nu se primescu Unu Mr. 30 Imul. IASSI, Joi 14 Octomvrie. 1876. apare Joia și Duminica. Preciul Anunciurilor. PAGINA I. 50 b.-P»g. III 40 b. Pag. Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la D. Adam negociaut-couimissionnaire Carrefour de la Croix Rouge , Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA .a D. Fillip Lob Wie-Reichsnuschsplata Nr. 2 și la D. Rudolf Moser Schierstatte Nr. 2 Wien. Pentru ANGIJA la D. Eugen Mie ocdlondra 81 în Fleet Street E. C.A .4 el nepublicate se vor arde. Ulupi^r. 30 Intui. FOAIA INTERESELOR GENERALE. FEOPRIETiÂ 51 REDACTOR TE.EÄLAS5AK. lESed.adl U.xj.ea, ei jstL.dL12n.i3aistrativ1rs.e3t se află in Tipografia T23T. ____________________ CALENDARUL SEPTEMAN^] __________________________________________ STIL VECINIUA ! PATRONUL AI LEI STIL NOU | PIUA .1 . PATRONUL țiLEI | Râs. Soar. | Apusul Lör. :Octonvri ... Octomvri * 10 Duminică sf. Evlampie și Ermaplia p„tv 14 Qm-P 22 Duminică A. 20 Cordula 6 23 5 fin Luni. sf. Apost. Filip 23 Luni. Ion Carp S 24 5 4 ■ 32 Mitrți Op. Prov. T Arați si Andramenum. 1: i.„.q Hix 24 Marți Alți. Rafail Ö 25 5 3 33 Mercuri Mart. Carpii Papii 1 ° 51 Jinistis. 25 Mercuri Casantom 6 27 .. 5. 2 34 ! Jói f-í-|C<nv.l*i»ra!i»cl«i'v»(eorp. in las. 26 Joi Aniand 6 28 5 1. 15 Vineri Mart. Luclaian preot ‘ 27 Vineri . FyamenM«* 6 29 4 5,0 36 Mart. Longin siitn-sn 28 Sainlrita Sini. și Inda 6 30 4 56r Jr- ĂNUNCIURILE PAGINEI l-a. Aii* proprietarilor ie cai si Iassi Cu 14 Galbeni stogul de fănit bun se vinde adus la Iassi în 10 barabale mari bine încărcate și se așede de omenii mei prin podurile grajdiurilor. Asemine Orăsii forte bun și curat după măsura de 12 dim. cu preț de 1 galbenii mierla. Cine vroește a cumpără 3e binevoiască ami adresa ceririle înscrise, lăsăndule în Iassi la magazinul de debit M. Caraca și Otel România după care îndată va carata fânul sau ovăsul, de la moșiea Litcani ce este forte aproprietă de Iassi. N. Kociu. D. TITU MAIORESCU. Stabilindu-se ca advocat in Bucuresci (strada sf. Vineri, No. 19), se insărcineză cu susținerea proceselor, îndeosebi înaintea Curții de Casațiune. Arifcj mobilate seu iară mobile in curtea ClubuluiUai Proprietariloru suntu de închirietu. A se adresa la D. Mill. Galino în acelașu localu. In esploatare și comercia pe moșia Bereslogi. Lemne k focii Carp si Fapi cuanitățile cele Petre se moara / Mai bin Be Dolnițcii gara Ileciii Lessiedi A se adresa la Dl. Anghei Valy in Iași sau la moșia Berezlogi. J Legea pentru înființarea dreptului de șceală asupra căuturiior spiritioase, împreună cu umilificările din urmă, se află de vândare la administrația Curierului cu premiu de 1 fr. in. Briga Li5i foii K vie și tote acaretele la 2 clasuri de Iași. Se dă in posesie chiar de acuma. Major decca. sub-scrisului din Păcurari de 16 odăi afară vidfele de atenanse se dau cu chirie în total sau în apartamente separate cu ogrăzile lor, se dau și cu mobile. Major Lecca. Locomobilă adreseze la comptuanl D-lui Stefan Bogdan Buiclin în Itoman unde se pute vide și fixa prețul. Viestaiesa seifiia urmare la Tragediele IF’stris-ului a eșita de sub presă și se află de vîndăre la Administrațiunea «Curierului“. Tolulul 3 fr. SCENE DIN RAMAZANUL TURCESCU. (Estrase dintr’uă corespondință din Constantinopole). Ramazanul e una din cele doue-spre-țece luni lunare a anului turcescu; elu revine la anotimpuri diferite, și aduce pentru credincioși acel lungu post oficialu de doue fleci și noue de file care, și astăzi, este păzitu cu uă strictă rigore, pe tostă întinderea Imperiului otoman. Elu dâ atunci orașelor turcesci unu aspectu straniu și curiosu, și, deși s’ar pute pare cutezetorii de a vorbi în urma lui Theophile Gautier și atâtor alții, voescu se ve trimitu aceste câteva note, alu căror meritu este de a fi fostu scrise de visu și culese, pentru alice astfeliu, de pe piețele și din stradele Stambulului. «Anul acesta, credincioșii se potu felicita câ «făclia nopților” a adusu Ramazanul la uă epocă când durata Ulei este moderată, și face supliciul unui rigurosu postu ușoru de înduratu. Inchipuiți-ve ramazanul cășlendu în Iuniu, Iuliu, Augustu, atunci cându se strecură cinci-spre-zece ore nesfîrșite de la resăritul pân’ la apusul marelui! Nici uă dispensă, nici uă licență, tolerata de lege, nu vine se îndulcescă rigorea acestui postu impusu de Profetu. Unu credincioșu nu pote înghiți uăfărâmătură de pâne seu uă picătură de apă, nici aspira un fumu de tutuim, nici respira odórea unui parfumu seu a unei esență, fară de a viola legea și a perde totumeritul și fructul unui postu penibila. Abia dacă se permite bolnavilor se fac porțiunea ordonată de doctorii, și obligațiunea postului musulmanii se întinde la toți copii incependu de la șepte ani. Elevii creștini de la colegiul mixtu din Galata-Serai mi-au istorisitu, este adevărata, cum conșcolarii lor turci se adresaze la comișerațiunea lor pentru a căpăta ceva coji de pâne, pe care se ducu se le devoreze în vr’unu ungheriu, înșelându privigherea imanului sau a capelanului musulmanii alți liceului. Cunoscu asemine mai mulți Turci cari, în timpul acestei luni redutabile, găsescu micii locu de a fi invitați la dejunu de către amicii lor creștini pe rând, și se întorcu acasă la óra iftarului, cu aerul cucernicii și mina evlaviosă a unui credinciosu fidelu care a postitu totă liua. Ași pute desemna chiar pe unu forte înaltu demnitarii care, în pliuu Ramazan, invită pe Europeeni a prâisi la densulu, în splendidulu seu gali, de pe fermulu asiaticu alu Bosforului, bea vinii, și, ceea ce e încă mai bine, da și la ospeții sei se bea. Este adevăratu ca, în aceste zile, e servita de Europeeni, și ascunde valeților musulmani spectacolul acestui grozavu scandal. Aceste sunt licențe pe care și le pot permite cei mari și puternici, acei Turci „civilizați“ și necredincioși cari au învățatu pe bulevardurile Parisului a rîde de Șeic și de Profetu. Dar Turcul din scala cea vechiă și bună, Turcul care crede în Mahomet, în calul Bora Ic și în capitolele Coranului, celu care vrea se-și scape sufletul și se păstreze în cuartierul seu, cu renumele celu bunu, stima cadiului și a imanului, acela rea în seriosu Ramazanul, își chinueșce corpul, viziteze moscheele, îngână rugăciunile liturgice, își face spălările, după tote regalele, și soseșee la capătul celor douăzeci și noue arle de încercare cu convingerea câ’i unu gentilom după inima lui Alah. Omul din popor, kaikdjiul, hamalul, meseriașul, bacanul, croitorul și ciubotarul turcu, toți păzescu cură fidelitate lăudabilă legea ipostulu, care are unu înduoitu meritu la unu bietu ormi ce asudă muncind totă dliua. Privațiunea tutunului este negreșita ceea ce’imai j duru pentru ‘Orientala, care cumpăratu la mâncare și, cele mai de multe ori, înșală lumea prinusul narcoticelor. Astfeliuelu așteptă cu uă nerăbdare naturală lovitura tunului de seră, care’i permite se’și aprindă țigara și se aspire cu delicii dene fumuri de tutunu cu cea d’ântăiu îmbucătură de pâne. Pentru efendi, adecă pentru burghesul care are venituri, pentru cele fâră ocupație, dezbederiul sau meseriașul fâră lucru, problema e de a omorî timpul și de a purta pân’ în sera greutatea sorélui și a postului. Toți recurgu mai multú sau mai puțin la mijlilocul celu mai simplu de a scurta liua; ei dormi dimineța pân’ tăriliu și se repauseze in paturile lor de peregrinațiunile și orgiele nocturne, care s’au prelungitu pân’ la resăritul sorelui. Unu ofițerîu turcu, vecin cu mine, impiegatu la Seraskierat, se scula la amiafli, ’fie timpul frumosu seu urâtu, și se duce, cu unu pasu încetu, la biuroul seu, care se închide la patru ore. In timpul Ramazanului, biurourile guvernului suntu închise, Mercuria, Vineria și Duminica, trei file din șepte. In celelalte patru file ce remânu, se lucreze de la, orele patru pân’ la cinci și se especteze mai puțin afacerile decâtu pe visitatorii interesanți sau pe creditorii supărători. Vai de omenii cari au afaceri urgente. La Stambul nu’i permisase se grăbescă cineva. Exercițiile de pietate procură asemine credinciosului un mijliloc ușor de a înșela uritul, de a trece timpul și de a’lți sânii. Legea religiosă prescrie se se visiteze de cinci ori pe zi una sau mai multe moschee. Ușele acestora edificii stau deschise totă lipa, și curtele lor spacióse sunt năvălite de omeni de tote clasele și de totă versta cari ’și fac spălările la fântână sau mergu se îngâne uă rugăciune monotonă lui Alah. In interiorulu edificiului nu se cântă, nici se predică, se mediteza, se închină și se cască. Ieri, printr’că feresta mare deschisă a înoscheei de la Tofane am putut vede câteva treoice ghemuite în compartimentulu ce li este reservatu, unele gustând dulcețele unui somn reparatoriu, altele căscând gura la sborul mușceloru și altele aruncându trecetoriloru priviri discrete, și Încă mai puținu evlaviose, priviri pline de acea sensualitate impudică, care e proprie la fiicele lui Mohamet. Bărbații stau în piciore și cea mai mare parte și descoperii capul pentru a vorbi lui D-leu. Turcii se feresc ânse de a face tot așa și când intră prin bisericele nóstre; și am văfluiu mai de-mnă-și unu turc bătrân, cuafatu cu un turban enorm, preumblându-se în lungișu și 'n curmețișu în biserica catolică Sânta-Maria, ținând într’uă mână uă tingire și în cealaltă uă basma înodată in patru colțuri, cuprinzând previsiunile sale pentru acea di. Turcii, pentru cari rugăciunea n’are gracii, se preumblă cu un pasu încetit și melancolicii, lăsând se cadă unul după altul bobii metaniilor ce fiecare musulman are tot de una în mână. La omenii din popor bobii sunt de lemn simplu sau de simimri; cei bogați au metali de margon sau fildeș ori de vr’un feliu de lemn de preciu. Acesta înlocueșce la Turci bastonul Europeanului. Turcul, având cu sine acestă jucărie neapărată, și câte uă dată un cortel, dacă nourii au aerul de a completa vr’uă ploie răpede, se duce la bazar sau rătăcesce pe stradele și pe piețele Stambulului, ori încă merge se’și rătăcescă reveriile in gradinele forte negligiate și pustiele a Vechiului Serail. Acolo se întinde pe brazdele pe care ploile de toamnă au făcutu se crescauăerbă fină și ascultă gierii cântăndu în agudi. Ei se întorcu de