Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)

1883-10-14 / nr. 115

--------------------------------— —----------------------------------- —T----------| Pag. 2. ANUL al XMea No. 115. ___ ___ sau o anume purere, cum­ acesta seriosă și grea chestie, cer­s lungi și seriose studii de către omeni speciali și competenți, om­eni în care am avea j deplină încredere, căci, în materii de studii­, totul este încrederea în competența și seriositatea personei însărcinate. Gât pentru mine care nu evaluez populațiunea orașului decât mult 70,000 locuitori, care departe de al vidlea înflorind îl văd decăd­ind în fie­care (îi și nu văd în lipsa unui rîu, cale eftină de transport un mare viitor industrial pentru Iași, crezând mai degrabă că va pute s"se rădice ca oraș de comerț și de școli, c~ Pen­­tru mine țlic, cred că—calculând—tr­­oi de 150 litre, numai 100 pe­ții de cap-11.3*”1111110’ adică cam 6—7000 m c. de apă va fi deplin îndestulat. Póte, symo­­n?el­e do­­resc chiar, totuși însă pe un timp îndelungat cantitatea de apă care a“­ aratat o ne va fi de ajuns, iar noi suntem siliți a ne mărgini la studiul isoarelor dintre punctele de vedere. Iată propunerele ce­ avem : 1) Propunerea u-lui Dusard de a face tote studiile pe care speră a le sfârși în mult­­e luni cu plata pe lună de 5000 lei și tote lu­crările care nu s’au cunoscut de mai înainte, ca necesare, pe socotela comunei. 2) . Propunerea Societăței Române de con­­strucțiuni și lucrări publice, facerea studiilor pentru ape și ridicarea planului orașului deja condițiunele stabilite de programul votat, a­­mândouă lucrări 90,000 lei în 5 luni se vor presenta planurile complecte pentru ape și în 14, planul orașului, se declară gata a depune cauțiune și ar beneficia orașului 30,000 lei la caș când, la adjudecarea lucrărilor, ar rămânea adjudecatori. 3) Propunerea societăței anonime interna­ționale de construcțiuni și lucrări publice din Bruxela care disface lucrarea în mai multe puncte punând preț la fie­care separat precum voi avea onore a ve li citi. 4) Propunerea d-lui inginer Daste , declară că face acum studiul isoarelor din Împreju­rimea orașului și-l va supune. 5) Propunerea d-loi frați Duncan din Lon­dra (3 scrisori). 6) Propunerea d-lor Dudley A. de K­les din Londra nehotărâtă. 7) Propunerea d-lui Daye din Aberdeen pentru tote lucrările între cari și planul ora­șului cu preț de 850 funți sterlingi pe an, cu contrac pe 3 ani, sau suma totală 3000 funți sau lei 75,000. 8) Propunerea d-lui I. V. Davison și fii din Windson pentru tote lucrările cu preț de 200 guinee. 9) Propunerea d-lui inginer­­ Catargiu pen­­planul orașului cu preț de lei 97,000. 10) Propunerea Societăței anonime d’atre­­prises de travaux publies din Bruxela neho­tărâtă. 11) Propunerea d-lui Etienne din Paris a­­semenea. 12) Propunerea d-lui Ev. Gerbel pentru D. C. de Valhermey din Paris, care spune că acest domn face studiile și le va presenta pentru a lua întreprinderea. 13) Propunerea d-lor tvans frați din Wol­­nterhampton, de a face studiile cu cheltuiala comunei pentru prețul de 50 livre sterlingi. 14) Propunerea d-lor Scott și Murray din Workington de a face tate studiile cu preț de 4 % din costul construcțiunei și dacă se va cere supravegherea lucrărilor încă 2 1/2 procent. 15) Propunerea d-lor Bretton de Laubergue din Westminster pentru tote lucrările, cu preț de 75 franci pe ții și cheltueli de drum. 16) Propunerea d-lui Albert Niilus venita prin canalul consulatului francez nehotărâtă și 17) Propunerile vechi ale d-lui Tragneau precum și acea pentru sfredelirea de puțuri artesiane. Primar, Negruzzi, nu au isbutit din causa p continuu cremende ale Ch din urmă car^ cere ca Fr­­acueze Tonkinul și ca namu^i să fie fixată la sudul fluviu­lui joș. In expunere, ministrul de es­­orne exprimă speranța că ajutorurile de trupe trimise in Tonkin vor ter­mina in curând pacificarea complectă a acelei țări. Berlin 28 octombre. „Gazeta Ger­maniei de Nord“ declară nefundată știrea cum că comtele Herbert Bis­marck va părăsi postul său de la Lon­dra. Contele se va întorce trecând pe la Friderichsruhe. Rechiemarea sa de la Londra nu ar corespunde nici cu propriile sale dorinți, nici cu inten­­țiunile guvernului său. Viena 28 oct. Ratificările conven­­țiunei pentru joncțiunea drumurilor de fer orientale se vor preschimba astă țară la ministerul de externe în prezența delegaților respectivi. Viena 28 oct. Delegațiunea austriacă a ales pe contele Czartoryski ca pre­ședinte și pe d. Hohenwart ca vice­președinte al ei. Luând posesiune de preșidenție, contele Czartoryski a făcut să reiasă că trebuința de pace pintre popore este generală și că tote gu­­vernele țin samă de acesta trebuință. Delegațiunea va putea prin urmare să discute bugetul ministerului de resbel, luând în considerațiune situa­­țiunea financiară, fără însă a uita să procure monarhiei mijlocele necesare spre a putea în ori­ce eventualitate salvgarda onorea, drepturile și intere­sele poporelor sale. Viena 23 oct. Delegațiunea ungară a ales pe cardinalul Hayoald ca pre­sident și pe d. Ludovic Tisza ca vice­președinte. Trei dintre delegații opo­­sițiunei moderate renunțând la man­datul lor, se vor convoca pe alții ca inlocuitori, împăratul va primi joi la amed­a pe delegațiunea ungară, și la ora 1 pe delegațiunea austriaca. T­ELEGRAME Paris 22 octombre. Mâne va avea loc deschiderea sesiunei extraordinare a Camerilor. Intr’o întrunire a depu­taților radicali s’a decis că îndată după deschidere să se adreseze guvernului două interpelări, una asupra politicei generale și alta asupra expedițiunei în Tonkin. Prin cercurile politice se consideră ca sigur că guvernul va obținea cu acestă ocasiune o mare ma­joritate în Cameră. Marele duce Vladimir al Rusiei a sosit aici. Petersburg 22 octombre. Țarul au primit astăzi in audiență pe generalii Soboleff și Kaustars. Berlin 22 octombre. Ratificările tra­tatului de comerciu dintre Spania și Germania au fost preschimbate astâțzi. Temișoara 22 octombre. Doctorul Rosenberg care a ucis in duel pe Ba­­tyany, este arestat. Paris 23 octombre. Vre­o câte­va diare prevăd retragerea ministrului de biance, in urma votului comisiunei hotare care a respins sistemul eva­­luațiu­­or bugetare. . Paris 23 octombre. Deschiderea se­­siunei 9a Lu­rilor a avut loc fără nici un incident. 1)# Challemel Lacour a distribuit Cartea Galbenă precedată de o expunere asupra afacerilor Tonki­­nului care constată că situațiunea Fran­ciei s’a ameliorat in Tonkin și de­monstrează ca negocierile Cu China CRONICA INTERNA Escelența sa Gazi Muhhtar pașa, a cârui sosire am anunțat’o a venit de la Pitești, împreună cu d. I. C. Bră­­tianu. Luni sara a prânzit la amba­sada otomană și marți sara avea să plece la Sinaia. D. £ fites, doctor in știin­țele fiz­imatice și actual in­giner­ și­­ erate Călarași-Slobo­zia, s’a pector domeniul clasa I, in 1c . N. Racotă decedat. Exai­tor de reservă.—Co­misiuni examinarea aspiran­ților­­ de sub-locotenent in reservă ue din : D.­­ pan din marele stat­major,­­ D. L Garcalețeanu, sub-di­rectoru aplicație, membru ; D. A­uglean, sub-director școlei E infanterie și cavale­rie, mei D. 1; mo Constantin din régimét iu, membru ; D. M Dimitrie din statul­major r­mbru. Exan ice pe in ziua de 15 octombr­­iele 8 dimineța, în localul m­ilitar din București, baron de Ring, ministrul pre­­nțiar al Franciei, a obținut un oou­ediu de șase săptămâni. In lipsa sa, legațiunea franceză va fi condusă de d. Conte de Diesbach, primul se­cretar. „Românul“ spune că Camera de comerciu din București, luând in des­­batere afacerea Kirilov, s’a pronunțat in unanimitate in favorea d-sale, pentru t­­­enți, începând cu a­cei an­i de armată. „Românul“ spune că D. Vasile A­­lesandri va ține o conferință vineri 14 octombre, la 3 ore după amiaz ji în sala Ateneului din București. Poetul nostru național va c­i­ Fân­­tâna Brândușia, comedie. Prețul bile­telor de intrare este numai de cinci lei și se găsesc la librăriile Socec, Graeve și Szölösy. Conferința este dată spre a veni in ajutorul unui publicist și poet de mult talent, lovit de curănd de o crudă boală. Citim în „Cooperatorul român“ ur­­mătorele trei informațiuni: Suntem informați că principesa E­­lena Cuza expune o faiența colorată de A. S.­ D. Ienăchiță Văcărescu a anunciat pe d. președinte joi sara. Revizuirea constitu­irnei.­Proiectul d-lui V. Boierescu prescrie in ceea­ ce privește delictele de presă, ca și des­păgubirile civile să se judice tot de jurați. In privința modificărei legi electo­rale, același proiect prevede ca acestă lege să nu se aplice de­cât după doi ani de la votarea ei. D. V. Boerescu a recomandat ca suplinitor in locu-i, la catedra de drept comercial de la facultatea din Bucu­rești, pe dt. avocat C. Arion, doctor in drept. Director la Monetăria Statului, nn Am reprodus după „Gazette de Ro­­umanie“ ști­rea că Academia română a primit de­ la British Museum din Londra o colecțiune de cărți științi­fice. După inormațiuni m­oi, luate de același­­ ziar, acest dar a fost făcut A­­cadem­iei, de catre guvernui Marii Bri­tanii, in urma intervenției d-lui White, ministrul Englitezei, ale cărui simță­­m­inte bine-voitore, pentru țara nos­­tră, sunt cunoscute. Aceste prețiose documente constru­iesc o bogată colecțiune de tote pu­­blicațiunile oficiale făcute asupra isto­riei Marii Britanii. „Cooperatorul“ ne spune că, după cererea ce a făcut d. președinte al esposițiunii, d-lui ministru de interne, i s’a acordat v ha de a face o tombolă, din­ mai mult obiecte, grele de trans­portat la domiciliul esposanților. Același ojiar ne face cunoscut că consiliul de miniștrii a votat o sumă de 150.000 lei pentru construirea u­nui local de esposițiune la șosea, a­prope de palatul monetariei; acestă construcțiune se va face in anul viitor D. Socolescu este însărcinat a ela­bora un pian de temnițe model, care să curmeze evadările dese ce se co­mit in momentul de față. D. general Vlădescu și d. maior Lupu sunt numiți membri in comisi­­unea însărcinați cu cercetarea inciden­tului de la Vulcan. Acestă comisiune a fost compusă pănă acum de către d. prefect al județului Gorj și de d. președinte al consiliului județian. I­. maior Bungescu, din regimen­tul I de linie a fost numit comandant al batalionului II de vânători, in lo­cul maiorului Coideescu care trece in locul d-lui m­aior Bengescu. D. colonel Keleman, comandantul reg. 11 dorobanți și a brigadei a 10-a din Galați, impreună cu un delegat din partea ministrului de interne sunt în­sărcinați fiice „loșta“, a inspecta cor­donul sanitar de la gura Prutului pâ­nă in dreptul Hușilor. De la Huși in sus pe Prut esti altă comisie. Sântul sinod al Sântei biserici au­tocefale ortodocși române este convo­cat pentru d­iua de 15 octombre 1883, conform art. 13 din legea pentru a­­legerea mitropoliilor și episcopilor e­­parhioți, cum și a constituirii Sântu­lui Sinod de ma sus citat. Esc. Sa d. Kalovitch, trimis es­­tra­ordinar și ministru plenipotențiar al Serbiei, întorcâdu-se din concediu, a reluat direcțiune legațiunei din Bu­curești. 1 Acte Oficiale. Sunt numiți: D. Tache Gănescu, comisar polițienesc la gara căei ferate Bărboși, jud. Covur­­lui, in locul d-lui G. Ghimpu, transferat D. V. Ilfoveanu cate numit in postul vacant de medic la penitenciarul Măr­gineni. 1). George Persiceanu, actual inspector administrativ, este transferat in postul de prefect la jud. Brăila, in locul d-lui C. Ciocârlan, care se trece inspector admi­nistrativ, in locul d lui Persiceanu- Drumurile de fer româno-ungare. Citim in „Pester Lloyd.* Este știut că România de­și se atinge de Ungaria pe­ o lungime de mai bine de nouă­zeci de mile, nu este legată de acesta din ur­mă țară prin căi ferate de­cât prin 2 puncte; din aceste două căi, numai acea care trece pe la Orșova corespunde scopul­ui, pe când acea de la Predeal este situată prea la Răsărit și conduce in­spre acea parte a României, care graviteză mai mult spre mare și din acestă cauză stă in interesul porturilor Galați și Brăila cât și din causa puținelor venituri ce aduce, nu este privită tocmai bine de Români. Dar și productele austro ungare fac un mare in­­conjur pe la Predeal, aprope semi­ cerc, pen­tru a ajunge in România și, după cum am spus, in acea parte a țărei, care este prevă­zută cu productele englezești și franțuzești. Așa de exemplu numai cu cea mai mare greu­tate se póte aduce in România cărbunele de pământ de la Petroșani, al căruia debușeu na­tural nu pote fi altul de­cât așa numita Ro­mânia mică, de care Transilvania afară de pa­sul de la Petroșani, și pe la acel al Oltului plecând de la Sibiu, nu este legată prin nici un mijloc de comunicare. Tot acesta putem zl­­­ce și despre granița atât de întinsă dintre Transilvania și Moldova. Aoi capetile drumu­rilor de fer transilvănene sunt și mai depăr­tate incă de fruntarii. Sibiul era situat la 30 de k­ilometri de fruntarie, Târgul-Mureșului la 150 k­ilometri; drumurile afară de acesta sunt in prostă stare. Acestă din urmă linie care plecă de la Maroș-Vasarhely este de-o marte însemnătate și d­acă ar fi legată de Ro­mânia printr’o rețea ferată ar înmulți rela­țiunile comerciale ale acestei țări cu Ungaria și nu ar putea să nu aibă o înr­urire asupra relațiunilor generale chiar dintre aceste două țări. Se știe că ministerul unguresc de lucrări publice se ocupă cu chestiunea construirei u­­nui drum de fer, care ar pleca din valea Mu­reșului, și trecând prin Regimul săsesc s’ar îndrepta spre frontiera română; filele aces­tea ne-a venit și din București știrea că gu­vernul românesc ar fi hotărât construcțiunea unei linii de drum de fer, care ar pleca din Bacău prin valea Bistriței, ar trece prin Pia­tra și Bicaz și s’ar uni cu linia ungurăscă ; acestă linie ar avea o lungime de vr’o sută de k­ilometri. După cât știm lucru hotărât pănă acum nu este de­cât construirea liniei laterale la Piatra și’ntru cât privește Ungaria linia de la Mureș la granița românescă nu se va face de­cât in anul viitor, acesta din causa situa­țiunei financiare a țărei. Acest proiect in tot cașul valoreză mai mult de­cât acela de a se construi o linie care să plece din Maramureș și să trecă prin Buco­vina la Sucăva pentru a se uni cu linia aus­triacă care conduce la Odesa și care trece prin România. fruntariele ca de obicei, de a supraveghia­­ construirea noului corp de gardă, dar a nu impedeca lucrurile. Li s’a mai spus că, in curs de recelă sau plaie, să cera de la lucrătorii de acolo voia de a petrece noptea într'una din camerile corpului­­ de gard­ă : dacă acestă permisiune însă li se va refuza, ei să se re­tragă. r­­ Pe când se interogau soldații români, șe­ful vamei românești veni și spuse subprefec­tului unguresc că soldații făcui prizonieri nu făceau de­cât obicinuitul serviciu de pază a fruntarielor și că nu primiseră as­ta nimeni ordinul de a împiedica clădirea corpului de gardă, cu atât mai mult că guverna­ romăn nici nu era informat de acestă construțiune. El se rugă apoi ca prisonierii să fie liberați, ceia ce sa și făcu îndată ce se primi avizul ministerului unguresc. Șeful postului de gen­­darmi ungurești depuse din contra că priso­nierii declaraseră dinaintea lui și a directo­­­rului carantinei că fuseseră trimiși la corpul 1 de gardă cu ordinul precis de a nu lăsa să se apropie lucrătorii și, în cazul când, servindu­­se de arme, nu ar fi destul de tari pentru­ a respinge pe inimic, să se adreseze la compa­­niele de la Brădiceni pentru a le veni aju­tore. Corpul de gardă a fost într’adever, dă­râmat și incendiat de 150 soldați români, co­mandați de ofițerii lor, cari apoi s’au retras pe frontieră unde au stabilit lagăre. In fața acestor afirmațiuni ale ziarului vi­­enez, ce ț­ice guvernul nostru? — Sunt ele exacte sau nu ? Am dori ca, un minut mai curănd, cestu­mea să se lămurăscă. Trăgăni­­rea ei ar fi in paguba prestigiului nostru și nu credem că acesta să fie scopul ce urmă­resc miniștrii Regelui Carol. (Națiunea) INCIDENTUL DE LA VULCAN Politische Correspondenz din Viena primește asupra incidentului de la Vulcan următorea relațiune basată, d­­ce ea, pe date oficiale: „La 4 octomvre stil nou, o patrulă compusă dintr’un șef de post și dintr’un gendarm, care fusese trimisă să caute pe un desertor, fuse informată că noul corp de gardă de pe mun­tele Prileagu, care se află la o distanță de 800—1000 de pași de la fruntarie, pe terito­riul unguresc, și care a fost construit cu scop de a adăposti soldații ce formăd­ă cordonul militar înființat pentru a impedica introduce­rea pestei bovine, fusese ocupat de soldații români și incendiat apoi, in sfârșit că ei tră­seseră cinci focuri de pușcă. Patrula, voind să se asigure de adevăr, luă doi conductori și se îndreptă spre corpul de gardă, unde găsi, pe teritoriul unguresc, nouă soldați ro­mâni așad­ați în jurul unui foc, pregătindu-și prânzul. Ei se predară fără nici o resistență și fură escortați cu arme și bagaje la cazar­­ma gendarmeriei de la Vulcan și apoi dați in primirea sub-prefectului unguresc de la Pe­troșani. Acesta se transportă imediat la fața locului și procedă la interogatoriul prizonieri­­lor și al șefului de post. Cu acăstă ocasiune, șeful soldaților români declară că ei luaseră de la 30 septemvre serviciul ordinar al pasei fruntarielor la Brădiceni. La 3 octomvre, ei ajunseră in pădurea din dosu Prileagului și că se adăpostiseră in corpul de gardă situat la cîte­va sute de pași de vântul care bătea cu furie și plaia care cădea. Ei rămaseră aco­­lo din sala de 3 octomvre pănă in dimineța de 5 octombre, fi­ in care au fost făcuți pri­sonieri și dezarmați de doi gendarmi ungu­rești. Din partea superiorilor lor ei nu pri­miseră nici un alt ordin de­cât acela de a păzi IAȘI Vineri 14 (26 Oct.) 1883 CRONICA ESTERNA Bulgaria. «Corespondența politi­că” anunță că colonelul Kaulbars, atașat militar la ambasada rusă de la Viena, a primit ordinul să se ducă la Sofia pent­­ru a regula, în înțelegere cu principele Alexandru, chestiunea organisărei arma­tei bulgare și situațiunea ofițerilor ruși în acestă armată. Turcia. Corespondentul vienes a lui «Standard» a avut o nouă întrevedere la Viena cu Muhtar-pașa. Acest din urmă i-a declarat că sultanul se preocupă forte mult de situațiunea in Armenia, dar că guvernului otoman îi lipsesc fondurile pen­tru aplicarea reformelor necesare. Serbia. Prefectul din Belgrad a luat o hotărâre de expulsiune contra a trei Ruși printre care figurază profesorul Vos­­kovatov, filolog slav bine cunoscut. Hotărârea e motivată de propaganda la care se dădeau cele trei persone în ches­tiune pentru a împinge populațiunea la o oposițiune la sistemul politic adoptat în Serbia.­­ După Ziarul radical „Samuprava”, deficitul budgetar șerb pentru exercițiul 1882—83 atinge un milion de galbeni ceia ce constitue a treia parte din budgetul anual. Austro-Ungaria. In cursul săp­­tămânei acesteia aveau să începă, la Vie­na, conferințele comandanților corpurilor de armată și a înalților funcționari mili­tari asupra reorganisărei armatei, și asu­pra experiențelor făcute în timpul din urmă. Aceste conferințe vor avea loc sub pre­­ședința împăratului.­­ Spania. Agența Fabra publică ur­­mătoarea notă : «Cercurile politice din Madrid nu dau nici o importanță articolului z­iarului «Post” din Berlin, asupra rolului Spaniei în cas de răsboiu în Europa centrală. «Tote partidele cred că politica cea mai favorabilă intereselor Spaniei e poli­tica neintervențrei. «Spania n’are nici un interes contrar intereselor Franciei. Pyreneii trebue să se considere ca o frontieră strategică natu­rală care disparte două națiuni a căror interes reciproc este ca să mergă de acord. «Spania nu pate avea nici o aspirațiu­­ne teritorială dincolo de Pyrenei­. Pe lân­gă acesta o durerosa experiență istorică probeza țărei nóstre că causa decadenței sale a fost ingerența sa in afacerile Eu­ropei cari n’o interesau, așa ca cele ale a Flandrei, Austriei și Italiei; amestecul seu­ în afacerile casei de Austria creă atunci o confesiune a dreptului principilor cu principiul naționalităței sale. ,Nici o rațiune și nici un interes nu pot obliga pe Spania să părăsască politi­ca sa de neutralitate și de amiciție în pri­vința Europei, cu care dorește să înche­ie tratate de comerciu.“ Portugalia. Câteva gliare din Li­sabona exprimă temeri în privința Spa­niei, pentru că țirizele din Madrid s’au fă­cut cu grabă echoul exagerărilor sau nou­tăților false publicate de câte­va foi por­­tughese în privința incidentului de la Cu­ra. Articolele acestor foi au trecut nebă­­­­gate în samă în țară. k.

Next