Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-11-25 / nr. 137
GRANDS MAGASIES J. CARMET Maison charies Walter Sue Lăpușneanu, lassy. Cette année, comme les années précédentes, l’élégante et nombreuse clientele de JŰT. «JT Jf&ai'iieef aura lien d’étre satisfaite. Important déballage d’un choix aussi riche qae sérienx de tous les objets composant la spécialité bien déterminée de son commerce. SSronzes ti'art tels que statuettes candélabres, pendides garnitures de bureau, coupes, etc. Terre eotte style florentin et romain. Meuliles tie fantaisie traduits en chifonnieres, guéridons, secretaires, chaises et fauteuils or et satin. !®orcelaines et cristaux. étincelant en coupes, coffrets, jardinieres et téte-a-téte devant de superbes glaces de Venise. Pour soirees, elianssnres tie tout genre, souliers de bal, mules coquettes, fleurs artificielhs fidéies imitations de la nature ainsi qu’ év entails Watteau, chinois et japonais, mouchoirs de batiste, bas de soie pour dames, cravates pour dames et messieurs, le tout encadré de magnifiques tapisseries des Gobelins. Uonlions de premier choix, jouets mécaniques hors ligne part"«merle la plus exquise et la plus ala mode; enfin gants chevrcau et Suede les seuls recommandes dans le high life. En voilâcertes, plus qu’il ne faut pour rassurer les délicats et les iro patients, â l’approche des fetes tie Woei tin nouvel an. Anul a! Vll-lea No. 137. E’rcțul iibonameideI»p Él IASS!, pe an. 24 fr,—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.— pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE..............................................40 fr. INSERT un șiRICLAME, răndul 60 bISCIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. Un JMr. 20 bani 1ASS!, Duminică 25 Noemvre !070. Apare Duminica, iereurea și Vinerea, CURIERUL (Til. RAL ASSAM.) FOAIA INTERESELOR GENERALE. a.1 en. d. a. rxx 1 Beptaxxiaxxe STIL VECHI piü A | PATRONUL PILEII TIMPUL DIN SEPTAMANA_____| STIL NOU _______PIPA PATRONUL PILEI | Răs. Soar. Apusul Soar. Noemv ‘ ====■........... ........................................ --------1--------*— ■=— * Noemvre. " ■ 1— " 25 Duminică gata M. Martira Ecaterina „ ; 7 Duminică E. 3. adv. Amvre. 7-22 4—22 26 Luni Cuv. Părinte alipiți stălpnicul In 24 pătrarul din urmă, furtună S, 8 Luni Cone. s. Marți 7—23 4—22 27 Marți S. g. Mart, Iacov Persul „n „lW la s fârsit senin 1 ,9 MÂți Leocadia 7-24 4-21 28 Mercuri Sf. M. Mart, Stefan cel nou. GU T * PzP d ’ la SterS,ten 10 Mercur Maria Lor. 7-25 4-21 29 Joi S. S. Mart. Párámon si Fiinmen. H J?1 . Damasiu 7—26 4—21 30 Vineri j S. Apost. Andrei întâiul chemat. i ^ Vineri Maxențiu 7—27 4 21 ________1 Sâmbătă Sf. Prof. Naum. 13 Sâmbăta Lucia 7-28________________4—21 Prețul Ainciorilor și PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l Adam négocianí-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilarstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstra3se No, IU Wien, Fillip Löb Escbbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Keimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eueren Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. Iakubowski In ziua de 30 Octomvre <a. c. de pe moșia Mădărjești, comuna Sirca plassa Cărligatura Județiul Jassy, de cătră Ciobanul Ion Moise, de locul seu din Boroia județul Suceava, s’au furat din cârdul meu de 400 oi, optzeci și șapte de diferite pături, cu semnul furculiței la urechea stăngă. Păturile oilor sunt, albe, lăi, țigăi, roșie și albe. Rog pe aflătorii unui aseminea individ, fie el in posesiunea oilor sau nu, al trada autorităților. Segnalmentele lui Ion Moise: Statul nalt, fața bălană ochii căprii, sprincenele castanii părul galben, nasul, și gura potrivită. Costachi Sterea: (387—3) Arendașul Moșiei Mădărgești. AVIS IMPORTANT foarte avantajos pentru, cumpărători MATAS AMIM fines te Ufon FÄYXJRI in diverse si frumoase colori se vând cu scăzământ de 30 % ^a Magazinul ei, POTIRUL etc. BARABASCA Janyi IAU ASORTIMENT JD S NUmărHe eie si $ie scrisori» Muzica de dansuri din cele mai noue. IMuzica clasică, piese de salon pentru piano și alte instrumente. AI Pici muri pentru fotografii și desemn, care intrec in frumusețe și eleganță tot ce a fost până acum. Mare alegere de porte-tabace și porte-monnais. Cadre (privazuri) de orice mărime și calitate. Asortiment foarte variat de articole de bronz, lucruri de peleria &. Toate acestea se află la Magazinul de MUZICĂ și PAPETERIE in Iași strada Lăpușneanu. HItTRTI de IPARIS. ^XXXXXXXXXXXX^ MOȘIA TÂRGULUI STEFANEST II 3 din județul Botoșani in intindere aprocsimativ de 4,000 fălci din care 1,700 fălci loc de arat iar restul fânațe și suhaturi, având venitul târgului, morei și apa bașăului, mori pe apa Prutului, stânci de peatră pentru var, piatră de construcțiune, iazuri, coșuri, șuri, Hambare, magazii și toate necesarele pentru gospodării. Moșia se arendează pe 5, 10 și 16 ani de la 23 April 1881. Nouii posesori vor începe arătura in toamna anului 1880. Doritorii sunt rugați a se adresa la subsemnata proprietară în Ștefănești pănă la sfântu Dimitrie, și de la sf. Dim. în Iași în casele gem. N. Mavrocordat. Esm. Mavrocordat. • 'toooooooaoaot'm! Subsemnalul aduc la cunoștința Or», public și a clientelei, că mi-am strămutat atelierul meu de cismărie în strada Mare, alături de Farmacia d-lui Gustav Schüller. Comandele se efectuează cu cea mai mare prompticiunene și cu prețuri moderate. Marfa confecționată se vinde cu un *Ț>reț scăzut. C. SStness De Vânzare casele doctorului Burada foaste Cosmița, situate in strada Cogălniceanu. Doritorii se vor adresa la subsemnatul in Iași, strada Sf. Atanasie, sau la proprietar in Roman. (374—12) loan T. Burada. ________ _____avocat S3«. de veci o parte din mo m fili © șia Medeleni, plasa Berheciului, județul Tecuciu. Informațiunile se pot căpăta la Administrația «Curierului“. (390—3) (p<Qi Ofilia mele situate in strada Bata No. 17 sunt de vânzare, doritorii de a le cumpără să se adreseze la proprietară ce stă in ele. Ținea Dobrovici ! Manuscriptele nepublicate se vor arde. Ani ¥» 20 bani V T ELEGIA AME Paris 4 Dec. In Cameră d. Brisson impută guvernului politica sa de trăgăoare. D. Waddington respunde la aceasta, că cabinetul reprezintă totalitatea opiniunilor Camerilor și apără politica Cabinetului. „Stânga“ propune trecerea la ordinea zilei, adaugănd că camera este încredințată, că Cabinetul va procura stima Republicei și va depărta pe amploiații malițioși. Această ordine de zi acceptată și de guvern se primește,cu 248 voturi, contra 170. „Dreapta“ s’a abținut de la vot. O mare cantitate de omăt a căzut în toată brrneta. La Pari omătul era astă sară atît de abundent, încât mibursa mică nu sa putut ținea. Berlin 4 Dec. „Gazeta Germaniei de Nord,“ desminte știrea că, în timpul petrecerei sale la Berlin, regele Danemarcei ar fi tratat chestiunea Hanorului cu cancelaria germană. Petersburg . Dec. împăratul a sosit aici după amiazi în buna sănătate, fiind primit de populațiune cu salutări entusiastice. El a plecat în sanie deschisă spre Palatul de Iarnă, unde imediat s-a celebrat un „Tedeum“. Orașul este festiv ornat. Stradele sunt ticsite de mulțimea poporului. Viena 4 Decemvre. Se comunică din Varșovia că, contrar aserțiunilor presei ruse, Polonia este ocupată in momentele de față de un număr atât de considerabil de trupe, încât însuș locuitorii se miră de această desfășurare de putere militară în timp de pace. Trupele actualmente în Polonia sunt mult mai numeroase decât chiar atunci când țara era tulburată de mișcarea poloneză. Se comunică asemenea că in cercurile militare un resboi, cu începerea primăverei, ar fi considerat ea foarte probabil. Constantinopol . Dec. Poarta are intențiunea de a atrage luarea aminte a puterilor asupra stărei refugiulor musulmani, cari, voind să se întoarcă în Bulgaria, se văd respinși de autoritățile bulgare cănd sosesc la fruntarie. Ambasadorul francez a cerut de la Poarta exequaturul pentru 20 consuli francezi numiți în Egipet. Viena 4 Dec. Camera deputaților a respins cu 174 voturi contra 184 voturi propunerea d-lui Gredik în privința reducerei contigentului de sub drapel în timp de pace, și a adoptat cu 178 contra 152 voturi articulul 1 al proectului guvernului, prin care se fixează la 800 mii oameni puterea armatei austro-maghiare pănă la sfîrșitul anului 1889. D. Rieger, vorbind în favoarea guvernului, zice că deputații cehi n’au întrat în Parlament spre a refuza guvernului ceea ce-i este necesar, adauge că cehii recunosc că existența lor e legată de viitorul Austriei, și cît despre panslavism declară că nu este de temut întru cît se va face justiție Slavilor. Iași,în 24 Noemvre, 1879. Prin modificarea art. 7 din Constituțiune, credem, că representanții națiunei cari au votat aproape în unanimitate principiul libertăței religioase, n’au înțeles ca să se deschidă poarta cea mare a cetățeniei române la sutele de mii de străini viețuitori în România și cari nu s’au asimilat cu populațiunea românească sub nici unul din punctele de vedere a culturei, a moravurilor, a limbei și a aspirațiunilor. Cu toate că au trecut numai câteva săptămâni de la înscrierea acestui principiu în constituțiunea noastră, cu toate că dezbaterile presei și a Corpurilor Legiuitoare asupra acestei chestiuni sunt încă calde in memoria tuturor, precum și pericolele ce ar rezulta pentru națiunea română dacă s’ar da drepturile politice și civile u unui numer considerabil de străini, cu toate protestările de patriotizm a d-lor miniștri, senatori și deputați, vedem cu cea mai adîncă părere de rău că din partea unora se pune o solicitudine particulară pentru a înlesni pe cât se poate mai mult acestor străini dobândirea cetățeniei române. Printre dispozițiunile constituționale ce au înlocuit art. 7 este un aliniat care prevede că toți străinii născuți și crescuți în România, din părinți stabiliți in România, să fie scutiți de stagiul de 10 ani. Pe baza acestui aliniat mii de izraeliți năvălesc pe la autoritățile comunale cerând acte de naștere prin care să probeze că sunt născuți în România pentru ca să poată indeplini astfel una din condițiunele principale a dreptului de împământenire. O mare parte din autoritățile comunale din țară, între care și acea din orașul nostru, au refuzat și cu drept cuvânt, de a libera acte de naștere oricui, in cazul când cererea unor asemenea acte nu are de scop căsătoria, pentru înlesnirea cătra art. 57 și 58 din C. Civil prevede niște acte de dovedire cari se înlocuiasă actele de naștere prin declarațiunea a 5 marturi. Acest act de dovedire făcut cu ocasiunea căsătoriei se oprește, la celebrare, de ofițerul stărei civile in puterea art. 56, pentru că după art. 81 din c. civil el trebue să fie depus la grefa tribunalului împreună cu registrul. Cu toții știm cu câtă înlesnire să dobândesc de cătră oricine aceste acte de dovedire în țară la noi. Este de ajuns a cumpăra cu un preț foarte scăzut 5 indivizi, martori de profesiune, cari cu toate că nu te-au mai văzut pănă atunci atestează că-ți cunoaște ziua și locul nașterei, ca și când ar fi fost acolo. Această atestație întărită de Comună și omologată de tribunal îl constitue actul de naștere.—Cu chipul acesta oricine poate când va voi aș procura un act prin care să dovedească că este fiul cutărei sau cutărei persoane, având dreptul de a moșteni averea ei și altele de felul acesta. Oare a înțeles legea că asemenea pretinse acte de naștere se fie considerate ca acte ale stării civile ? Nu, căci aceasta ar da loc la cea mai desevîrșită nesiguranță în averea oamenilor, iar dreptul de succesiune ar devini iluzoriu, căci oricine, confecționându-și un asemine act, s’ar putea da de fiu a cutărui mort, reclamând partea sa din moștenire. Pentru a se evita asemine neajunsuri ofițerul stărei civile este indatorit prin art. 41 C. Civil a se încredința prin el însuși prin vederea copilului despre nașterea lui. Este clar nelegal și absurd a se pretinde ca autoritățile comunale să elibereze acte de naștere pentru indivizi născuți cu 20 și 30 de ani înainte. Aceasta bine înțeles afară de cazul căsătoriei, când pentru considerente de moralitate publică și altele, legiuitorul pentru ca să înlesnească căsătoria a făcut o excepțiune prevăzută prin art. 57 și 58 din C. Civil. In cazul însă când nu există un act de naștere pentru copii născuți înainte de introducerea actelor stărei civile astăzi în vigoare, atunci actul doveditor trebue să se facă conf. art. 33 Cod. Civil prin dovezi înscrise sau marturi înaintea Tribunalul Să vede insa că nu tot astfel au înțeles legea d. ministru de interne, de vreme ce prin o telegramă circulară d-sa ordonă prefecților de „a pune îndatorire primăriilor de a da tuturor străinilor, ce vor cere, actele de naștere, de căsătorie și de identitate, primarii neavând competența nici de a le refuza, nici de a le critica, aceasta fiind de competența corpurilor legiuitoare“. La această telegramă, comunicată de d. Prefect al județului, Primăriei de Iași, a răspuns d. Mihail Mircea, adjutorul de Primar, printr’un raport, publicat in broșura asupra căria am atras atențiunea publicului incă din numerul trecut. D. Mircea prin raportul seu arată că a refuzat și va refuza atît srăinilor cât și românilor 1) a face astăzi acte pentru o naștere întâmplată cu 20 sau 30 de ani in urmă, 2) a înapoi actul de dovedire care după arh 57 este făcut numai pentru căsătorie și 3) a da copie de pe aceste acte de dovedire. «Când refuz facerea unui act de naștere pentru trecut, zice d. Mircea prin raportul seu, dacă se întâmplă se fiu întrebat, ca ce să se facă spre a avea actul, respund, arătând art. 33, 84, 85 și 86 din Codul Civil, să se adreseze cucerire la tribunal, căruia se-i dovedească potrivit art. 33 lipsa registrelor și nașterea ; că tribunalul va judeca după art. 84 sau pe calea grațioasă, sau contradictoriu, chemând in judecată pe cei ce va crede că au interese contrare, și după ce va asculta pe procuror va da sentența. Când hotărârea va fi favorabilă certrei ea se va înscrie în registrul stărei civile conform art. 86 și atunci se poate da un estract potrivit art. 32. Că procedura rectificării actelor stărei civile este acea care trebue se fie urmată și in caz de ne-existența registrelor, de perdere sau de omisiune, toți comentatorii Codului Napoleon care au tractat această materie sunt de acord spre a o afirma. Când mi se cere a da actul de dovedire care sa făcut cu ocazia căsătoriei și care la celebrare s’a oprit de ofițerul