Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)
1883-10-14 / nr. 115
--------------------------------— —----------------------------------- —T----------| Pag. 2. ANUL al XMea No. 115. ___ ___ sau o anume purere, cum acesta seriosă și grea chestie, cers lungi și seriose studii de către omeni speciali și competenți, omeni în care am avea j deplină încredere, căci, în materii de studii, totul este încrederea în competența și seriositatea personei însărcinate. Gât pentru mine care nu evaluez populațiunea orașului decât mult 70,000 locuitori, care departe de al vidlea înflorind îl văd decădind în fiecare (îi și nu văd în lipsa unui rîu, cale eftină de transport un mare viitor industrial pentru Iași, crezând mai degrabă că va pute s"se rădice ca oraș de comerț și de școli, c~ Pentru mine țlic, cred că—calculând—troi de 150 litre, numai 100 peții de cap-11.3*”1111110’ adică cam 6—7000 m c. de apă va fi deplin îndestulat. Póte, symon?ele doresc chiar, totuși însă pe un timp îndelungat cantitatea de apă care a“ aratat o ne va fi de ajuns, iar noi suntem siliți a ne mărgini la studiul isoarelor dintre punctele de vedere. Iată propunerele ce avem : 1) Propunerea u-lui Dusard de a face tote studiile pe care speră a le sfârși în multe luni cu plata pe lună de 5000 lei și tote lucrările care nu s’au cunoscut de mai înainte, ca necesare, pe socotela comunei. 2) . Propunerea Societăței Române de construcțiuni și lucrări publice, facerea studiilor pentru ape și ridicarea planului orașului deja condițiunele stabilite de programul votat, amândouă lucrări 90,000 lei în 5 luni se vor presenta planurile complecte pentru ape și în 14, planul orașului, se declară gata a depune cauțiune și ar beneficia orașului 30,000 lei la caș când, la adjudecarea lucrărilor, ar rămânea adjudecatori. 3) Propunerea societăței anonime internaționale de construcțiuni și lucrări publice din Bruxela care disface lucrarea în mai multe puncte punând preț la fiecare separat precum voi avea onore a ve li citi. 4) Propunerea d-lui inginer Daste , declară că face acum studiul isoarelor din Împrejurimea orașului și-l va supune. 5) Propunerea d-loi frați Duncan din Londra (3 scrisori). 6) Propunerea d-lor Dudley A. de Kles din Londra nehotărâtă. 7) Propunerea d-lui Daye din Aberdeen pentru tote lucrările între cari și planul orașului cu preț de 850 funți sterlingi pe an, cu contrac pe 3 ani, sau suma totală 3000 funți sau lei 75,000. 8) Propunerea d-lui I. V. Davison și fii din Windson pentru tote lucrările cu preț de 200 guinee. 9) Propunerea d-lui inginer Catargiu penplanul orașului cu preț de lei 97,000. 10) Propunerea Societăței anonime d’atreprises de travaux publies din Bruxela nehotărâtă. 11) Propunerea d-lui Etienne din Paris asemenea. 12) Propunerea d-lui Ev. Gerbel pentru D. C. de Valhermey din Paris, care spune că acest domn face studiile și le va presenta pentru a lua întreprinderea. 13) Propunerea d-lor tvans frați din Wolnterhampton, de a face studiile cu cheltuiala comunei pentru prețul de 50 livre sterlingi. 14) Propunerea d-lor Scott și Murray din Workington de a face tate studiile cu preț de 4 % din costul construcțiunei și dacă se va cere supravegherea lucrărilor încă 2 1/2 procent. 15) Propunerea d-lor Bretton de Laubergue din Westminster pentru tote lucrările, cu preț de 75 franci pe ții și cheltueli de drum. 16) Propunerea d-lui Albert Niilus venita prin canalul consulatului francez nehotărâtă și 17) Propunerile vechi ale d-lui Tragneau precum și acea pentru sfredelirea de puțuri artesiane. Primar, Negruzzi, nu au isbutit din causa p continuu cremende ale Ch din urmă car^ cere ca Fracueze Tonkinul și ca namu^i să fie fixată la sudul fluviului joș. In expunere, ministrul de esorne exprimă speranța că ajutorurile de trupe trimise in Tonkin vor termina in curând pacificarea complectă a acelei țări. Berlin 28 octombre. „Gazeta Germaniei de Nord“ declară nefundată știrea cum că comtele Herbert Bismarck va părăsi postul său de la Londra. Contele se va întorce trecând pe la Friderichsruhe. Rechiemarea sa de la Londra nu ar corespunde nici cu propriile sale dorinți, nici cu intențiunile guvernului său. Viena 28 oct. Ratificările convențiunei pentru joncțiunea drumurilor de fer orientale se vor preschimba astă țară la ministerul de externe în prezența delegaților respectivi. Viena 28 oct. Delegațiunea austriacă a ales pe contele Czartoryski ca președinte și pe d. Hohenwart ca vicepreședinte al ei. Luând posesiune de preșidenție, contele Czartoryski a făcut să reiasă că trebuința de pace pintre popore este generală și că tote guvernele țin samă de acesta trebuință. Delegațiunea va putea prin urmare să discute bugetul ministerului de resbel, luând în considerațiune situațiunea financiară, fără însă a uita să procure monarhiei mijlocele necesare spre a putea în orice eventualitate salvgarda onorea, drepturile și interesele poporelor sale. Viena 23 oct. Delegațiunea ungară a ales pe cardinalul Hayoald ca president și pe d. Ludovic Tisza ca vicepreședinte. Trei dintre delegații oposițiunei moderate renunțând la mandatul lor, se vor convoca pe alții ca inlocuitori, împăratul va primi joi la ameda pe delegațiunea ungară, și la ora 1 pe delegațiunea austriaca. TELEGRAME Paris 22 octombre. Mâne va avea loc deschiderea sesiunei extraordinare a Camerilor. Intr’o întrunire a deputaților radicali s’a decis că îndată după deschidere să se adreseze guvernului două interpelări, una asupra politicei generale și alta asupra expedițiunei în Tonkin. Prin cercurile politice se consideră ca sigur că guvernul va obținea cu acestă ocasiune o mare majoritate în Cameră. Marele duce Vladimir al Rusiei a sosit aici. Petersburg 22 octombre. Țarul au primit astăzi in audiență pe generalii Soboleff și Kaustars. Berlin 22 octombre. Ratificările tratatului de comerciu dintre Spania și Germania au fost preschimbate astâțzi. Temișoara 22 octombre. Doctorul Rosenberg care a ucis in duel pe Batyany, este arestat. Paris 23 octombre. Vreo câteva diare prevăd retragerea ministrului de biance, in urma votului comisiunei hotare care a respins sistemul evaluațiuor bugetare. . Paris 23 octombre. Deschiderea sesiunei 9a Lurilor a avut loc fără nici un incident. 1)# Challemel Lacour a distribuit Cartea Galbenă precedată de o expunere asupra afacerilor Tonkinului care constată că situațiunea Franciei s’a ameliorat in Tonkin și demonstrează ca negocierile Cu China CRONICA INTERNA Escelența sa Gazi Muhhtar pașa, a cârui sosire am anunțat’o a venit de la Pitești, împreună cu d. I. C. Brătianu. Luni sara a prânzit la ambasada otomană și marți sara avea să plece la Sinaia. D. £ fites, doctor in științele fizimatice și actual inginer și erate Călarași-Slobozia, s’a pector domeniul clasa I, in 1c . N. Racotă decedat. Exaitor de reservă.—Comisiuni examinarea aspiranților de sub-locotenent in reservă ue din : D. pan din marele statmajor, D. L Garcalețeanu, sub-directoru aplicație, membru ; D. Auglean, sub-director școlei E infanterie și cavalerie, mei D. 1; mo Constantin din régimét iu, membru ; D. M Dimitrie din statulmajor rmbru. Exan ice pe in ziua de 15 octombriele 8 dimineța, în localul militar din București, baron de Ring, ministrul prențiar al Franciei, a obținut un oouediu de șase săptămâni. In lipsa sa, legațiunea franceză va fi condusă de d. Conte de Diesbach, primul secretar. „Românul“ spune că Camera de comerciu din București, luând in desbatere afacerea Kirilov, s’a pronunțat in unanimitate in favorea d-sale, pentru tenți, începând cu acei ani de armată. „Românul“ spune că D. Vasile Alesandri va ține o conferință vineri 14 octombre, la 3 ore după amiaz ji în sala Ateneului din București. Poetul nostru național va ci Fântâna Brândușia, comedie. Prețul biletelor de intrare este numai de cinci lei și se găsesc la librăriile Socec, Graeve și Szölösy. Conferința este dată spre a veni in ajutorul unui publicist și poet de mult talent, lovit de curănd de o crudă boală. Citim în „Cooperatorul român“ următorele trei informațiuni: Suntem informați că principesa Elena Cuza expune o faiența colorată de A. S. D. Ienăchiță Văcărescu a anunciat pe d. președinte joi sara. Revizuirea constituirnei.Proiectul d-lui V. Boierescu prescrie in ceea ce privește delictele de presă, ca și despăgubirile civile să se judice tot de jurați. In privința modificărei legi electorale, același proiect prevede ca acestă lege să nu se aplice decât după doi ani de la votarea ei. D. V. Boerescu a recomandat ca suplinitor in locu-i, la catedra de drept comercial de la facultatea din București, pe dt. avocat C. Arion, doctor in drept. Director la Monetăria Statului, nn Am reprodus după „Gazette de Roumanie“ știrea că Academia română a primit de la British Museum din Londra o colecțiune de cărți științifice. După inormațiuni moi, luate de același ziar, acest dar a fost făcut Academiei, de catre guvernui Marii Britanii, in urma intervenției d-lui White, ministrul Englitezei, ale cărui simțăminte bine-voitore, pentru țara nostră, sunt cunoscute. Aceste prețiose documente construiesc o bogată colecțiune de tote publicațiunile oficiale făcute asupra istoriei Marii Britanii. „Cooperatorul“ ne spune că, după cererea ce a făcut d. președinte al esposițiunii, d-lui ministru de interne, i s’a acordat v ha de a face o tombolă, din mai mult obiecte, grele de transportat la domiciliul esposanților. Același ojiar ne face cunoscut că consiliul de miniștrii a votat o sumă de 150.000 lei pentru construirea unui local de esposițiune la șosea, aprope de palatul monetariei; acestă construcțiune se va face in anul viitor D. Socolescu este însărcinat a elabora un pian de temnițe model, care să curmeze evadările dese ce se comit in momentul de față. D. general Vlădescu și d. maior Lupu sunt numiți membri in comisiunea însărcinați cu cercetarea incidentului de la Vulcan. Acestă comisiune a fost compusă pănă acum de către d. prefect al județului Gorj și de d. președinte al consiliului județian. I. maior Bungescu, din regimentul I de linie a fost numit comandant al batalionului II de vânători, in locul maiorului Coideescu care trece in locul d-lui maior Bengescu. D. colonel Keleman, comandantul reg. 11 dorobanți și a brigadei a 10-a din Galați, impreună cu un delegat din partea ministrului de interne sunt însărcinați fiice „loșta“, a inspecta cordonul sanitar de la gura Prutului până in dreptul Hușilor. De la Huși in sus pe Prut esti altă comisie. Sântul sinod al Sântei biserici autocefale ortodocși române este convocat pentru diua de 15 octombre 1883, conform art. 13 din legea pentru alegerea mitropoliilor și episcopilor eparhioți, cum și a constituirii Sântului Sinod de ma sus citat. Esc. Sa d. Kalovitch, trimis estraordinar și ministru plenipotențiar al Serbiei, întorcâdu-se din concediu, a reluat direcțiune legațiunei din București. 1 Acte Oficiale. Sunt numiți: D. Tache Gănescu, comisar polițienesc la gara căei ferate Bărboși, jud. Covurlui, in locul d-lui G. Ghimpu, transferat D. V. Ilfoveanu cate numit in postul vacant de medic la penitenciarul Mărgineni. 1). George Persiceanu, actual inspector administrativ, este transferat in postul de prefect la jud. Brăila, in locul d-lui C. Ciocârlan, care se trece inspector administrativ, in locul d lui Persiceanu- Drumurile de fer româno-ungare. Citim in „Pester Lloyd.* Este știut că România deși se atinge de Ungaria pe o lungime de mai bine de nouăzeci de mile, nu este legată de acesta din urmă țară prin căi ferate decât prin 2 puncte; din aceste două căi, numai acea care trece pe la Orșova corespunde scopului, pe când acea de la Predeal este situată prea la Răsărit și conduce inspre acea parte a României, care graviteză mai mult spre mare și din acestă cauză stă in interesul porturilor Galați și Brăila cât și din causa puținelor venituri ce aduce, nu este privită tocmai bine de Români. Dar și productele austro ungare fac un mare inconjur pe la Predeal, aprope semi cerc, pentru a ajunge in România și, după cum am spus, in acea parte a țărei, care este prevăzută cu productele englezești și franțuzești. Așa de exemplu numai cu cea mai mare greutate se póte aduce in România cărbunele de pământ de la Petroșani, al căruia debușeu natural nu pote fi altul decât așa numita România mică, de care Transilvania afară de pasul de la Petroșani, și pe la acel al Oltului plecând de la Sibiu, nu este legată prin nici un mijloc de comunicare. Tot acesta putem zlce și despre granița atât de întinsă dintre Transilvania și Moldova. Aoi capetile drumurilor de fer transilvănene sunt și mai depărtate incă de fruntarii. Sibiul era situat la 30 de kilometri de fruntarie, Târgul-Mureșului la 150 kilometri; drumurile afară de acesta sunt in prostă stare. Acestă din urmă linie care plecă de la Maroș-Vasarhely este de-o marte însemnătate și dacă ar fi legată de România printr’o rețea ferată ar înmulți relațiunile comerciale ale acestei țări cu Ungaria și nu ar putea să nu aibă o înrurire asupra relațiunilor generale chiar dintre aceste două țări. Se știe că ministerul unguresc de lucrări publice se ocupă cu chestiunea construirei unui drum de fer, care ar pleca din valea Mureșului, și trecând prin Regimul săsesc s’ar îndrepta spre frontiera română; filele acestea ne-a venit și din București știrea că guvernul românesc ar fi hotărât construcțiunea unei linii de drum de fer, care ar pleca din Bacău prin valea Bistriței, ar trece prin Piatra și Bicaz și s’ar uni cu linia ungurăscă ; acestă linie ar avea o lungime de vr’o sută de kilometri. După cât știm lucru hotărât pănă acum nu este decât construirea liniei laterale la Piatra și’ntru cât privește Ungaria linia de la Mureș la granița românescă nu se va face decât in anul viitor, acesta din causa situațiunei financiare a țărei. Acest proiect in tot cașul valoreză mai mult decât acela de a se construi o linie care să plece din Maramureș și să trecă prin Bucovina la Sucăva pentru a se uni cu linia austriacă care conduce la Odesa și care trece prin România. fruntariele ca de obicei, de a supraveghia construirea noului corp de gardă, dar a nu impedeca lucrurile. Li s’a mai spus că, in curs de recelă sau plaie, să cera de la lucrătorii de acolo voia de a petrece noptea într'una din camerile corpului de gardă : dacă acestă permisiune însă li se va refuza, ei să se retragă. r Pe când se interogau soldații români, șeful vamei românești veni și spuse subprefectului unguresc că soldații făcui prizonieri nu făceau decât obicinuitul serviciu de pază a fruntarielor și că nu primiseră asta nimeni ordinul de a împiedica clădirea corpului de gardă, cu atât mai mult că guverna romăn nici nu era informat de acestă construțiune. El se rugă apoi ca prisonierii să fie liberați, ceia ce sa și făcu îndată ce se primi avizul ministerului unguresc. Șeful postului de gendarmi ungurești depuse din contra că prisonierii declaraseră dinaintea lui și a directorului carantinei că fuseseră trimiși la corpul 1 de gardă cu ordinul precis de a nu lăsa să se apropie lucrătorii și, în cazul când, servinduse de arme, nu ar fi destul de tari pentru a respinge pe inimic, să se adreseze la companiele de la Brădiceni pentru a le veni ajutore. Corpul de gardă a fost într’adever, dărâmat și incendiat de 150 soldați români, comandați de ofițerii lor, cari apoi s’au retras pe frontieră unde au stabilit lagăre. In fața acestor afirmațiuni ale ziarului vienez, ce țice guvernul nostru? — Sunt ele exacte sau nu ? Am dori ca, un minut mai curănd, cestumea să se lămurăscă. Trăgănirea ei ar fi in paguba prestigiului nostru și nu credem că acesta să fie scopul ce urmăresc miniștrii Regelui Carol. (Națiunea) INCIDENTUL DE LA VULCAN Politische Correspondenz din Viena primește asupra incidentului de la Vulcan următorea relațiune basată, dce ea, pe date oficiale: „La 4 octomvre stil nou, o patrulă compusă dintr’un șef de post și dintr’un gendarm, care fusese trimisă să caute pe un desertor, fuse informată că noul corp de gardă de pe muntele Prileagu, care se află la o distanță de 800—1000 de pași de la fruntarie, pe teritoriul unguresc, și care a fost construit cu scop de a adăposti soldații ce formădă cordonul militar înființat pentru a impedica introducerea pestei bovine, fusese ocupat de soldații români și incendiat apoi, in sfârșit că ei trăseseră cinci focuri de pușcă. Patrula, voind să se asigure de adevăr, luă doi conductori și se îndreptă spre corpul de gardă, unde găsi, pe teritoriul unguresc, nouă soldați români așadați în jurul unui foc, pregătindu-și prânzul. Ei se predară fără nici o resistență și fură escortați cu arme și bagaje la cazarma gendarmeriei de la Vulcan și apoi dați in primirea sub-prefectului unguresc de la Petroșani. Acesta se transportă imediat la fața locului și procedă la interogatoriul prizonierilor și al șefului de post. Cu acăstă ocasiune, șeful soldaților români declară că ei luaseră de la 30 septemvre serviciul ordinar al pasei fruntarielor la Brădiceni. La 3 octomvre, ei ajunseră in pădurea din dosu Prileagului și că se adăpostiseră in corpul de gardă situat la cîteva sute de pași de vântul care bătea cu furie și plaia care cădea. Ei rămaseră acolo din sala de 3 octomvre pănă in dimineța de 5 octombre, fi in care au fost făcuți prisonieri și dezarmați de doi gendarmi ungurești. Din partea superiorilor lor ei nu primiseră nici un alt ordin decât acela de a păzi IAȘI Vineri 14 (26 Oct.) 1883 CRONICA ESTERNA Bulgaria. «Corespondența politică” anunță că colonelul Kaulbars, atașat militar la ambasada rusă de la Viena, a primit ordinul să se ducă la Sofia pentru a regula, în înțelegere cu principele Alexandru, chestiunea organisărei armatei bulgare și situațiunea ofițerilor ruși în acestă armată. Turcia. Corespondentul vienes a lui «Standard» a avut o nouă întrevedere la Viena cu Muhtar-pașa. Acest din urmă i-a declarat că sultanul se preocupă forte mult de situațiunea in Armenia, dar că guvernului otoman îi lipsesc fondurile pentru aplicarea reformelor necesare. Serbia. Prefectul din Belgrad a luat o hotărâre de expulsiune contra a trei Ruși printre care figurază profesorul Voskovatov, filolog slav bine cunoscut. Hotărârea e motivată de propaganda la care se dădeau cele trei persone în chestiune pentru a împinge populațiunea la o oposițiune la sistemul politic adoptat în Serbia. După Ziarul radical „Samuprava”, deficitul budgetar șerb pentru exercițiul 1882—83 atinge un milion de galbeni ceia ce constitue a treia parte din budgetul anual. Austro-Ungaria. In cursul săptămânei acesteia aveau să începă, la Viena, conferințele comandanților corpurilor de armată și a înalților funcționari militari asupra reorganisărei armatei, și asupra experiențelor făcute în timpul din urmă. Aceste conferințe vor avea loc sub președința împăratului. Spania. Agența Fabra publică următoarea notă : «Cercurile politice din Madrid nu dau nici o importanță articolului ziarului «Post” din Berlin, asupra rolului Spaniei în cas de răsboiu în Europa centrală. «Tote partidele cred că politica cea mai favorabilă intereselor Spaniei e politica neintervențrei. «Spania n’are nici un interes contrar intereselor Franciei. Pyreneii trebue să se considere ca o frontieră strategică naturală care disparte două națiuni a căror interes reciproc este ca să mergă de acord. «Spania nu pate avea nici o aspirațiune teritorială dincolo de Pyrenei. Pe lângă acesta o durerosa experiență istorică probeza țărei nóstre că causa decadenței sale a fost ingerența sa in afacerile Europei cari n’o interesau, așa ca cele ale a Flandrei, Austriei și Italiei; amestecul seu în afacerile casei de Austria creă atunci o confesiune a dreptului principilor cu principiul naționalităței sale. ,Nici o rațiune și nici un interes nu pot obliga pe Spania să părăsască politica sa de neutralitate și de amiciție în privința Europei, cu care dorește să încheie tratate de comerciu.“ Portugalia. Câteva gliare din Lisabona exprimă temeri în privința Spaniei, pentru că țirizele din Madrid s’au făcut cu grabă echoul exagerărilor sau noutăților false publicate de câteva foi portughese în privința incidentului de la Cura. Articolele acestor foi au trecut nebăgate în samă în țară. k.