Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-02-11 / nr. 18
I Api al Vll-lea No. 18._________IASSI, Duminică II f‘evuarie 1879. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. f Proțul abonamentelor Prețul Auuneiurilor ■ fr/IASST, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr. pe trimestru 6 fr. 1 GTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.pe trimestru 7 fr. EFREVIATATE............................................ . 40 fr. ÎNSERTHUNI șI RECLAME, răndul 60 b. SCLRI LOCALI „ 1 fr. "epistole nefrancate nu se primesc. Vin iVi*. 90 bani foaia intereselor generale. PROPRIETAR ȘI DIRECTOR TH. BAIASSA I. C a, 1 e ix d. a, r ~a ~___S e p t a m. anei STIL VECHI !>IORI PATRONUL ț>ILEI ____________TIMPUL DIN SEPTAMANA «JTL NOU y 10 A | PATRONUL ZILEI Ros. Soar. Apusul Soar. Pevruarie! _ _ . .fVvrufirie Ț ... " “ O Duminică St. Ierom. Blasiu și St. Theodora (lăsatul de brânză . . . . . 123 Duminică E. Quin. Romana C—475—39 îi 111' St. ^l' ^e*e*'e -Arch- Antiochiei cei mari 1 ® Pevruarie lumină nouă, timp 24 Luni Matia Ap. 6—46 5—40 ■]“ W Cuv. Păr. Martinian , variat apoi furtună și zăpadă. 25 Marti Anastasia 6-45 5—40 " Mercuri . Cuv. Păr. Anxentiu 26 Mercuri Victor mercen. 6-43 5—42 Î5 Joi St. Apostol Onisim 27 Joi Alexandru 6-42 5—45 16 »“e. St. Mart. Panfiiu I. 28 Vineri Roman 6—80 5—46 17 carabătă_________St. Mart. Theodor Tiron _________ _______ ♦ 1. Sâmbăta Albin 6-37 5—48 PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l. Aflam negociant-commissionaire Carrefour de- la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fillip Lob Eschbacligasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLíA la D. Engen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win Jr. 90 bani 1 An eștt de sub presă. . 1^ Sau SUBTEEASTELE IrtNlehiliti de Mazzini Traducere de G. C. Stamatopulo. Op. 40 a edițiunilor Th. BALASSAN. Prețul 9 Xrauet Se află de vânzare la Redacția acestui jurnal. 1 0000000000ooooooooooc PENTRU POST! Magasinul de coloniale J. Mirmocor Comjp. recomandă onor. public: Untdelemn extra (vierge) pentru salată idem fin, pentru bucate, Ieri negri tescuite, ic.in ceară, Măslini de Rumelie negri și verzi, Halva in cutie și cupca, Tahan, Hribi albi uscați, ici. marinați, Bambe, Mazere verde și alte legume conservate, Strafide de Malaga, Churmale de Tunis Migdale a la Princesse, ici. curățite, Smochine, caise, prune, Castane, Rahat, compoturi și toatecelelalte mărfuri coloniale și mezelicuri. Liste de toată marfa cu prețuri curente foarte moderate se trimet indată după cerere. (—3 ) OOOOOOOOOOOO OOOOOOOC UF AUMUP sau DEVENDUT Ufl AnMUA 1 MOȘIA paulenii din județul Iași proprietate erezilor d-nei Olga Bartsch. A se adresa la D. Mihail Suțu. (—6) 5 Odăi, bucătărie, pivniță camara sunt de închiriat de la sf. Gheorghi a se adresa la cofilăria Alexandru. —6) I. A. Stetcovitz. Moșia Cariei * din județul Dorohoi, plasa Coșula, se dă in arendă pe timp de cinci ani începători de la 23 April 1880. Doritorii se vor adresa la d. Mihail Sturdza la d-na Efrosina Bogdan in Iași. (346) DE arendat moșia Bianca In apropiere de 1 oră de orașul Iași, cu arături și sămănături de toamnă, vie de 43 pogoane, păduri de tăiet, luncă de richită, iazuri, acareturi etc. împreună cu veniturile târgului Sculeni, se arendează chiar de acum in totul sau in parte cu condițiuni avantagioase. — Doritorii vor bine-voi a se adresa la casa Doamnei proprietare Maria Rosetti Rosnovano în Iași. (3) *$©—• MMc arendat Moșia Cucutenii si Lucani din Județul Iași plasa Stavnic proprietate a Domnului Dimitrie Schina, care are peste 3000, fălci pămănt de arătură și fănaț, se dă in arendă de la 23 Aprilie 1880, in parte sau in totul, fiind pe moșie gara Cucuteni, care inlesneste transportul productelor, mai având și alte venituri din iazuri, crăsme si altele. Amatorii de a le lua, sunt rugați a se presenta la sub-semnatul domiciliat pe zisa moșie suin in Iași in casplo ■ Gr . Coza din Hrafli de Wlamarat Sunt astăzi Duminică la Restaurantul Barothy vis-a-vis Hotel de Paris. Tip TronzQl1Q prin licitatie la moșia, Uo VolMIC Palau-Gradinl i jumătate oră de la Stația Lidic, la 19 și 20 Fevruar anul curent, chfli de lux din cele mai bune rase, din hergheliile de la Șosea, Dumbrăveni, Zvoreștea și Rădăuți, sunt de vânzare, cai de lux, mai multe ape, harmasari, strâjnici etc. Domnii amatori vor găsi trăsuri la Stația Liteni. (5) •» TELEGRAME Berlin 18 Fevruarie. Lasker a propus următoarele în privința estradării deputatului Britzscher. A se respinge cererea și 2 declară, că Reichstagul n’a înțeles astfel , 28 de legii contra socialiștilor, încât un membru a lui prin o estradare polițienească să fie oprit de a-și îndeplini misiunea și de a pute participa la desbaterile Reichstagului. Londra 18 Fevruarie. In chestiunea conflictului ruso-romăn se combat chiar in Rusia două partizi. Una cere ca guvernul rus să proceadă in mod aspru și fără a consulta pe marile puteri, dar cealaltă sfătuește a se lua măsuri de precauțiune in înțelegere cu marile puteri. Ambele partizi se silesc a capata consimțimentul Țarului, carele până acuma nu s’a pronunțat incă. Situațiunea e car nelămurită și încordată. Berlin 18 Fevruarie. Țarul ar fi declarat, că nu poate accepta o reducțiune a armatei, deși e convins că fisf« r,WBSavf' des n*’ "i”oa bugetului. Ministrul de marină rusă se ocupă acuma cu proectul înființării unei flote puternice in Marea Neagră. Țarul a zis, că realizarea acestui proect e misiunea cea mai mare și mai urgentă a guvernului său. Țari in 18 Fevruarie. De la contele Loris-Melikoff. In regiunile infectate nu s’au mai întâmplat nici o îmbolnăvire s’au caz de moarte. Timpul de moină urmează mereu. Comunicația pe Volgă e foarte dificilă și lângă Astrahan de tot întreruptă. Pera 18 Fev. Luni dimineața începe evacuarea Adrianopolului prin predarea fortului Azimeh in primirea lui Reul Pașa. Drapelul otoman va fi arborat pe acest fort, trupele ruse il vor saluta. Berlin 19 Fevruarie. (Ședința Reichstagului). La ordinea zilei este desbaterea cererei guvernului de a se încuviința urmărirea deputaților Fritzsche și Hasselmann. Se pune in desbatere contrapropunerea lui Rickert, Lasker și altora. Lasker se pronunță pentru moțiunea lui Rickert; e neapărat necesar, zise el, de a interpreta paragraful 28 a legei contra socialiștilor, împăratul a chemat parlamentul la Berlin . Fritzsche și Hasselmann au urmat dar chemării împărătești—și dar poliția n’are voe să-i impedece. Leonhardt, ministrul de justiție, zice, că tribunalele trebue să decidă; procurorul își îndeplinește numai datoria, dacă îndrumează urmărirea lor. Tribunalele trebue să se pronunțe, dacă admit sau ba arestarea. După o desbatere mai lungă s’a votat mai in unanimitate propunerea lui Rickert de a se respinge cererea de urmărire a deputaților Fritzsche și Hasselmann. Propunerea pentru interpretarea articolului 28 a legei socialiștilor a fost votată cu mare majoritate. București 19 Fevruarie. Trecerea trupelor ruse se va efectua numaipe șoseaa ce duce de la Carasu la Babadag și Tulcea. Cairo 19 Fevruarie. La tulburarea de ori luară parte 400 ofițeri concediați. Berlin ' 19 Fevruarie. Votul prin care Reichstagul a respins estradarea deputaților Fritzsche și Hasselmann, a produs o mare satisfacție la populația de aice. Pesta 19 Fevruarie. Ministrul de finanțe a ordonat, ca din considerente sanitare să se depărteze din magazinele de vamă de aice toate transporturile de per Roma 19 Fevruarie. Depretis a declarat în Senat, că Italia va recunoaște independența României abia după modificarea constituției, căci Italia e legată de procedarea celor patru puteri mari, care au refuzat recunoașterea. Roma 19 Fevruarie. Guvernul italian a ordonat o carantină de 10 zile pentru toate corăbiile, ce vin din Triest (Austria) și din Marseille (Franța). Londra 19 Fev. Guvernul a depus astăzi corespondența diplomatică în privința afacerilor din Asia Centrală. O telegramă a contelui Suvaloff adresată la 19 Dec. câtre Lord Salisbury zice: „ Maestatea Sa Țarul e gata să respecte convențiunile indicate de Rusia și Anglia în privința Asiei Centrale și să rechieme imediat misiunea din Cabul“. Lordul Salisbury a respuns in aceaș zi, că prezența ambasadei ruse in Cabul, e unica medică pentru restabilirea acordului deplin între ambele state. Pesta 19 Fev. Ancheta contra ciumei a fost informată, că pănă la finele lunei curente se vor termina deja aparatele pentru desinfectarea scrisorilor. Din Astrahan au sosit in timpul din urmă numai două scrisori, care au fost desinfectate cu acid carbolic. Londra 19 Fev. îmbarcarea trupelor se face cu cea mai mare grabă. Astăzi pleacă două regimente. Circulă zgomotul, că regina va abdica. Belgrad 19 Fev. George Catargiu adjutantul prințului Milan a plecat la Petersburg, ducând o scrisoare a prințului câtră Țar. I FOILETON Contesa D’Asch. I MARCHIZA SÂNGERÂNDA 1 Traducție de Alexandru Xujfoni. (Urmare) •— Dar toate femeile societății fac astfel, și cu toate acestea copii lor sunt bine crescuți. — Dar toți bărbații din lume fac astfel, și cu toate acestea casa lor merge înainte. — Ei bine ? — Ei bine ? — Urmează d’aci, că trebue neaparat să te’ntorci la club ? — Urmează d’aci, că trebue neapărat să mergi la baluri ? — Amedeu! respinse luna neroadă după un mo ’et de tăcere, și înaintându’și mica’i mână pentru a ridica capul soțului ei, privește-mă. Te privesc! respinse el pe jumătate biruit. Ca să mă găsești ? încântătoare, o știi bine. Merge-vei la club, domnule ? surit acompania această întrebare ! !Voi merge... de vei voi! ! — li eu, voi lăsa puțin pe Angela, ca să se-spupe ■ micele detaliuri, nu’i așa? Ea’i vorbi atunci m ureche, între două îmbrățoșeri, trice o! faci rău, te vei căi mai tărziu, are bune deprinderi, fii stăpână vn »jasa — Prefer să fiu stăpâna ta, aceasta e mai greu. Servitorii mei mă vor asculta totdeuna mai mult sau mai puțin, ei mă vor fura totdeuna mai mult sau mai puțin ; dacă nu se vor îndrepta, ’i voi schimba, îi voi goni ; dar pe tine, nu vrea, nici să te schimb, nici să te gonesc, prefer să te supui la moment. Marchizul scoase un greu suspin. — Vrai ? El nu respinse nimic. — Ia sama! nu’mi voi mai da osteneala de a comanda, dacă nue vei dezgusta de aceasta. — Ești prea despotă. — Nu, te iubesc, și vrau să te păstrez, eată tot, murmură ea aruncându-se în brațele lui. — Vai gândi Marchizul, cu toată îmbrățoșarea pasionată ce napte, cât e de bine cu toate acestea de a fi cineva liber! ! atuncea trase cu viociune clopoțelul, femea’i din iasă apăru. — Jos o, ordonă ea, du aceste registre doamnei Ange spune’i de a le aduna și de a’mi trimite numa etarurile. Ah!ai preparat toaleta mea pentru astă sară ! — Da, doamnă Marchiză. — Rochia mea de damască albă, rubinii mei, nu dansez, mulțumită viitorul dumitale moștenitor, domnule. — Totul este gata, doamnă. Femeea din casă eși. — Nu ne vom întoarce tărziu, sper, amica mea. Ne vom întoarce când vei voi. Tot mine plecăm ? Mai mult decât sigur. Cu toate balurile ? Baluri în care fac numai față ! Puțin mai tărizii nu voi putea voiaja, și țin ca viitorul principe de Miriza să se nască în castelul dat bunului său, drept prieț al gloriei sale. Am fantazii, o știi. Am moștenit o parte din spiritul cavaleresc și feudal al străbunitor mei, aceasta’mi suride, îmi place. Și apoi, adăogă ea apropiindu-se de el, acolo, te voi avea numai pentru mine, acolo, voi trăi liniștită, acolo nu vei vedea decât pe mama, pe mine, pe copilul nostru ; vei fi silit atunci d’a mă iubi, fără distracțiuni ; acolo, nu voi avea nici rivală nici rivali de temut ; acolo, te voi vedea necontenit, totdeauna, de dimineață pănă vara. Oh! crede că, aceasta’mi va fi foarte plăcut ! — Scumpă copilă, zise soțul, cine nu te-ar iubi. Astfel se ținea fiecare scenă, dar la fiecare scenă, cât de moderată să fi fost, Amedeu simțea ci atât mai mult spinii acestor legături de flori, la fiecare scenă, Marchiza perdea ceva din autoritatea de femee, de stăpână de casă, crezând a câștiga asupra soțului ei o putere închipuită, periculoasă chiar. Astfel se săpa încetișor avizul care trebuia și înghită mai târziu atâta fericire și atâta speranță. Picătura de apă cade pe o peatră și nu lasă întii asupra ei urmă, dar puțin câte puțin, peatra se mânâncă și stâncile sunt străpunse , ca lucrul timpuri, ca acel al perseverenței; nu se poate înțelege că o cauză atât de mică poate produce un efect atât de mare. Juna perechie se duse la Bal. Beatricea se arătă fericită, fericită ca o femee iubită, fericită, ca cea mai fericită din lume. Ea spuse tuturor proiectul ei de retragere, anunța, că nu se va reî ntoarce decât iarna viitoare, împărți salutările și felicitările sale tuturor. — Da, zise ea Contelui Robert, dându-i brațul spre a visita galeria, da, vara vei veni să ne vezi în acel vechiu castel din Bavaria, în care mă fac pușnică. Vei vâna cu Amedeu, veți merge la Munich ca să admirați tablourile, vă veți amusa foarte mult. — Dară, domna întreba un alt june, care umbla lângă ei, în ce mod principele Monza a conservat în străinătate dotațiunea sa ? — Regele Max a voit să’i lase acea moșie în regatul său, pentru că s’au luptat adesea alături, și pentru că socrul meu ’i a scăpat viața; aceasta e o favoare mare! — Și ve veți înmormânta acolo ? — înmormânta cu D. de Monza și cu mama mea! — Nu me tem de acea singurătate. — Verișoară, reintri în bal ? — Nu, eată colo Amedeu, care ’mi face semn ? Avem să ne’ntoarcem de vreme acasă. Condu-me până în salonul de așteptare, și fu’mi plăcerea de a’mi striga feciorul și trăsura. Multe persoane se pregăteau asemenea de plecare, femeile ’și puneau blănile, schimbând ultimele complimentele, ultimele glume, ultimele destăinuiri poate ! Beatricea era centrul unui grup foarte amusant; ea rîdea cu nepăsare, cu nebunateca veselie a fericirei și vârstei sale. Aceste cuvinte, schimbate la spatele ei, între doi luni, a i lovi urechea. — Cine este această jună femee, atât de frumoasă, atât de fragedă, atât de mulțumită de viață, care are o atât de frumoasă pajură cu rubinuri — N’o cunoști ? .pifrVs. — Dar de unde TWik scumpul meu ? Acea fe: este Marchiza sângera La moment veselia, feri £ în?a> nebunia, totul păru; juna femee revezu între? ribilele scene ale căsătoriei sale. io