Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)

1884-01-15 / nr. 5

1 Anul al XIl­ea No. 5. IASSI Duminică 15 ( 27 Ianuarie­ ) 1884. Apare Duminica, IHercurea și Vinerea și d­­a­r n 1­p­t­ă­m­â­ix e­i TIMPUL DIN SEPTAMANA I STIL NOU I___ p­I­P­A Prețul Abon. și Anunciurilor IN TASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr — pe trimestru 7 fr. STREINATATE.............................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. IDIRI LOCALE . . . 1 fr.— «PISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc.­­urnc­uri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Vin­ilir. 20 bani 15 Duminică 16 Luni 17 Marți 18 Mereu­ri 19 Joi 20 Vineri P­ATRON ÜLPILEI Cuv. P. Pavel Tibeul și Ion Colibaș Inch, eunst, lanț al Sf. Ap. Petru I Cuv. Păr. Antonie cel mare ! Sfinții Părinți Atanasie și Kiril Cuv. Părinte Macariu Egipten. f Cuv. Părinte Eftimie cel mare Cuv. Păr. Maxim mărturisitor. La 16 ian., la 7 ore dim. Lumină noue cu zăpadă, frig, vânt și viscol. Ianuarie, 27 28 29 30 31 1 Feb. 2 Duminică Luni Marți Mercuri Joi Vineri Sâmbătă Con­respondenți in Streinatate. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D­­Adam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win ii­*. 20 buni STIL VECHIU­L>­I­n A ^Ianuarie] 21 ___ Sâmbătă S. Julien, év. S. Charlemag. S. Franc, de S. S. Bathilde. S. Marcelle. S. Ignace, év. Purification. P­A­T­R­O­N D L­I 1­L­E 1 Râs. Soar.­­ Apusul Soar. 7—23 7-22 7-21 7-20 7—19 7—18 7-18 5- 3 S- 4 5- 8 5— 9 5-11 5—12 5-13 PRIMĂRIA URBEI DOROHOI­U W­U BI V 1 U Urmând a să construi in urba Dorohoiu o Biserică după Planul ce să află form­a^, a că­­rii valore după Devis să urcă la 70.000 1 n. Să publică ca concurenții ce vor vor să fie in antrepriză această construcțiune să se pre­­sinte la întăi Marte anul viitor 1884 , când urmează a se ține licitația. Condițiunile, Planul și Devisul fiind depuse la Primărie, concurenții pot lua cunoștințe in ori-ce timp. Primar, I. Dimitriu. 1­M V­N­C­IV Subsemnații Eretii def. I. L. Goldenthal a­nonsăm pe onor public, că avem de inchiriet mai multe locuinți din casele nóstre din stra­da Păcurar, a Universităței a Goliei și Sft. Neculai cel mic cu începere de la Sf. Gheor­­ghe viitor, iar parte chiar de pe acuma. D-nii amatori, să vor presenta pentru contractare in cancelaria nostră din casele pronumite Sto­­ianovici, in tote filele dela 9—­11 dim și de la 6—8 sara. Erezii def. I. L. Goldenthal, domnișora, dorescu a da lecțiune de limba română in familie pentru cla­sa l­ iu și a II curs superior. Adresa la redacțiune. ______________________ Lemne fie foc Din pădurea Berezlogi, calitatea cea mai bună, se vinde cu vagonul predat la gara Iași. A se adresa la D-nul Emanoil Christodulo strai» Carp, la D-nul Grigore Alex. Obrejia, sau la D nul Dimitrie Costandaki Portărel in Iași și la D nul Angel Valy la gara Heciu- Lespezii prin cărți poștale. Cel mai mare deposit de LEMNE DIN ORAȘ , lângă Podețul dârei pe locul D-lui Scar­lat Pastia. LEMNE DE FAG. Vagonul luat la Gara V. 160 Stânjenul „ » Deposit » 90 Jumătate stânjen » „ 45 Un picior » ,, 23 O palmă „ »12 Lemne tăete și dispicate aduse acasă de fag 1000 Kilog. 25 franci. 500 , 13 » de stejar 1000 » 22 » 500 „ 11 franci 50 bani. Măsura garantată după stânjenul Primă­riei, precum și cântarul. Moșia Cazanești muna Negrești in întindere de 435­ fălci, a­­própe tote arabile, se vinde de veci doritori bine-voească a se adresa in Iași la subsemnatul. Nicolai Suțu. M­e inchiriet Din casele subsemnatului, de lângă biserica Sf. Haralamb, in apropiere de centrul orașu­lui, tote radical reparate, mai sunt de dat cu chirie următorele :­­)■ Casa cu două rânduri din mijlocul ogră­­siei, cuprinzând 9 camere cu coridor și antret in rândul de sus și 8 camere cu coridor și două antreturi in rândul de jos, având pentru atenanse un alt corp de casă in dos cuprinzând șase camere, adică bucătărie, spălătorie și odăi pentru servi și o pivniță. Se pote lua din acestă casă numai câte un etaj, fiind­că am­bele etajuri au intrări cu totul deosebite și chiar atenansele se pot separa. 2). O casă cu un rând, cuprinzând trei ca­mere cu un antret și o bucătărie, mai este și o odae mare cu totul separată. 1 Vivoski avocat. MtKH V MSMHt £. Sub­semnatul Carol Müller aduc la cu­noștința tuturor D-lor amatori de Bere, că am pus in consumație o calitate de Bere Lager , care întrece cu totul pe aceia din străinătate , prin gustul seu cel aroma­­matic. Am speranță că onor­ domni ama­tori mă vor incuraja prin numerose visi­­te, constatând prin acesta silința ce-și dă subsemnatul de a le procura o bere cu mult mai superioră, decât aceia care se aduce din Străinătate. Cu stimă Carol Müller. IAȘI. 14 ianuarie 1884. CHESTIUNEA APEI ȘI VIITOREA ALEGERE DE DEPUTAT la ședința din B ianuar a. c. s’au luat în desbatere de câtră Consiliul Comunal, chestiunea aprovisionărei Ia­șului cu apa. Acesta chestiune luată din tote punctile de vedere, prezintă cea mai mare importanță pentru noi , fiindcă e vorba de a se începe licita­­țiunile prin oferte pentru studiul cap­­tărei orașului Iași cu apă pe o întin­dere de 20 kilometri. Până acuma s-au presentat trei concurenți; o com­panie franceză representată prin d. Caste, d. Frayneau și compania de construcțiuni, care vor ea se iei a­­ceste lucrări, suntem față în față cu trei concurenți, unul dintre enșii d. Oaste a și făcut studiele necesare pe mo­șiile Isvorele, Baiceni și Epureni și a găsit pe aceste moșii, ca isvorele de apă pot se producă o cantitate mult mai mare de 6000 metri cubi de a­­pă, ce cere comuna pentru îndestula­rea orașului. Acuma vine întrebarea dacă se va admite pe unul din acești trei con­curenți, cari va fi garanta­t căci se știe când se începe studiile, să-și face un caet de însărcinări; dar dacă a­­ceste lucrări sunt greșite, ce resulta din acesta ? Nimic alta decât a se o­­pri garanția, care daca va fi minimă atunci nu s’ar putea continua lucră­rile, cât pentru proces nu mai e ni­mic de­­ jis căci antreprenorul va res­­punde fără multă vorbă, c’au lucrat după caetul de însărcinări. Și atun­­cea ar trebui se recurgem la persone competente străine, pentru ca să se pronunțe dacă sunt bune sau rele. Cine ar perde din acesta ? De­sigur că comuna. Greșeli se pot comite fără voie în studiile care se vor face, de aceia s’ar putea întâmpla multe nea­junsuri. Părerea cea mai bună în a­­cestă privință, ar fi ca garanță se fie cel puțin de un milion, astfel da că comuna se nu fie expusă, dacă lucră­rile ar fi greșite, ca se le plătască pe urmă din punga ei. Chestiunea apei se pote împărți în două: 1. Partea hidraulică, ca să se știe câtă apă póte se deie fie­care isvor, și să se pre­­cisezi de ce dualitate este apa din a­­cel isvor. 2. Că în studiile ce se vor face de ingineri să se preciseze bine, dacă în acele locuri se pot efectua lucrările, și în ce feliu de condițiuni, și cătă sumă acuma se va cheltui. Fiindcă e bine ca cele întăi studii trebuie făcute cu multă ghibăcie , căci de vor fi ele greșite, atunci va eși din acesta o perdere însemnată pentru co­muna nostră, și la urma urmei cu ce ne vom alege, decât cu continua­rea pe complul comunei a acelui caet de însărcinări greșit. De aceia sun­tem de opinie a se trata cu compa­nia cea mai seriosă, și care tot­odata oferă cele mai bune garanții. Consiliul comunal în ședința din 18 ianuarie, a însărcinat pe d. Pri­mar Leon Negrutz a trata cu omeni speciali din străinătate pentru facerea studiilor în acesta privință. Vom reveni. * * * Eri­sara a avut loc în sala Primă­riei, o întrunire a alegătorilor cole­giului al III-lea, pentru a se cons­­fătui asupra căruia candidat se-și dei voturile lor. Mulți oratori s’au suc­cedat la tribună și au susținut cu tărie candidatura d-lui C. Dimitrescu , și în acelaș timp combătând cu în­verșunare pe d. Dimitrie Gusti. Nu vom zice nimica, nici nu vom con­testa meritul și capacitatea d-lui Di­­mitrescu; dar numai atuncea am ad­mite candidatura d-sale, când Uni­versitățile nóstre ar avea agregați, ast­fel ca studenții se nu pot da nimica din trimeterea profesorilor lor ca se­natori sau deputați. Am <zis, d. Di­­mitrescu câștigă de o mie de ori mai mult româind la catedra sa. Până acuma avem cinci profesori de Uni­versitate senatori și deputați, mai tre­buie ore și un al șaselea ? Punem întrebarea: Dacă se admite că și al 6-lea profesor se mergă la București ca representant al unui colegiu. Ce devine Universitatea ? Nimic mai ușor de înțeles, devine golă și studenții nu mai urmează la cursuri. Suntem de părere ca în timpul căt ține sesiunea Senatului și a Camerei să se închidă Universitatea, căci atunci guvernul ar avea o economie lunară pentru budget de 8000 franci. Și ar face mai bine, căci Statul ar câștiga; de­și în acelaș timp tineretul ar perde. Oare pentru ce astăzi se combate cu înverșunare pe d. Dimi­trie Gusti? Iată un mare mister. Căci mai tote acele persone care as­tăzi susțin candidatura d-lui Dimi­­trescu, până mai eri susțineau pe d. Guști. Just e­sre că cine­va se-și schimbe ama iute ideile? Noi credem că nu, fiindcă d. Dimitrie Gusti a făcut mult pentru orașul nos­tru, și nu credem ce se va găsi o personă ca­re ne dezică în acesta pri­vință. De aceia sperăm că alegotorii colegiului al III-lea își vor da votul lor pentru d. Dimitrie Gusti, nelasân­­du-se a mai fi amăgiți cu promisiuni mari cât țin alegerile. Am zis că ar trebui se dispară un așa de urît sis­tem de i eși din urnă, prin promi­siuni, prin amăgiri și amenințări­­ a­­legătorul trebuie se fie lasat în liber­tate ca se pute vota pe persona care-i place și-i convine mai bine. Pentru prestigiul nostru aceste ma­nopere electorale trebue se dispară cu totul. Trebuie odată să se îndepli­­nescă ceia ce este scris în constituția nostră; adică că alegătorul e liber, și nu supus presiunei. Cred că d-nii alegători ai colegiului al III vor în­țelege acesta, și nu se vor lasa și pentru astă-dată a fi induși în erore; sperăm că vor vota cu plăcere pe mult stimatul nostru candidat d. Di­mitrie Gusti, care a facut mult pen­tru orașul nostru; și căruia nu-i pu­tem reproșa nimica. Și dacă d. Gusti va merge ca deputat precum a mai fost, Universitatea nu va perde nimica, căci dânsa are deja representanții săi în corpurile legiuitore. TELEGRAME Londra 23 ianuar. Camera comunelor va cere lordului Granville, ministrul afa­cerilor străine, se nu aprobe convențiu­­nea încheiată între d. Ferdinand de Les­­seps și armatorii englesi, privitore la ca­nalul de Suez. Londra 23 ianuar. Diarele publică o scrisore a lui sir Carol Dilke unde se zice, că planul lui Gordon mergând in Egipet, este de a negocia restabilirea ve­chilor sultani in Sudan. El speră că po­­pulațiunea va accepta acestă propunere și va părăsi causa Mahdiului, Gordon pașa va incheea un asemene cas cu sultanii res­tabiliți in dominațiunea lor, tratate co­merciale prin care sclavagiul să fie for­mal interzis. Strasburg 23 ianuar. Kochlin, in sinul comitetului de representațiune a țerei im­periului, au declarat, cu asentimentul tu­turor membrilor presenți, că atacurile îndreptate contra lui Manteuffel exprimă exclusiv vederile personale ale lui Bulach, dar că nu corespund de loc cu sentimen­tul comitetului. El adaose că Almața-Lor­rena se va arata recunoscatóre dacă loco­tenentul împăratului va continua sistemu binevoitor ce a presidat pănă acum in ad­ministrarea sa. Paris 23 ianuar. O depeșă din Hong- Kong anunță că amiralul Courbet ar fi a­­mânat afacerea Bac-Ninhului pănă ce vor sosi ajutorurile din Francia. Constantinopoll 23 ianuar. Sguduiri continue de cutremure de pământ se pro­duc de vre-o cincispre­zece Zile la Kara­­djik in provincia Constambul. Câteva mi­­narete s’au dărâmat, dar nu se semnaleră pănă acum nici o victimă. Londra 24 ianuar. Se telegrafiază din Caii lui «The Times” că generalele Wood organisază o brigadă turcescă compusă din 1.700 ómeni cari sunt deja recrutați. Acestă brigadă va fi comandată de ofițeri engleji. Berlin 24 ianuar. „Monitoriul impe­riului” anunță că Mgr. Brinkmann, epis­cop de Monster, a fost amnistiat prin or­dinul regal cu data de 21 ianuarie și că prin urmare donațiunile guvernului pentru cheltuelile diocesiei de la Munster vor reîncepute și socotite de la 1 ianuarie 1884. Londra 24 ianuar. Guvernul pregă­tește un corp de armată de zece mii o­­meni pentru Egipet, dacă va fi trebuință. Vasele care au a transporta aceste trupe sunt deja gata. "Paris 24 ianuar. Ministrul marinei a primit o depeșă a amiralului Courbet da­tată din Hanoi 19 ianuarie și care cu­prinde că o coloană puternică trimisă fi­ind in recunoștere spre Bac Ninh, a in­­tălnit pe inamic așezat un număr mare i­­naintea cetăței. Amiralul se aștepta la o împotrivire seriosa. Berlin 24 ianuar. Din causa unei u­­șore receli care silește pe împăratul de a sta in odaia sa, marele bal de binefacere ce trebuia să aibă loc la operă sub inal­tul patronaj al plajestăților Lor imperiale, s-a amânat pentru zia de 5 februarie. Totuși starea sănătăței împăratului este satisfăcătore și nu’l silește a intrerumpe recepțiile sale quotidiane. Astăzi la ameza, M. S. a primit pe prințul de Wurtemberg și pe noul mare șambelan contele Stolberg. Un pamflet intitulat «Societatea din Berlin”, a căruia prime exemplare au in­trat astăzi in Germania, a fost sequestrate din ordinile procurorului general, fiindcă, cuprindea ofense contra împăratului, con­tra membrilor familiei regale, contra prin­țului Bismark și contra miniștrilor. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința din 12 ian. Camera in ședința de joi a adunării, deputaților, d. Guriță roagă Camera a se pune la ordinea ZGei pentru sâmbătă pe­­tițiunea a 17 familii de săteni, care să plâng pentru că sunt urmării pe nedrept. Adunarea adoptă urgența. D. președinte Zece ce a însărcinat, înainte de vacanțe, a adresa o telegramă de condolență familiei,Henri Martin. Acum a primit următorul respuns la acea tele­gramă : Domnule președinte, «In numele familiei și al meu permi­­teți’mi de-a veni să vă exprim totă recu­noștința nostră pentru marele semn ce Camera deputaților a bine-voit a acorda memoriei veneratului meu soț, Henri Mar­tin. Acest semn de stimă ne-a fost cu a­­tât mai simțitor cu cât vine din parte i­­luștrilor represintanți ai unei țări pe care soțul meu o iubea între tote națiunile a­­mice ale Franciei. «Cu câte­va zile înainte de morte’i, el ne împărtășea proiectul unei călătorii pe care avea de gând a o face după câte­va luni; dânsul spera să potă veni însuși, in 1884, ca să visiteze România, zicând că legăturile între cele două națiuni n’ar putea fi prea restrânse. Ș’acum totul e sfîrșit pentru dânsul. «Bine-voiți a primi, d-le președinte, es­­presiunea simțimintelor nóstre de adâncă și respectuosă recunoștință. Văduva Henri Martin. »Paasy, 29 Dec. 1883.« Adunarea primește cu aplause caldurose simțimintele ce se exprim țărei in acestă scrisore. Se pun la vot și se adoptă concesiu­nile raportului comisiunii de verificare, care propune validarea alegerii col. II de Tutova, în persona d-lui Lascar Costin. Se naște o lungă desbatere asupra ce­­stiunei de a se citi și raporturile asupra celor­l­alte alegeri. Susținând citirea, cer intervenirea or­­dinei Zilei d-nii P. Grădișteanu și Iepu­­rescu, o combat d-nii Dimancea și pri­­mul-ministru. Intervertirea se respinge. D. T. B. Lățescu dă citire unei propu­neri semnată de mai mulți deputați pen­tru a se acorda d-lui Gr. Grădișteanu o recompensă de 500 lei pe lună, reversi­bilă asupra familiei. La ordinea z­ilei, fiind urmarea desba­­terilor asupra proiectului pentru magis­tratură se acordă cuvântului d-lui D. Geani. D. Geani, combătând proiectul rectifică mai întâi afirmarea d-lui ministru că nici un corp constituit nu s’a ocupat cu ces­­tiunea organisaiei judecătorești și arată că Adunarea a numit o comisiune, care a și elaborat un proiect și amintește că în­suși d. ministru a spus că țara se ocupă de organisarea m­agistraturei dacă nu de la Regulamentul organic, cel puțin de 1848. tem­en ce situațiune ne găsim acum ? Sun­tameră de revizuire, bugetele infă­­țișază deficite, cum dar acum găsim o­­portun a ne ocupa de organisare judecă­­torască ? Ș’apoi ce reformă e acesta? E o reformă de expediții cum s’a zis și de raportare și de guvern. E dar o necesi­tate și necesitate de mult simțită, de ce dar nu se pune franc in desbatere marea cestiune a reorganisării magistraturei ? Organisarea de astă­zi a magistraturei convenea Statului, după care numai două puteri erau în stat, pe când Constituțiu­­nea declară că trei sunt puterile statul­ui și deci magistratura trebue să înceteze de­ci o emanare a executivei. D­e a face istoricul generei acestui pro­­­iect, care este pornit numai din spiritul de a spori loja magistraților, d’aci, pen-

Next