Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-11-25 / nr. 137

GRANDS MAGASIES J. CARMET Maison charies Walter Sue Lăpușneanu, lassy. Cette année, comme les années précé­­dentes, l’élégante et nombreuse clientele de JŰT. «JT Jf&ai'iieef aura lien d’étre satisfaite. Important déballage d’un choix aussi riche qae sérienx de tous les objets composant la spécialité bien déterminée de son commerce. SSronzes ti'art tels que statuettes candélabres, pendides garnitures de bu­reau, coupes, etc. Terre eotte style florentin et romain. Meuliles tie fantaisie tra­­duits en chifonnieres, guéridons, secre­taires, chaises et fauteuils or et satin. !®orcelaines et cristaux. étin­­celant en coupes, coffrets, jardinieres et téte-a-téte devant de superbes glaces de Venise. Pour soirees, elianssnres tie tout genre, souliers de bal, mules coquettes, fleurs artificielhs fidéies imi­tations de la nature ainsi qu’ év entails Watteau, chinois et japonais, mouchoirs de batiste, bas de soie pour dames, cra­­vates pour dames et messieurs, le tout encadré de magnifiques tapisseries des Gobelins. Uonlions de premier choix, jouets mécaniques hors ligne part"«merle la plus exquise et la plus ala mode; enfin gants chevrcau et Suede les seuls recommandes dans le high life. En voilâcertes, plus qu’il ne faut pour rassurer les délicats et les iro patients, â l’approche des fetes tie Woei tin nouvel an. Anul a! Vll-lea No. 137. E’rcțul iibonameideI»p Él IASS!, pe an. 24 fr,—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.— pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE..............................................40 fr. INSERT­ un și­RI­CLAME, răndul 60 bI­SCIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. Un JMr. 20 bani 1ASS!, Duminică 25 Noemvre !070. Apare Duminica, iereurea și Vinerea, CURIERUL (Til. RAL ASSAM.) FOAIA INTERESELOR GENERALE. a.1 e­n. d. a. r­xx 1 Beptaxxiaxxe STIL VECHI piü A | PATRONUL P­I­L­E­I­I TIMPUL DIN SEPTAMANA_____| STIL NOU _______P­IPA PATRONUL PILEI | Răs. Soar. Apusul Soar. Noemv­ ‘ ====■........... ........................................ --------1--------*— ■=— * Noemvre. " ■ 1— " 25 Duminică gata M. Martira Ecaterina „ ; 7 Duminică E. 3. adv. Amvre. 7-22 4—22 26 Luni Cuv. Părinte alipiți stălpnicul In 24 pătrarul din urmă, furtună S­, 8 Luni Cone. s. Marți 7—23 4—22 27 Marți S. g. Mart, Iacov Persul „n „lW la s fârsit senin 1 ,9 MÂți Leocadia 7-24 4-21 28 Mercuri Sf. M. Mart, Stefan cel nou. GU T * P­z­P d ’ la SterS,t­en 10 Mercur Maria Lor. 7-25 4-21 29 Joi S. S. Mart. Párámon si Fiinmen. H J?1 . Damasiu 7—26 4—21 30 Vineri­­ j­ S. Apost. Andrei întâiul chemat. i ^ Vineri Maxențiu 7—27 4 21 ________1 Sâmbătă Sf. Prof. Naum. 13 Sâmbăta Lucia 7-28________________4—21 Prețul Ai­­n­­ciorilor și PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l Adam négocianí-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilarstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstra3se No, IU Wien, Fil­lip Löb Escbbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Keimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­eren Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. Iakubowski In ziua de 30 Octomvre <a. c. de pe moșia Mădărjești, comuna Sirca plassa Cărligatura Județiul Jassy, de cătră Cio­banul Ion Moise, de locul seu din Boroia județul Suceava, s’au furat din cârdul meu de 400 oi, opt­zeci și șapte de diferite pături, cu semnul furculiței la urechea stăngă. Păturile oilor sunt, albe, lăi, ți­­găi, roșie și albe. Rog pe aflătorii unui aseminea individ, fie el in posesiunea oilor sau nu, al trada autorităților. Segnalmen­­tele lui Ion Moise: Statul nalt, fața bă­lană ochii căprii, sprincenele castanii pă­rul galben, nasul, și gura potrivită. Costachi Ster­ea: (387—3) Arendașul Moșiei Mădărgești. AVIS IMPORTANT foarte avantajos pentru, cumpărători MAT­AS AMIM fine­s te Uf­on FÄYXJRI in diverse si frumoase colori se vând cu scăzământ de 30 % ^a Magazinul ei, POTIRUL et­c. BARABASCA Jany­­i IAU ASORTIMENT JD S NUmărHe eie si $ie scrisori» Muzica de dansuri din cele mai noue. IMuzica clasică, piese de salon pentru piano și alte instrumente. AI Pici muri pentru fotografii și desemn, care intrec in frumusețe și eleganță tot ce a fost până acum. Mare alegere de porte-tabace și porte-monnais. Cadre (privazuri) de ori­ce mărime și calitate. Asortiment foarte variat de articole de bronz, lucruri de pele­ria &. Toate acestea se află la Magazinul de MUZICĂ și PAPETE­RIE in Iași strada Lăpușneanu. HItTRTI de IPARIS. ^XXXXXXXXXXXX^ MOȘIA TÂRGULUI STEFANE­ST II 3 din județul Botoșani in intin­­dere aprocsimativ de 4,000 fălci din care 1,700 fălci loc de arat iar restul fânațe și suhaturi, având venitul târgului, morei și apa bașăului, mori pe apa Pru­tului, stânci de peatră pentru var, piatră de construcțiune, ia­zuri, coșuri, șuri, Hambare, ma­gazii și toate necesarele pentru gospodării. Moșia se arendează pe 5, 10 și 16 ani de la 23 April 1881. Nouii posesori vor începe ară­tura in toamna anului 1880. Doritorii sunt rugați a se adre­sa la subsemnata proprietară în Ștefănești pănă la sfântu Dimi­­trie, și de la sf. Dim. în Iași în casele gem­. N. Mavrocordat. Esm. Mavrocordat. • 'toooooooaoaot'm! Sub­semnalul aduc la cunoștința Or», pu­blic și a clientelei, că mi-am strămutat a­­telierul meu de cismărie în strada Mare, alături de Farmacia d-lui Gustav Schül­ler. Comandele se efectuează cu cea mai mare prompticiunene și cu prețuri mode­­­­rate. Marfa confecționată se vinde cu un *Ț>reț scăzut. C. SStness De Vânzare casele doctorului Bura­­da foaste Cosmița, situate in strada Cogăl­­niceanu. Doritorii se vor adresa la sub­semnatul in Iași, strada Sf. Atanasie, sau la proprietar in Roman. (374—12) loan T. Burada. ________ _____avocat S3«. de veci o parte din mo­ m fili © șia Medeleni, pla­sa Berheciului, județul Tecuciu. Infor­­mațiunile se pot căpăta la Administrația «Curierului“. (390—3) (p<Qi Ofili­a mele situate in strada Bata No. 17 sunt de vânzare, do­ritorii de a le cumpără să se adreseze la proprietară ce stă in ele. Ținea Dobrovici ! Manuscriptele nepublicate se vor arde. An­i ¥»­ 20 bani V T ELEGIA AME Paris 4 Dec. In Cameră d. Brisson impută guvernului politica sa de trăgă­­oare. D. Waddington respunde la acea­sta, că cabinetul reprezintă totalitatea opiniunilor Camerilor și apără politica Cabinetului. „Stânga“ propune trece­rea la ordinea zilei, adaugănd că ca­mera este încredințată, că Cabinetul va procura stima Republicei și va de­părta pe amploiații malițioși. Această ordine de zi acceptată și de guvern se primește,cu 248 voturi, contra 170. „Dreapta“ s’a abținut de la vot. O mare cantitate de omăt a căzut în toată brrneta. La Pari omătul era astă sară atît de abundent, în­cât mi­­bursa mică nu sa putut ținea. Berlin 4 Dec. „Gazeta Germaniei de Nord,“ desminte știrea că, în tim­pul petrecerei sale la Berlin, regele Danemarcei ar fi tratat chestiunea Ha­­no­rului cu cancelaria germană. Petersburg . Dec. împăratul a so­sit aici după amiazi în buna sănătate, fiind primit de populațiune cu salu­tări entusiastice. El a plecat în sanie deschisă spre Palatul de Iarnă, unde imediat s-a celebrat un „Tedeum“. Orașul este festiv ornat. Stradele sunt ticsite de mulțimea poporului. Viena 4 Decemvre. Se comunică din Varșovia că, contrar aserțiunilor presei ruse, Polonia este ocupată in momentele de față de un număr atât de considerabil de trupe, în­cât însuș locuitorii se miră de această desfășu­rare de putere militară în timp de pace. Trupele actualmente în Polonia sunt mult mai numeroase de­cât chiar atunci când țara era tulburată de miș­carea poloneză. Se comunică asemenea că in cer­curile militare un resboi, cu începe­rea primăverei, ar fi considerat ea foarte probabil. Constantinopol . Dec. Poarta are intențiunea de a atrage luarea amin­te a puterilor asupra stărei refugiu­­­lor musulmani, cari, voind să se în­toarcă în Bulgaria, se văd respinși de autoritățile bulgare cănd sosesc la fruntarie. Ambasadorul francez a cerut de la Poarta exequaturul pentru 20 consuli francezi numiți în Egipet. Viena 4 Dec. Camera deputaților a respins cu 174 voturi contra 184 voturi propunerea d-lui Gredik în pri­vința reducerei contigentului de sub drapel în timp de pace, și a adoptat cu 178 contra 152 voturi articulul 1 al proectului guvernului, prin care se fixează la 800 mii oameni pute­rea armatei austro-maghiare pănă la sfîrșitul anului 1889. D. Rieger, vorbind în favoarea gu­vernului, zice că deputații cehi n’au întrat în Parlament spre a refuza gu­vernului ceea ce-i este necesar, adau­ge că cehii recunosc că existența lor e legată de viitorul Austriei, și cît despre panslavism declară că nu este de temut întru cît se va face justi­ție Slavilor. Iași,­în 24 Noemvre, 1879. Prin modificarea art. 7 din Con­­stituțiune, credem, că representanții națiunei cari au votat aproape în u­­nanimitate principiul libertăței reli­gioase, n’au înțeles ca să se deschi­dă poarta cea mare a cetățeniei ro­mâne la sutele de mii de străini vie­țuitori în România și cari nu s’au asimilat cu populațiunea românească sub nici unul din punctele de vedere a culturei, a moravurilor, a limbei și a aspirațiunilor. Cu toate că au trecut numai câte­va săptămâni de la înscrierea acestui principiu în constituțiunea noastră, cu toate că dezbaterile presei și a Cor­purilor Legiuitoare asupra acestei ches­tiuni sunt încă calde in memoria tu­turor, precum și pericolele ce ar re­zulta pentru națiunea română dacă s’ar da drepturile politice și civile u u­nui numer considerabil de străini, cu toate protestările de patriotizm a d-lor miniștri, senatori și deputați, vedem cu­­ cea mai adîncă părere de rău că din partea unora se pune o solicitu­dine particulară pentru a înlesni pe cât se poate mai mult acestor străini dobândirea cetățeniei române. Printre dispozițiunile constituțio­nale ce au înlocuit art. 7 este un a­­liniat care prevede că toți străinii năs­cuți și crescuți în România, din pă­rinți stabiliți in România, să fie scu­tiți de stagiul de 10 ani. Pe baza acestui aliniat mii de iz­raeliți năvălesc pe la autoritățile co­munale cerând acte de naștere prin care să probeze că sunt născuți în România pentru ca să poată indeplini ast­fel una din condițiunele principale a dreptului de împământenire. O mare parte din autoritățile co­munale din țară, între care și acea din orașul nostru, au refuzat și cu drept cuvânt, de a libera acte de naștere ori­cui, in cazul când cererea unor ase­menea acte nu are de scop căsătoria, pentru înlesnirea cătra art. 57 și 58 din C. Civil prevede niște acte de dovedire cari se înlocuiasă actele de naștere prin declarațiunea a 5 marturi. Acest act de dovedire făcut cu ocasiunea căsătoriei se oprește, la celebrare, de ofițerul stărei civile in puterea art. 56, pentru că după art. 81 din c. civil el trebue să fie depus la grefa tribunalului împreună cu re­gistrul. Cu toții știm cu câtă înlesnire să dobândesc de cătră ori­cine aceste ac­te de dovedire în țară la noi. Este de ajuns a cumpăra cu un preț foarte scăzut 5 indivizi, martori de profe­siune, cari cu toate că nu te-au mai văzut pănă atunci atestează că-ți cu­noaște ziua și locul nașterei, ca și când ar fi fost acolo. Această atestație în­tărită de Comună și omologată de tribunal îl constitue actul de naște­re.—Cu chipul acesta ori­cine poate când va voi aș procura un act prin care să dovedească că este fiul cută­­rei sau cutărei persoane, având dreptul de a moșteni averea ei și altele de felul acesta. Oare a înțeles legea că asemenea pretinse acte de naștere se fie consi­derate ca acte ale stării civile ? Nu, căci aceasta ar da loc la cea mai de­­sevîrșită nesiguranță în averea oame­nilor, iar dreptul de succesiune ar de­­vini iluzoriu, căci ori­cine, confecțio­­nându-și un asemine act, s’ar putea da de fiu a cutărui mort, reclamând partea sa din moștenire. Pentru a se evita asemine neajunsuri ofițerul stă­rei civile este indatorit prin art. 41 C. Civil a se încredința prin el însuși prin vederea copilului despre nașterea lui. Este clar nelegal și absurd a se pre­tinde ca autoritățile comunale să eli­bereze acte de naștere pentru indi­vizi născuți cu 20 și 30 de ani îna­inte. Aceasta bine înțeles afară de cazul căsătoriei, când pentru consi­derente de moralitate publică și altele, legiuitorul pentru ca să înlesnească căsătoria a făcut o excepțiune prevă­­zută prin art. 57 și 58 din C. Civil. In cazul însă când nu există un act de naștere pentru copii născuți îna­inte de introducerea actelor stărei ci­vile astăzi în vigoare, atunci actul do­veditor trebue să se facă conf. art. 33 Cod. Civil prin dovezi înscrise sau marturi înaintea Tribunalul Să vede insa că nu tot ast­fel au înțeles legea d. ministru de interne, de vreme ce prin o telegramă circu­lară d-sa ordonă prefecților de „a pu­ne îndatorire primăriilor de a da tu­turor străinilor, ce vor cere, actele de naștere, de căsătorie și de identitate, primarii ne­având competența nici de a le refuza, nici de a le critica, acea­sta fiind de competența corpurilor le­giuitoare“. La această telegramă, comunicată de d. Prefect al județului, Primăriei de Iași, a răspuns d. Mihail Mircea, adjutorul de Primar, printr’un raport, publicat in broșura asupra căria am atras atențiunea publicului incă din numerul trecut. D. Mircea prin raportul seu arată că a refuzat și va refuza atît srăini­­lor cât și românilor 1) a face astăzi acte pentru o naștere întâmplată cu 20 sau 30 de ani in urmă, 2) a îna­poi actul de dovedire care după arh 57 este făcut numai pentru căsătorie și 3) a da copie de pe aceste acte de dovedire. «Când refuz facerea unui act de naș­­tere pentru trecut, zice d. Mircea prin raportul seu, dacă se întâmplă se fiu în­­trebat, ca ce să se facă spre a avea ac­tul, respund, arătând art. 33, 84, 85 și 86 din Codul Civil, să se adreseze cu­cerire la tribunal, căruia se-i dovedească potrivit art. 33 lipsa registrelor și naș­terea ; că tribunalul va judeca după art. 84 sau pe calea grațioasă, sau contradic­toriu, chemând in judecată pe cei ce va crede că au interese contrare, și după ce va asculta pe procuror va da sentența. Când hotărârea va fi favorabilă certrei ea se va înscrie în registrul stărei civile con­form art. 86 și atunci se poate da un estract potrivit art. 32. Că procedura rectificării actelor stărei civile este acea care trebue se fie urmată și in caz de ne-existența registrelor, de perdere sau de omisiune, toți comentato­rii Codului Napoleon care au tractat a­­ceastă materie sunt de acord spre a o a­­firma. Când mi se cere a da actul de do­vedire care sa făcut cu ocazia căsătoriei și care la celebrare s’a oprit de ofițerul

Next