Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-02-11 / nr. 18

I Api al Vll-lea No. 18._________IASSI, Duminică II f‘ev­uarie 1879. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. f Proțu­l abonamentelor Prețul Auuneiurilor ■ fr/IASST, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr. pe trimestru 6 fr. 1­ GTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.­­pe trimestru 7 fr. EFREVIATATE............................................ . 40 fr. ÎNSERTHUNI șI RECLAME, rănd­ul 60 b. SCLRI LOCALI „ 1 fr. "epistole ne­francate nu se primesc. Vin iVi*. 90 bani foaia intereselor generale. PROPRIETAR ȘI DIRECT­O­­R TH. BAIASS­A I. C a, 1 e ix d. a, r ~a ~___S e p t a m. anei STIL VECHI !>­I­O­R­I PATRONUL ț>­I­LEI ____________TIMPUL DIN SEPTAMANA «JTL NOU y 1­0 A | PATRONUL ZILEI Ros. Soar. Apusul Soar. Pevruarie! _ _ . .fVvrufirie Ț ... " “ O Duminică St. Ierom. Blasiu și St. Theodora (lăsatul de brânză . . . . . 1­23 Duminică E. Quin. Romana C—47­5—39 îi­ 111' St. ^l' ^e*e*'e -Arch- Antiochiei cei mari 1 ® Pevruarie lumină nouă, timp 24 Luni Matia Ap. 6—46 5—40 ■]“ W Cuv. Păr. Martinian , variat apoi furtună și zăpadă. 25 Marti Anastasia 6-45 5—40 " Mercuri . Cuv. Păr. Anxentiu­­ 26 Mercuri Victor mer­­cen. 6-43 5—42 Î5 Joi St. Apostol Onisim 27 Joi Alexandru 6-42 5—45 16 »­“e. St. Mart. Panfiiu I. 28 Vineri Roman 6—80 5—46 17 carabătă_________St. Mart. Theodor Tiron _________ _______ ♦ 1. Sâmbăta Albin 6-37 5—48 PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l. Aflam negociant-commissionaire Carrefour de- la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GER­MANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fil­lip Lob Eschbacligasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLíA la D. En­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win J­r. 90 bani 1 An eștt de sub presă. . 1^ Sau SU­BTEEASTELE IrtNlehiliti de Mazzini Traducere de G. C. Stamatopulo. Op. 40 a edițiunilor Th. BALASSAN. Prețul 9 Xrauet Se află de vânzare la Redacția aces­tui jurnal. 1 0000000000ooooooooooc PENTRU POST! Magasinul de coloniale J. Mirmo­­cor Com­jp. recomandă onor. public: Untdelemn extra (vierge) pentru salată idem fin, pentru bucate, Ieri negri tescuite, ic.­in ceară, Măslini de Rumelie negri și verzi, Halva in cutie și cu­pca, Tahan, Hribi albi uscați, ici. marinați, Bambe, Mazere ver­de și alte legume conservate, Strafide de Malaga, Churmale de Tunis Migdale a la Princesse, ici. curățite, Smochine, caise, prune, Castane, Rahat, compoturi și toate­­cele­l­alte mărfuri coloniale și mezelicuri. Liste de toată marfa cu prețuri cu­rente foarte moderate se trimet indată după cerere. (—3­ ) OOOOOOOOOOOO OOOOOOOC UF AUMU­P sau­ DEVENDUT Ufl AnMUA 1 MOȘIA paulenii din județul Iași proprietate erezilor d-nei Olga Bartsch. A se adresa la D. Mihail Suțu. (—6) 5 Odăi, bucătărie, pivniță camara sunt de închiriat de la sf. Gheorghi a se adresa la cofilă­ria Alexandru. —6) I. A. Stetcovitz. Moșia Cariei * din județul Do­rohoi, plasa Co­­șula, se dă in arendă pe timp de cinci ani începători de la 23 April 1880. Do­ritorii se vor adresa la d. Mihail Sturdza la d-na Efrosina Bogdan in Iași. (34­6) DE arendat moșia B­ianca In apropiere de 1 oră de orașul Iași, cu arături și să­­mănături de toamnă, vie de 43 pogoane, păduri de tăiet, luncă de richită, iazuri, acareturi etc. împreună cu veniturile târgului Sculeni, se arendează chiar de a­­cum in totul sau in parte cu con­­dițiuni avantagioase. — Doritorii vor bine-voi a se adresa la casa Doamnei proprietare Maria Rosetti Rosnovano în Iași. (3) *$©—• MMc arendat Moșia Cucutenii si Lu­­cani din Județul Iași plasa Stavnic proprietate a Domnului Dimitrie Schina, care are peste 3000, fălci pămănt de arătură și fănaț, se dă in arendă de la 23 Aprilie 1880, in parte sau in totul, fiind pe moșie ga­ra Cucuteni, care inlesneste transportul productelor, mai având și alte venituri din iazuri, crăsme si altele. Amatorii de a le lua, sunt rugați a se presenta la sub-semnatul domiciliat pe zisa moșie suin in Iași in casplo ■ Gr . Coza din Hr­afli de Wlam­arat Sunt astăzi Duminică la Restaurantul Barothy vis-a-vis Hotel de Paris. Tip TronzQl1Q prin licitatie la moșia, Uo VolMIC Palau-Gradinl i­­ jumătate oră de la Stația Lidic, la 19 și 20 Fevruar anul curent, chfli d­e lux din cele mai bune rase, din hergheliile de la Șosea, Dumbrăveni, Zvoreștea și Rădăuți, sunt de vânzare, cai de lux, mai multe ape, h­armasari, strâjnici etc. Domnii amatori vor găsi trăsuri la Sta­ția Liteni. (­5) •» TELEGRAME Berlin 18 Fevru­arie. Lasker a pro­pus următoarele în privința estradării deputatului Britzsche­r. A se respinge cererea și 2 de­clară, că Reichstagul n’a înțeles astfel , 28 de legii contra socialiștilor, în­cât un membru a lui prin o estradare polițienească să fie oprit de a-și înde­plini misiunea și de a pute participa la desbaterile Reichstagului. Londra 18 Fevruarie. In chestiunea conflictului ruso-romăn se combat chiar in Rusia două partizi. Una cere ca guvernul rus să proceadă in mod aspru și fără a consulta pe marile puteri, dar cealaltă sfătuește a se lua măsuri de­ precauțiune in înțelegere cu marile puteri. Ambele partizi se silesc a capata consimțim­entul Țarul­ui, carele până acuma nu s’a pronunțat incă. Situațiunea e car nelămurită și încordată. Berlin 18 Fevruarie. Țarul ar fi declarat, că nu poate accepta o re­ducțiune a armatei, d­e­și e convins că fisf« r,WBSavf' des n­*’ "i”oa bugetului. Ministrul de marină rusă se ocupă acuma cu proe­ctul înființării unei flote puternice in Marea Neagră. Țarul a zis, că realizarea acestui proect e mi­siunea cea mai mare și mai urgentă a guvernului său. Țari­ in 18 Fevruarie. De la con­tele Loris-Melikoff. In regiunile in­fectate nu s’au mai întâmplat nici o îmbolnăvire s’au caz de moarte. Timpul de moină urmează mereu. Comuni­cația pe Volgă e foarte dificilă și lângă Astrahan de tot întreruptă. Pera 18 Fev. Luni dimineața în­cepe evacuarea Adrianopolului prin predarea fortului Azim­eh in primirea lui Reul Pașa. Drapelul otoman va fi arborat pe acest fort, trupele ruse il vor saluta. Berlin 19 Fevruarie. (Ședința Reichstagului). La ordinea zilei este desbaterea cererei guvernului de a se încuviința urmărirea deputaților Fritz­­sche și Hasselmann. Se pune in des­­batere contrapropunerea lui Rickert, Lasker și altora. Lasker se pronunță pentru moțiunea lui Rickert; e nea­părat necesar, zise el, de a interpreta paragraful 28 a legei contra socia­liștilor, împăratul a chemat parla­mentul la Berlin . Fritzsche și Has­selmann au urmat dar chemării îm­părătești­—și dar poliția n’are voe să-i impedece. Leonhardt, ministrul de justiție, zice, că tribunalele trebue să decidă; procurorul își îndeplinește numai da­toria, dacă îndrumează urmărirea lor. Tribunalele trebue să se pronunțe, dacă admit sau ba arestarea. După o desbatere mai lungă s’a votat mai in unanimitate propunerea lui Rickert de a se respinge cererea de urmărire a deputaților Fritzsche și Hasselmann. Propunerea pentru in­terpretarea articolului 28 a legei so­cialiștilor a fost votată cu mare ma­joritate. București 19 Fevruarie. Trecerea trupelor ruse se va efectua numai­­pe șoseaa ce duce de la Carasu la Babadag și Tulcea. Cairo 19 Fevruarie. La tulburarea de ori luară parte 400 ofițeri con­cediați. Berlin ' 19 Fevruarie. Votul prin care Reichstagul a respins estradarea deputaților Fritzsche și Hasselmann, a produs o mare satisfacție la po­pulația de aice. Pesta 19 Fevruarie. Ministrul de finanțe a ordonat, ca din considerente sanitare să se depărteze din maga­­zinele de vamă de aice toate tran­sporturile de per Roma 19 Fevruarie. Depretis a de­clarat în Senat, că Italia va recunoaște independența României abia după mo­dificarea constituției, căci Italia e le­gată de procedarea celor patru puteri mari, care au refuzat recunoașterea. Roma 19 Fevruarie. Guvernul ita­lian a ordonat o carantină de 10 zile pentru toate corăbiile, ce vin din Triest (Austria) și din Marseille (Franța). Londra 19 Fev. Guvernul a depus astăzi corespondența diplomatică în privința afacerilor din Asia Centrală. O telegramă a contelui Suvaloff adre­sată la 19 Dec. câtre Lord Salisbury zice: „ Maestatea Sa Țarul e gata să respecte convențiunile indicate de Ru­sia și Anglia în privința Asiei Cen­trale și să rechieme imediat misiunea din Cabul“. Lordul Salisbury a respuns in aceaș zi, că prezența ambasadei ruse in Ca­­bul, e unica medică pentru restabili­rea acordului deplin între ambele state. Pesta 1­9 Fev. Ancheta contra ciu­mei a fost informată, că pănă la fi­nele lunei curente se vor termina de­ja aparatele pentru desinfectarea scri­sorilor. Din Astrahan au sosit in tim­pul din urmă numai două scrisori, care au fost desinfectate cu acid car­bolic. Londra 19 Fev. îmbarcarea trupe­lor se face cu cea mai mare grabă. Astăzi pleacă două regimente. Circulă zgomotul, că regina va ab­dica. Belgrad 19 Fev. George Catargiu adjutantul prințului Milan a plecat la Petersburg, ducând o scrisoare a prin­țului câtră Țar. I FOILETON Contesa D’Asch.­ I MARCHIZA SÂNGERÂNDA 1 Traducție de Alexandru Xujfoni. (Urmare) •— Dar toate femeile societății fac astfel, și cu toate acestea copii lor sunt bine crescuți. — Dar toți bărbații din lume fac astfel, și cu toate acestea casa lor merge înainte. — Ei bine ? — Ei bine ? — Urmează d’aci, că trebue neaparat să te’ntorci la club ? — Urmează d’aci, că trebue neapărat să mergi la baluri ? — Amedeu! respinse luna neroadă după un mo ’­e­t de tăcere, și înaintându’și mica’i mână pentru a­ ridica capul soțului ei, privește-mă. Te privesc! respinse el pe jumătate biruit. Ca să mă găsești ? încântătoare, o știi bine. Merge-vei la club, domnule ? surit acompania această întrebare ! !Voi merge... de vei voi! ! — li eu, voi lăsa puțin pe Angela, ca să se­­-spupe ■ micele detaliuri, nu’i așa? Ea’i vorbi a­­­­tunci m ureche, între două îmbrățoșeri, trice o! faci rău, te vei căi mai tărziu, ar­e bune deprinderi, fii stăpână vn »jasa — Prefer să fiu stăpâna ta, aceasta e mai greu. Servitorii mei mă vor asculta tot­de­una mai mult sau mai puțin, ei mă vor fura tot­de­una mai mult sau mai puțin ; dacă nu se vor îndrepta, ’i voi schim­ba, îi voi goni ; dar pe tine, nu vrea, nici să te schimb, nici să te gonesc, prefer să te supui la mo­ment. Marchizul scoase un greu suspin. — Vrai ? El nu respinse nimic. — Ia sama! nu’mi voi mai da osteneala de a co­manda, dacă nue vei dezgusta de aceasta. — Ești prea despotă. — Nu, te iubesc, și vrau să te păstrez, eată tot, murmură ea aruncându-se în brațele lui. — Vai­ gândi Marchizul, cu toată îmbrățoșarea pasionată ce napte, cât e de bine cu toate acestea de a fi cine­va liber! ! atuncea trase cu viociune clopoțelul, femea’i din iasă apăru. — Jos­­­ o, ordonă ea, du aceste registre doam­nei Ange spune’i de a le aduna și de a’mi tri­mite numa etarurile. Ah!­ai preparat toaleta mea pentru astă sară ! — Da, doamnă Marchiză. — Rochia mea de damască albă, rubinii mei, nu dansez, mulțumită viitorul dumitale moștenitor, domnule. — Totul este gata, doamnă. Femeea din casă eși. — Nu ne vom întoarce tărziu, sper, amica mea. Ne vom întoarce când vei voi. Tot mine plecăm ? Mai mult decât sigur. Cu toate balurile ? Baluri în care fac numai față ! Puțin mai tăr­i­zii nu voi putea voiaja, și țin ca viitorul principe de Miriza să se nască în castelul dat bunului său, drept prieț al gloriei sale. Am fantazii, o știi. Am moște­nit o parte din spiritul cavaleresc și feudal al stră­­bu­nitor mei, aceasta’mi suride, îmi place. Și apoi, adăogă ea apropiindu-se de el, acolo, te voi avea numai pentru mine, acolo, voi trăi liniștită, acolo nu vei vedea decât pe mama, pe mine, pe copilul nos­tru ; vei fi silit atunci d’a mă iubi, fără distracțiuni ; acolo, nu voi avea nici rivală nici rivali de temut ; acolo, te voi vedea necontenit, tot­deauna, de dimi­neață pănă vara. Oh! crede că, aceasta’mi va fi foarte plăcut ! — Scumpă copilă, zise soțul, cine nu te-ar iubi. Astfel se ținea fie­care scenă, dar la fie­care scenă, cât de moderată să fi fost, Amedeu simțea ci atât mai mult spinii acestor legături de flori, la fie­care scenă, Marchiza perdea ceva din autoritatea­ de femee, de stăpână de casă, crezând a câștiga a­­su­pra soțului ei o putere închipuită, periculoasă chiar. Astfel se săpa încetișor avizul care trebuia și înghită mai târziu atâta fericire și atâta speran­ță­. Picătura de apă cade pe o peatră și nu lasă în­­tii asupra ei urmă, dar puțin câte puțin, peatra se mânâncă și stâncile sunt străpunse , ca lucrul timpu­­ri­, ca acel al perseverenței; nu se poate înțelege că o cauză atât de mică poate produce un efect a­­tât de mare. Juna perechie se duse la Bal. Beatricea se arătă fericită, fericită ca o femee iubită, fericită, ca cea mai fericită din lume. Ea spuse tuturor proiectul ei de retragere, a­­nunța, că nu se va reî ntoarce de­cât iarna viitoare, împărți salutările și felicitările sale tuturor. — Da, zise ea Contelui Robert, dându-i brațul spre a visita galeria, da, vara vei veni să ne vezi în acel vech­iu castel din Bavaria, în care mă fac pușnică. Vei vâna cu Amedeu, veți merge la Mu­nich ca să admirați tablourile, vă veți amusa foar­te mult. — Dară, domna întreba un alt june, care um­bla lângă ei, în ce mod principele Monza a con­servat în străinătate dotațiunea sa ? — Regele Max a voit să’i lase acea moșie în regatul său, pentru că s’au luptat adesea alături, și pentru că socrul meu ’i a scăpat viața; aceasta e o favoare mare! — Și ve veți înmormânta acolo ? — înmormânta cu D. de Monza și cu mama mea! — Nu me tem de acea singurătate. — Verișoară, reintri în bal ? — Nu, eată colo Amedeu, care ’mi face semn ? Avem să ne’ntoarcem de vreme a­casă. Condu-me până în salonul de așteptare, și fu’mi plăcerea de a’mi striga feciorul și trăsura. Multe persoane se pregăteau asemenea de plecare, femeile ’și puneau blănile, schimbând ultimele com­plimentele, ultimele glume, ultimele destăinuiri poa­te ! Beatricea era centrul unui grup foarte amusant; ea rîdea cu nepăsare, cu nebunateca veselie a fe­­ricirei și vârstei sale. Aceste cuvinte, schimbate la spatele ei, între doi luni, a i lovi urechea. — Cine este această jună femee, atât de fru­moasă, atât de fragedă, atât de mulțumită de viață, care are o atât de frumoasă pajură cu rubinuri — N’o cunoști ? .pifrVs. — Dar de unde TWik scumpul meu ? Acea fe: este Marchiza sângera La moment veselia, feri £ în?a> nebunia, totul păru; juna femee revezu între? ribilele scene ale căsătoriei sale. io

Next