Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)

1884-01-15 / nr. 5

tru ca spor sa fie, se propune a face re­duceri. Dacă necesitate de reducere este, ea trebue făcută, fie sau nu trebuință de spor. D. Geani urmeză combătând in amănunt proiectul, pentru că unele din sporurile ce propune sunt derisoate, pentru că se­ uită grefierii, cari și ei fac parte din or­­­ganisarea judecătorescă ; d-sa combate a­­semene, din puntul de vedere al princi­­pielor, disposițiunea ca un singur membru de curte să preside jurații, este mai în­tăi o centralizare, apoi o asuprire a ace­lui ce este in arestul preventiv ; combate asemene ideia ca președinte să puta fi ju­decătorul care s’a rostit deja. Ședința din 13 ian. Camera presidată de d. Leca, presenți 80 deputați. Se cetește raportul asupra alegerei fi­lm Schileru, raportorul conchide pentru validare. D. Lățescu combate vehement conclu­ziile raportului zicând că s’a făcut nume­rose scandaluri in alegere de­și dosarele nu fac mențiune. D-sa amintește chestia productelor in timpul fometei și sustra­gerea unui bilet. Ruga camera de a in­valida alegerea. D. Grădișteanu combate pe d. Lățescu și alegerea este validată. , Să proclamă deputați d. Pilat alesul colegiului al 2-lea de Dorohoi și Făntă­­neanu la al 3 lea de Olt. Ședința să suspendă și la redeschide­re d. ministru de justiție cere amânarea discuției asupra proiectului relativ la ma­gistratură picând că proiectul se va dis­cuta odată cu bugetul (aplause). D. Voinov invită camera a se ocupa cu proiectul de revizuire, (vii aplause). Se voteză creditul pentru repararea lo­calului curței de apel din Focșani și cre­ditul pentru cheltuelele ocasionate cu fa­bricarea monedei de aur. Se acordă o pensie lunară de 200 lei văduvei Zalic, precum și indigenatul d-lin­ Himleș. La 4 ore camera trece in secțiuni. M. S. Regina a trimes principesei de Wied, mama sa, o carte (Sermons) ma­­nuscrisă, legată in catifea cu petre scumpe. Se confirmă știrea că generalul Klapka are misiunea de a interveni pe lângă gu­vernul român pentru unirea liniilor unga­re cu cele române. La Curte se va da lunea viitore o masă, in onarea deputaților și senatorilor. Curtea de casație va judeca la 24 fev. viitor recursul arhiereului Calistrat in contra hotărârei Sinodului. Aceiași curte va judeca la 10 fev. re­cursul fostului casier Tigveanu, condam­nat la 20 ani muncă silnică. Școală de instrucție. Alăturea cu șcdla de aplicație de artilerie și geniu, se în­­ființază o școlă provisorie de instrucție pentru locotenenți și sub-locotenenți din arma cavaleriei, aleși de preferință din e­­levii școllei militare sau din aceia ai școa­­lei sub-ofițerilor, cari au un an de serviciu la trupă și propuși de șefi regimentilor. Elevii ofițeri ai școllei vor fi esterni. Numărul lor se limitază la 30 și se vor alege din aceia care n’au incă 30 ani. Cursul acestei școale va fi de 9 luni, în­cepând la 1 nov. și terminându se la 1 aug. In iulie se vor face examenile. Joi sara, la orele 8 jum., M. S. Regele, însoțit de adjutantul de serviciu, a mers la cercul militar, unde a ascultat confe­rința ținută de d. colonel Atanase Dimi­­trescu, comandantul reg. 6 călărași, asu­pra cavaleriei nóstre in raport cu infan­teria și artileria. D. G. Vernescu a avut durerea de-a perde pe mama d-sale, d-na Caterina Ver­nescu, care­ a încetat din viață joi dim. Astă­ d­i duminică 15 ianuar, societatea „Tinerimea română” va ține ședință or­dinară publică, la care toți doi membrii sunt rugați a lua parte fiind la ordinea Zilei conferința d-lui N. G. Rădulescu in­titulată „De ale simțimintelor” și alege­rea comitetului revistei pentru al 3-le an. Ședința se va ține in sala facultății de medicină (Universitate) la ora 1 p. m. Acte oficiale. Sunt înaintați la gradul de administrator clasa II, pe fa­ua de 1 ianuar 1884. Vatopol Nicolae din regimentul 1o călărași, administrator clasa III de la 1 august 1874, în locul vacant de comptabil la regimentul 5 dorobanți. Iliescu Ion din regimentul 18 dorobanți, administrator clasa III de la 16 nov. 1874, în locul vacant de comptabil la acelaș corp. Vrabie Nicolae din intendența corpului 4 de armată, administrator clasa III de la 1 iunie 1878, în locul vacant de comptabil la regi­mentului 3 dorobanți. Malaxa Mihail din intendența diviziei Do­­brogea, administrator clasa III de la 6 ianuar 1876, în locul vacant de comptabil la regi­­­mentul 32 dorobanți. Vardala Alexandru din regimentul 26 do­robanți, administrator clasa III de la 8 april 1878 în locul vacant de comptabil în acelaș corp. Dascalescu Constantin din regimentul 8 ar­tilerie, administrator clasa III da la 8 april 1881, în locul vacant de compt. în acelaș corp. Dimitrescu Gheorghe din regim. 26 dorob. administrator clasa III de la 8 april 1878, în locul vacant de comptabil la acelaș corp. Ninoviceanu Dimitrie de la depositul central de echipament, administrator clasa III de la 8 april 1881, în locul vacant de comptabil la regimentul 12 dorobanți. Poliacof Nicolae de la corpul 3 de armată, administrator clasa III de la 8 april 1881, în locul vacant de comptabil la regimentul 11 dorobanți. Botez Anton din regimentul 24 dorobanți, administrator clasa III de la 8 april 1878, în locul vacant de comptabil la acelaș corp. Teodorescu Dimitrie din administrația cen­trala, administrator clasa III de la 1 iunie 1878, în locul vacant de comptabil la bata­lionul 2 vânători. Constantinescu Cristache din regimentul 5 artilerie, administrator clasa III de la 8 april 1881, în locul vacant de compt, la acelaș corp Luca Constantin din regimentul 5 călărași, administrator clasa III de la 1 iunie 1878, în locul vacant de comptabil la școla fiilor de militari Craiova, Stanomirescu Vasile din regimentul 7 călă­­rărași administrator clasa III de la 1 iunie 1878, în locul vacant de comptabil la regi­mentul 25 dorobanți. Milicescu Alexandru din regimentul 18 do­­­robanți, administrator clasa III de la 8 april 1881, în locul vacant de comptabil la școla de infanterie și cavalerie. Mărgăritescu Vasile din regimentul 3 că­lărași, administrator clasa III de la 1 iunie 1878, în locul vacant de administrator al spi­talului Constanța. Oprescu Anghel din regimentul 1 de arti­lerie, administrator clasa III de la 8 iulie 1878, în locul vacant de comptabil la regim. 18 dorobanți. Dâmboviceanu Pompiliu din intendența de­­positelor, administrator clasa III de la 8 april 1881, în locul vacant de sub-șef de biurou în administrația centrală. D. Arh. Demetrian, directorul prefecturei județului Ilfov, este autorizat a lua parte la lucrările consiliului de reviste al recrutației contingentului 1884, în locul d-lui prefect Crețeanu care se află bolnav. D. Petre Pegeanu, actual impiegat al ser­viciului taxe de Va . Pe lângă biuroul vamal I Galați, este permutat în asemenea calitate la Zbiuroul vamal Severin, în locul d-lui A. I. I Chihaia, trecut în altă funcțiune, iar la biu- I­roul vamal Galați, în postul ocupat de d. Pe­­­­geanu, este numit de d. Alexandru Penescu, j fost sergent-major în armată, respondența sa cu cabinetele europene ; între altele, faimosul răspuns la scrisorea vizib­ală a lui Fuad-Pașa, cunoșteți ne­greșit acestă piesă diplomatică a căriei stil și demnitate fac unul din cele mai de însemnate documente ale istoriei nóstre. Vâ dau aceste detalii, pentru ca să va serve a publica în Indépendance Roumaine un mic articol asupra reposatului. Este un act de justiție acesta care i se cuvine de drept din partea Românilor, și sunt sigur că el va dovedi cu prisosință sen­timentul de gratitudine ce țara nostru păstrază pentru adevarații sei amici. Cu totul al vostru V. Alexandri. A. BALIGOT DE BEYNES. In z­iua de 7 Ianuarie s’au săvârșit din viață la Paris, un om a cărui nume au fost un­deajuns cunoscut de noi românii timp de șapte ani cât au fost ca secretar intim a marelui domnitor Alexandru Ion I­iu. Baligot de Beynes nu mai există, el s’au se întălnască mărețul suflet a ace­luia, a cărui nume nu se va șterge nici odată din inima fie­cărui român. Baligot de Beynes după 1866 au scris o însemnată scriere asupra faptelor dom­niei lui Alexandru Ion I­iu , în care operă Românii vor videa între­­­ multe și ne­așteptate lucruri. Ei au luptat mult pen­­țară nóstru, căci pe când se afla in Pa­ris, dânsul ne sprijinea cu ghibăcie prin pana sa abila drepturile nóstre, în loc de ori­ce biografie publicăm o scrisare a ma­relui poet național Vasile Alexandri adre­sată D-lui Grigore Ventura, in care se resumă în câte­va cuvinte totă biografia sa. Mircești S/15 Ianuarie 1884. Scumpul meu Ventura, Adevărați prieteni ai României sunt ra­ri !... vorbesc de acei omeni escepționali cari au consacrat activitatea și solința lor apărărei drepturilor țarei nostre în timpul luptelor nóstre de tot felul. In Francia se pote numi un Saint Marc Girardin, un Michelet, un Quinet, un Ubicini, un Bil­­lecocq etc., dar, numârându­i pe degete, nu cred ca să pute ajunge pănă la rece. In acestă pleiadă, unul din cei care au lucrat mai mult în favorea regenerațiunei nóstre, dupa cât știu eu, este fostul se­cretar al prințului Cuza, Artur Baligot de Beynes, care a murit în Paris la 7 Ianuar Am făcut, la 1848 — 1849, o companie de șase luni cu el în presa parisiană (Na­ționalul, Timpul, Reforma, Constituțio­nalul, etc) pentru a interesa pe Francesi în causa nostru, și pana lui Baligot, neo­bosită și vigurosă, nu ne-a dat nici­odată de­șmintilă. Mai târz­iu, mergând să se stabilască la Constancinopole, a fondat țliarul numit Curierul Orientului, care, cu totă censura turcescă, a fost un vrednic luptător al României. In fine, în calitatea sa de secretar al prințului Cuza, a redactat, dupa ideele po­litice a prințului, o mare parte din co­ curierul­ t­. balassan. CRONICA ESTERNA Italia. Contele Greppi noul amba­sador al Italiei la Petersburg, ar fi de­clarat urmatorele unui corespondent a­l harului Times : Că de patru­z­eci de ani, nu-și amin­tește o epocă in care șansele păcei, să fi fost mai mari decât acuma. Italia fiind un stat încă tânăr, are interesul seu de a căuta pacea și a remânea atașata politicei de pace a Austriei și Germaniei. Singura ambițiune a Italiei e de a fi privită in Euro­pa, ca un element de ordine și garantul păcei, căci poporul ei nu trebuie se lase a se induce in erere prin excitațiunile periodice, zadarnice a iridentiștilor și re­publicanilor. Cel mai mare merit a D-lui Depretis este că au demascat iridentismul, și probând că acesta este o questiune fără nici o importanță. Nici un italian cu bunul simț nu gân­dește la luarea Triestului sau a Tretinului. Majoritatea acestor două orașe este îm­­pedicată de a lua parte la acastă agita­țiune , fiindcă ea este ocupată de intere­sele ei materiale. Iridentismul începe a declina, și nu curând va dispărea cu totul. Afacerile Coloniale. «Ti­mes“ publică o depeșă din Hoiheon, prin care anunță că trupele Chinese din Can­ton au debarcat in insula Hai-Nan, cu mu­­nițiuni complecte de răsboiu. Prin popo­­rațiunea insulei domnește o mare agitați­une, și din acestă causă consulul Eagles au cerut trimeterea unei canoniere inglese. In acelaș timp China au comandat că­­tră o fabrică de arme din New-York o cantitate'­'mare de puște cu repetiție pen­tru armata sa. Li-Fong-Pao, ministrul Chinei la Ber­lin au mers in persona la Stetin pentru a inspecta vasele de răsboiu comandate de guvernul său. Egip­t. O depeșă din Cair adresată­­ harului Times spune, că pănă acuma sunt încă fără noutăți in privința Cartumului, și că situațiunea acestui oraș e gravă. Forțele împrăștiete la sudul frontierei ajunge la cifra de 43,000 omeni. Noul ministeriu egiptean, se găsește in fața unor cheltueli enorme necesitate de operațiunile militare; și aceste cheltueli, făcute cu cea mai strictă economie, cer fonduri considerabile. Congresul Economic. (Urmare). Ședința din 6 Ianuarie 1884. Domnule Președinte 1 Comitetul de inițiativă onorat cu misiunea ce ar ți bine-voit ai încredința in congresul a­­nului expirat, simte cea mai plăcută datorie că odată cu urările de bună-venire ce este fe­ricit a va adresa și anul acesta, in a doua ca­pitală a țarei, să va raporteze despre necesi­tățile ce împreună cu clubul comercianților ie­­șeni au observat că sunt mai mult simțite in industria și comerciul indigen din România , care neaparat simt, și ale fie­căreia localități aparte. Nu avem pretenția a va presenta o lucrare complectă cu studiile detailate ale fie­cărei pro­puneri, pentru acesta ar trebui de scris volu­me întregi, raportul nostru’i restrîns, a enun­­cia cât mai restrâns motivele fie­cărei propu­neri, desvoltarea se va face oral înaintea con­gresului. Ast­fel, de­și agricultura este­ să zicem ast­fel sufletul industriei, și amândoua formează baza comerciului, totuși o distincțiune să face între ele din cauza diversităței mijlocelor și necesităților fie­căruia, și raportul nostru n’a putut de­cât să se păstreze caracterul special fie­căria, deci ne ocupăm cu jena generală, con­venția Austro-Ungară, și apoi o parte cu a­­gricultura, industria, comerciul și vinocultu­­ra, spre acest scop începem : Gena generală Convenția Austro-Ungariei făcută sub fata­lele împrejurări de la 1876, adoptată ca prin­cipiu al națiunei favorizate și în cele­l­alte convențiuni analoge, a creat statelor vecine a­­vantagele cele mai deplorabile în detrimentul comerciului și industriei române abia născânde, printr’ânsa adoptând liberul schimb, făr’a cu­geta că suntem statul cel mai tenor, am pus stabilă ori­cărei desvoltări industriale și co­merciale, aceste stavile s’au întărit mai mult, și prin abuzul impunerilor ce ne-a mai făcut Austro-Ungaria prin interpretări arbitrare a­­celei convenții, așa că’n opt ani s’a simțit un regres enorm in sistemul nostru economic, a­­cum dar in ajunul incetărei acelei convențiuni distructive, este în interesul național, a se de­nunța și aplica sistemul protecționist pe cea mai mare scară în favorea industriei și co­merciului indigen. Promisiunile ministerului date in Cameră că se ocupă in cabinet cu acastă lucrare, nu ne pot lăsa indiferenți. Denunțarea convenției, o anchetă generală și o comisie extra­ordinara este imperios reclamat a se institui pentru e­­laborarea unei convenții comerciale protectrice, deci cerem : 1) . Denunțarea convențiilor existente și a se stărui la guvern să decidă o anchetă generală asupra păsurilor industriei și a comerciului interior și exterior, și a mijlocelor protectare ce­ ar trebui de luat la închierea n­oilor con­venții și instituirea unei comisii speciale com­pusă nu numai din delegați ai camerilor de comerciu, ci și din comercianți, agricultori, in­dustriași și vino­cultori mari ce­ au fost sau sunt in contact cu strâinătatea cari să studieze și să avizeze la mijlocele protectrice cele mai nimerite. Agricultura. Nu ne ocupăm de mijlocele necesare proce­­durei precum perfecțiunea seminței, cultura rațională și muncile agricole, acestea fiind de domeniul agricultorilor proprii, a căror con­curs și lumini cu regret trebue să spunem că ne-a lipsit, ne ținem strict, de cadrul unde productele agricole ajung in comerciu și in­dustrii, și aici observăm cu durere că tarifele drumurilor de fer menite a înlesni mijlocele de transport acestei m­ici avuții naționale, sunt atât de urcate și putem price dificile ca nici în o altă țară, și acesta atât pentru cereale cât și pentru animale, și ori­câte promisiuni sau dat de minister pentru revizuirea și scăderea tarifelor, au remas încă simple concepțiuni, deci propunem: 2) . Scăderea tarifelor căilor ferate la cât mai jos posibil. Un obstacol este încă refusul importului vi­telor in Austro-Ungaria, care după ce au de­ținut de la noi tote garanțiile sanitare conve­nite, și chiar acele arbitrar pretinse totuși nu deschide granițele sale pentru vitele nostre, și chiar productele animale a­rare ori le pri­mește cu destule dificultăți, pe când vitele și productele animale similiare ale ei intră la noi cu înlesnire mai mult de­cât bine-voitore, de­și une­ori există și la ea boli molipsitore pro­punem : 3) . A se ruga guvernul că prin tote mijlo­cele să obție de la Austro-Ungaria respecta­rea convențiunei comerciale prin deschiderea granițelor sale, introducerea vitelor nóstre și productelor animalice. Balanțele importului și exportului anual dovedesc scăderea comerciu­lui nostru cu mai multe zecimi de milione scă­dere care are de consecință urcarea prețului aurului, ajuns ne mai pomenit de scump, a­­castă scădere provine din dificultățile ce se sufâr la introducere, cerealele, vinurile și mas­culii noștri de multe ori refulate. Pentru ameliorarea acestor ne­ajunsuri pro­punem : 4) . Guvernul să fie rugat a interveni pen­tru încetarea dificultăților ce se fac la intro­ducerea cerealelor, vinurilor și masculilor in Austro-Ungaria. Ca sancțiune acestor dorinți să se róge guvernul. 5) . Ca pănă ce Austria va îndeplini aceste îndatoriri, ce-i incumbă după convențiune, gu­vernul să bine-voiască a opri importul la noi a productelor sale similiare. Industria Abia născândă acastă ramură, sufere atâtea neajunsuri și întimpină atâtea dificultăți, care nu numai impedică disvoltarea dar o distruge, obstacolul general este : a) . Adoptarea sistemului liberului schimb, adevaratul distructor al industriilor născânde, și acest sistem adoptat la noi pe cea mai lar­gă scară, nu lasă nici o desvoltare aceste ra­­mure, e necesar deci. 6) . Că in tote convențiunile vamale ce se vor încheia, să se scutască de vamă materiile prescrise necesare industriei locale, și să se impue la taxe cât mai urcate confecțiunile si­miliare străine ce se vor importa. b) Copleșirea desăvârșită a țarei nu numai cu confecțiuni strâine, dar și cu meseriași, cari prin uneltiri de multe ori ne­demne, ucid ori­ce început a industriașului local, ce neștiind a cutriera țârile, cată a fi tot­de­una onest, impune imperios a se cere. 7) . Obligăm prin o anume lege a meseria­șilor străini să aibă o diplomă de maistru în meseria ce esercită, recunoscută de sculele spe­ciale din țară, și un livret atestând conduita sa, de la cel cărora le-a lucrat. c) . Lipsa materialelor prime, mai ales pi­elăria și lemne de confecțiuni, necesare indus­triei, care importate de-aiurea își au prețul urcat de vămi, transport și taxe comunale, face că confecționătorului local îi râmâne pentru muncă și cheltuelile sale, un câștig atât de mic, că nu’i acopere nici existența (silnică, de face să cerem. 8) . Până ce inițiativa privată n’ar înființa fabrici sistematice de pielărie, cel puțin Sta­tul să deie o desvoltare mai mare stabilimen­telor sale de dubâlarie, înființând și altele pe la penitenciare ; prin acest mijloc va procura meseriașilor acest obiect mai­eftin cel puțin cu vama și transportul, și va forma din acei nenorociți criminali niște lucrători ce ar pu­tea câștiga onest punea lor, la atelierile sau fabrice­le private, ce s’ar înființa mai apoi de particulari, prin acesta și publicul ar putea avea mai eftin obiectile de pielărie, atât de necesare, ca încălțămintea, hamuri și altele. c). In lipsa capitalului necesar maiștrilor ce es din școlile tehhnice și de meserii pentru a-și deschide ateliere, propunemi : 9) . înființarea pe lângă fie­care scolă tehh­­nică de meserii sau profesională a Statului, ju­dețelor sau comunelor, câte un atelier practic dotat cu unelte și material, in care ori­ce mai­stru ești din șcală, și neputând­u-și avea ate­lierul seu, să găsască de lucru cu bucata după un premiu determinat, obiecte care apoi ven­ 1­­i Zându-se publicului, să se ramburseze capita­­­­lul și cheltuelile, cu care mijloc maiștrii eșiți vor avea nici motivul lipsei de lucru și capi­tal pentru a imbrățoșa ca astă­zii alte cariere, și din contra’și vor putea forma prin muncă capitalul necesar, fără ca Statul, județele și comunele să pârdă ceva. e). Lipsa a ori­ce garanții a privilegiului invențiunilor, lasă ne pusă in practică inteli­gența și ingeniositățile multor maiștri, a căror produceri fără nici o jenă sunt pe dată imi­tate de alții precum și neîncurajarea fabrice­­lor indigene, opresc desvoltarea industriei și ne face obligator a proprie. 10) . Prin anume legi să se încurajeze prin acordare ne de monopol sau scădere de taxe ori recompense bănești, tóte fabricele utile in­dustriei care s’ar înființa în țară, și să se a­­corde brevete invențiunilor utile, cu privile­giul timporariu ca aiurea. Aseminea din multele păduri ce are Statul ar fi util și în interesul seu, că la una și doua să înființeze ferestrele și uzine sistematice pen­tru producerea lemnelor de industrie, de unde meseriașul și sculele teh­nice și de meserii, să-și potă procura lemne după comande, și a nu mai recurge în strâinătate pentru un arti­col atât de abundent in țară, acesta iarăși cel­­ puțin pănă ce inițiativa privată în baza unui­i sistem protecționist ar putea să le înființeze. In fine maiștrilor cari deschizând ateliere ar lucra luptând continuu cel puțin 5 ani, sau ar lucra în atelierile altora continuu acel timp,^i să li se acorde o recompensă bănuscă, spre a’ se susținea în cariera lor. Comercial. Trebue să mărturisim că legile fermelor și colportajului ce sunt pe cale a se introduce, vor contribui întru cât­ va a ajutora comercial onest, dar rănile sale cunoșteți că sunt așa de mari, că jena și decadența sa actuală nu se va simți ameliorată . Volume am zis ar trebui scrise pentru a arata decadența sa actuală, și iarăși volume pentru a propune remediere, dar mărginiți In cadrul restrâns ce mi-am impus pentru a nu va obosi în grelele chestiuni ce aveți a studia. Zicem :­a). Legea Bursei era menită să ajutare tran­­sacțiile comerciale și mai ales să le dea cele­ritatea și siguranța ce trebue să aibă. Doua lacune din ea au fost de ajuns, să’i anihileze efectile, prima este: că nu s’a interzis expres jocul de burse, sau specula asupra diferențe­lor, și al 2-le, obscuritatea lasată în art. de a se pedepsi expres cu aceiași pedepsă ca u­­zurpatori de funcțiuni publice și samsari clan­destini de mărfuri, precum se pedepsesc acei ce-ar mijloci schimbul de­ ai­ea controverse că unele instanțe judecătorești îi pedepsesc, și al­tele nu, și atâta a fost de ajuns strâinilor ca să anihileze existența bursei, și astfel de la început acestă instituție utile se râmâe pustie în detrimentul comerciului și agriculturei. Adăugați la acesta și lipsa a ori­ce sancțiune acestei legi prin care să fie impus riguros în­chierea transacțiilor comerciale prin Bursă, și­­ pentru existența acestei instituții propunem é­ 11) . Interzicerea jocului de burse fie direct fie sub nume de cumpărări cu termen sau spe­­­­cula asupra diferinței. 12) Pedepsirea gradat cât mai aspru a sam­sarilor clandestini de mărfuri ca și celor de schimb, începând de la minimum o lună închi­­sore și 500 lei amendă, și pănă la maximul închisorei și amenzii corecționale. 13) . A se decide ca sancțiune legal bursei ca nici unui contract, s’au act comercial pre­­vazut In legea sa, să nu i se deie vr’un curs judeciar de nu ar fi învestit cu timbrul bur­sei și făcut prin agenții sei, aceiași sancțiune in art. 18 și 19 din legea patentelor. bj. Antrepositele încă sunt de esența înles­­nirei comerciului și întârzierea înființărei lor macar în orașele ce au burse, este forte mult simțită, acastă Înființare n’ar costa pe Stat sau pe comuni, atâta ca să nu-i ramburseze cu pri­sosință cheltuelile, propunem deci. 14) . înființarea de către Stat sau comună cât mai urgent a antrepositelor și docurilor necesare în orașele ce au înființate burse. c) Neesecutarea legilor esistente, relative la interzicerea strâinilor, a debita tutun și băuturi spirtase in comunele rurale este încă o pedică la desvoltarea comerciului indigen, e necesar deci: 15) . A se ruga guvernul să esecute legile speciale în materie. (Va urma). CRONICA. LOCALA * *** (Plecare). Vineri cu trenul de la patru, au plecat la București I. P. S. S. Mitropolitul Iosef, spre a lua parte la lucrările Senatului. Până la gară au fost întovărășit de o mare parte din cler, și de escorta de jandarmi călări, cuvenită rangului seu. *** (întrunirea Comitetului Exposițiunei Cooperatorilor). A treia întrunire a Comitetului pentru viitórea exposiție din Iași, au avut loc vineri in 13 a careu, pe la ora 8 sara la Pri­mărie. In acastă întrunire s’au procedat de cătră d-ni membri la alegerea biroului definitiv. S’au ales ca Președinte D. Alex. Negruzzi, Vice-Președinte D. N. Beldicea­­nu, Casier D. C. C. Chirilă, secretari D. Petru Nițescu și D. Basile N. Lupu, ca secretar onorific, care au oferit de a da concursul seu comitetului exposițiunei. Marți iu 17 se va ținea in localul Clu­bului comercianților a patra ședință la orele opt sala. Credem că Comitetul va căuta a disvolta tota activitatea și zelul in realizarea acestei utile mișcări eco­­nomice.

Next