Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-10-14 / nr. 117
RUGINA BARICADELOR ROMÂNI a apărut de sub presă al doile și ultimul volum. Se află de vânzare la Administrația Curierului cu prețul de 2 lei n. sau 4 lei ambele volume. Anul al Xll-lea No. 117. ( PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR 'N IASSI, pe an. 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.~ pe trimestru 6 Fr. N DISTRICTE, pe an. 23 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STRĂINĂTATE...................................................40 Fr.— [NSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 Bani. ?TĂRI LOCALE „ . . . . 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc............................ anunciuri : Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 buni 20 buni* IASSI Duminică 14 (26 Oct.) 1884. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea EOAEA INTERESELOR GENERALE ccti 1 ~ ~ öcti " 14 Duminică 1 [*1 J Cuvioasa Pai*aschiva 26 Duminică S. Rustigne 6—30 4—59 15 Luni Martirul Lulcan Preotul 27 Luni S. Frumen, V. 6—32 4—57 16 Marți Martirul Longin sutașu La 14 Oct. 8 ore dim Pătrarul vitei 28 Marți S. Sim. S. Jud. 6—33 4—55 17 Mercuri Profetul Osie .. „ . 29 Mercuri S Faron 6—34 4—54 18 Joi Apostolul Luca Evanghelistul cu p,ce’ frl§ Si pe alice 10 Criza Pada 80 Joi S. Lucani 6-36 4 53 19 Vineri Profetul Joan si martirul Uar 31 Vineri Viget. Jeune 6—38 51 20 Sâmbătă Martirul Artemie 1 Nov. Sâmbătă TOUSSAINT 6—39 4—50 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------CURIERUL (TH. BAL ASSAN) 1) > CONRESPONDENȚI IN STRÉINATATE : Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnu Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre & 31, Passage Verdeau, Paris.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien.— Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.— Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Jr. 2 bani. A VII A eșit de sub presă și se află de vânzare la redacțiunea :Curierul« nuvela istorică, Spada lui Carol XII Prețul 1 leu nou. Dr. med. D. G. ILUTZA S’a mutat in Strada Mare in casele [ Wecsler lângă Mitropolie. .______________________________________Da,lorL d.a,r~a.l Septst ma. n. e |___________________________________ STIL VECHIO || TDA | PATRONUL PILEI TMPPL DIN SEPTAMANA | STIL NOU | |>IUA________|__________PATRONUL |ILEI Raa. Soar | Apusul Soare MSI, 13 Octombre 1884. In mai multe orașe ale țerei, cu deosebire în capitală au avut loc căteva întruniri electorale, întruniri ale partidului liberal, întruniri ale partidului liberal-național, întruniri ale conservatorilor etc. Scopul adevărat al acestor întruniri este ca alegătorii 86 se consulteu linișme și cu rațiunea necesară asupra persanelor cari vor represinta de națiune în viitorele corpurilo s Juttare. Observatu-s’a ínec acest Galm demn o adunare compusă de barbați seioși cari au a se ocupa de interesele si de nevoile țerei? Din nenorocire nu putem afirma asta. Cele petrecute în Brăila cu pcasiunea unei întruniri electorale ne arată că acele întruniri, departe de a atinge scopul adevărat, ele au degenerat într’un adevărat vandalism. In loc de a se discuta chestiunile lare pot fi folositore pentru binele ,erei, diferitele partide se cărta, se alomniază unele pe altele, se ocupă de personalități. Pentru ca să dăm un tablou fidel de modul cum diferitele grupuri politice pregătesc terenul pentru viitorele alegeri, vom cita căteva pasaje din ziarele care represinta diferite partidi. Astfel cetim în România din 12 Octomvrie : «Nici o dată de cănd țara trăiesce în regim constituțional și până astăzi, ni s’a vădut mai mare vandalism ca cel ce se petrece in Brăila de la an timp........... In acestă țară nu mai avem cui reclama ; se vede că este destinată a peri prin anarhie și corupțiune." Acest țipet de durere îl dă un membru influent al colectivităței, fost prefect al regimului pănă maieri, onorabilul domn Gr. Granr. Numitul ziar vorbind apoi de instituirea așa numitului comitet „de salute publică“ din iunie trecut se întrăbă: „Care era de altmintrelea trebuința instituirei unui asemenea Comitet? Cine punea în pericol existența Statului ? Unde se afla inamicul ? Comitetul de salute publică din 1793 auavut cel puțin meritul să scape Francia de invasiune. De ce invasiune ce-au scapat domnii Dobre Nicolau, Stancu Bechianu și Tânăsescu cofetarul ? Știam că parodia există în legile naturii și ne-am explicat atunci faptul prin dorința instinctivă de maimuțărie ce caracterizăm pe partidul roșu și pe omenii săi. Comitetul acesta avea însă o menire pe lume, acea de a organisa bandele de bătăuși cari se scape țara din primejdie. Și cine putea să-l prevădă mai bine decăt prințul Dim. Ghika ?“ „Organisațiunea bandelor nu lasă astăzi nimic de dorit, și trebuie să recunoscem că soldații sunt demni de generalisimul lor. Și d. Brătianu și prințul Dimitrie Ghika trebuie să fie 1 măndri de o asemenea nație, care, la întrunirile colectivităței, acopere pe oratori de zgomotase și interminabile aplăuse, și la acelea ale oposițiunei, mănuiesce așa de bine ciomagul și băta pe spinarea autorului.“ România în expectorările sale, finesce articolul ei: „Cum mai puteți crede că pe cale legală veți putea reuși a dărma un regim odios ? Iată ce jicem noi poporului român, în vremile de nevoi și de grea cumpănă prin care trecem, siguri fiind că tot cetățănul inteligent, patriot, onest și cu dor de țară, se va feri să dea în cursă prin presența lui la urne și să legitimeze astfel monstruosa dictatură ce ne sugrumă de opt ani.“ Aceste cuvinte s’ar părea la prima vedere atât de convingatore, atât de sincere și atăt de duiose, încât oricine le-ar ceti sau auzi, s’ar vedea pus în ispită să strige in gura mare : „Jos guvernul liberal! Jos Bratianu! Jos regimul actual! Să ne uităm acum și la reversul medaliei ? Ce găsim acolo ? Iată cum se exprimă „Voința Națională“ în acestă privință: „Sunt mai mulți ani de cătd adversarii partidei naționale-liberale fac întruniri publice; la alegerile din urmă au făcut întruniri prin tote județele și, pe cât timp n’au provocat ei inșii scandal și violența, cea mai mică desordine nu s’a produs. Nici unul din pretextele de abținere date de cei ce se fie liberali conservatori, spre a’și masca adevăratele lor scopuri, nu este clar temeinic. Țara scre ce se credă cănd aude pe acești omeni vorbind de libertatea alegerilor, de respectul Constituțiunei, de rușinosa precupeție de voturi, ed. Partida națională-liberală întorce aceste acusuri la adresa celor cari singuri le merită.“ Și așa, în tonul acesta cântă gazetele dosan ale partidului ce reprezintă, aruncând anateme în contra partidei adverse. Aceste tertipuri nu mai sunt nuoi. Lumea le cunosce pe din afară. A mai fost multe alegeri la noi în țară. Nu numai o dată s’a schimbat ministerul. Nu numai o dată s’au aflat roșii sau albii la putere. Țara s’a obicinuit atât de mult cu culorea albă și roșie, încât astă ji aprope că nu mai e în stare a face deosebire între aceste culori. Multe de aceste vijelii electorale a avut să sufere biata țara! Ea a ascultat de atâtea ori tote aceste țipete de durere, de indignațiune, de dor pentru națiunea română, pentru patrie; ea a vănut de atâtea ori curgănd lacrimi de crocodil, provenite din durerea cea mai sinceră pentru binele patriei, tocmai din ochii acelora, cari au văndut-o apoi pe nimic la străini, că sstă-<fi ea nu mai simte nici o impresiune la vederea acestor lacrimi sau la au jul acestor țipete de durere simulate. Ea, în momente lucide, se întrebă numai ce a folosit din tote aceste zvăreolici ? Prea puțin, vom respunde noi în numele ei și vom fini susținând că țara nu are trebuință de scene de acele petrecute la Brăila, fie ele provocate de orice partid ar fi, ci de liniste, de unire și de o conlucrare comuna pentru binele națiunei. Suntem convinși, că oricare adevărat Român ne va da dreptate ! TELEGRAME Roma 22 Oct. Eri sara toți miniștrii, afară de Grimaldi, s’au întrunit sub președința lui Depretis; ședința au fost forte lângă Viena 22 Oct. Noul ambasador al Chinei pe lângă curțile din Berlin, Roma și Haga, merge mai întâi la Berlin. j Paris 22 Oct. Tate ziarele cer să se trimită tóte ajutorările necesare de trupe spre a grăbi terminarea conflictului francochinez. Berlin 22 Oct. «Gazetta Germaniei de Nord, constată că chestiunea de drept relativ la chestiunea succesiunei în Ducatul Brunsvigului trebue să fie supusă decisiunei consiliului federal. Apoi ziarul in chestiune adauge: Cât despre partea politică a chestiunei, este adevărat că politica ostilă a vreunui nou duce, nu ar putea compromite existența imperiului german; totuși trebue să se observe ca lucrurile ar putea lua un caracter periculos în alt sens dacă curtea de Brunsvig ar fi să devie centrul de agitațiune a partidului ghelt. Programa și atitudinea acestui partid, au pus în adevăr imperiul în imposibilitate de a acorda aspirațiunelor gheite un punct de sprijin. Londra 23 Oct. Desordine grave avură loc la Portadown în Irlanda in urma unui meeting ținut în favorea reformei electorale. Deputatul Dickson a fost grav rănit prin lovituri de pietre. Roma 22 Oct. Comisiunea drumurilor de fer s’au ocupat ieri cu tarifele generale, și amandamentele propuse de ea au fost în mare parte primite de minister. Se asigură că ministerul s’au ocupat ieri cu demisiunea eventuală a ministrului de resbel, și cu chestia părței de contribuție ce statul va trebui să procure pentru desinfectarea Neapi. Totuși nu s’a luat nici o decisiune. ~ Bruxela 22 Oct. Ministerul a demisionat. Noul minister se va forma probabil sub președința lui Bernaert. Londra 23 Oct. Discursul reginei pentru deschiderea parlamentului, între altele zice: «Parlamentul să deschide spre a discuta reformele electorale. Relațiunile Marei Britanii cu puterile, continuă de a fi dintre cele mai amicale. Informațiunele din Sudan continuă, este adevărat, a ne ținea în îngrijitórea incertitudine dar curajul și energia lui Gordon au dat probe și merită cele mai mari elogiuni. Scopul prezenței trupelor engleze în provincia Dongola este de a da ajutor lui Gordon și companionilor săi. Silințele cele mai mari trebuie de asemene puse și a se scote Egiptul din dificultatea financiară a căreia pradă este, de la eșecul conferinței din Londra. FOILETON A. BELLOT. 2 MEDICUL DE ALIENAȚI Roman tradus de €/. JXT. (Urmare). «Soția mea se află în agonia morței!* respinse lancherul. Ajută’mi, pentru numele lui Deleu, domnule, ajută’rai! Eu voiu transporta-o in salonul de așteptare. Nu mai pot continua călătoria. Vreu... o Ddeul meu, eu singur nu mai sciu ce vrea!» «Mă pun cu totul la disposițiunea d-v6stră domnul meu, ordonați!* In curând cuplul de dormit era asediat de o mulțime de privitori. Mulți călători cari se treziseră din somn la strigările de ajutor ale bancherului, părăsiră cupeurile lor spre a vedea ce s’a întâmplat. * Conductorul-șef probă că era un barbat compătimitor, energic și gata a face orice serviciu i s’ardere. El luă în brațe pe domna Delariviere care era tacă fără simțire și o duse in edificiul stațiunei, unde o aședă cu multă îngrijire pe un scaun. Unul din interiorii sei aduse micile bagaje de mână ce se găsise în capeul de dormit. » «Regret prea mult, domnul meu, că nu mai avem timp de a descarcă bagajele cele-lalte.* z ise conductorul-șef către bancher. «Te rog lasă-le în depositul de la Paris pănă ce voiu lua alte disposițiuni," respinse acesta. «Numele meu—Maurice Delariviere—este scris pe tote cinci coletele. Iată și biletul bagajelor.* «Bine, ordinul d-v0stră se va esecuta punctualmente.* «Și te rog, domnule conductor-șef, să fii încredințat de recunoștința mea cea mai mare, cea mai căldurosa." Două secunde după acesta sbură trenul cu o întârziere de 10 minute din gara de la Melun urmându-și calea spre orașul uriaș. Spațiul în care fu adusă luna damă trebuia să fie la moment deșertat, căci era biuroul inspectorului gărei însuși. Acest domn avu complesența de a dispune să se aducă o trăsură pentru bancher și-i recomandă otelul de V Europe ca cel mai bun din oraș. Cu ajutorul acestuia fu ridicată domna Delariviére în trăsură, și după ce bancherul își exprimase mulțumirea către personalul gărei prin cuvinte și prin monedă sunatare, se depărtă spre otelul indicat. După câteva minute sosiră bancherul cu soția sa bolnavă de’naintea ușei otelului și o chelneriță tânără, frumușică, cu ochii lucitori și cu dinți albi ca osul de fildiș se apropie de oblonul trăsurei spre a’l deschide și a da ajutor damei ca să se scobore. «Degrabă o odaie, copila mea, și încă cea mai bună ce o aveți în otel,* ^ise bancherul scoborânduse din trăsură. «Sunteți singur, domnule ?* „Nu, am o bolnavă cu mine, care are trebuință de cea mai mare Îngrijire.* «Noi vom face cu plăcere tot ce ne va sta prin putință. Numărul 1 este ocupat deja de un Rus, însă în stagiul al cincilea avem încă două camere una lângă alta ale căror ferestre dansate cu vederea pe piață. V’ar conveni acestea?* «Prea bine. Pregătesce-le imediat pentru noi și chiamă pe cineva ca să’mi ajute să duc pe soția mea până sus; ea este leșinată.* «O Dumnezeul meu, sarmana, sarmana damă ! Vă rog permiteți să vă ajut eu, domnul meu, am destulă putere.* „Mai înainte de tate însă ar trebui a se trimite după un medic, draga mea copilă.” Chelnerița se adresă către o colegă și o trimise după un medic zicându’i să se intorcă cu dânsul împreună. «Și acum, domnul meu,i se adresă ea din nou către domnul Delariviere, «putem transporta pe bolnavă în apartamentele de sus.» După puține momente fu ea culcată cu ajutorul dibaciu al tinerii fete pe un crivat curat ce se pregătise pentru dânsa într’o cameră din stagiul al doilea. Lângă dânsa însă stetea soțul ei cu capul plecat și cu fața palidă, uităndu-se cu priviri triste și cu inima desperată in fața încă imobilă a iubitei sale soție. Tăcerea sinistră care domina în cameră, nu era de loc după gustul Rosinei; ea începu a enumera avantagiele apartamentului pe care’l ocupau acum străinii, spre a auzi cel puțin o voce omenescă. «Vedeți, domnul meu, chiar alăturea este camera Dv., unită cu u n cabinet extra fin pentru toaletă. Din camera Dv. mai conduce încă o altă ușă în coridor, astfel că puteți eși și intra fără a incomoda cătuși de puțin pe dómna, soția Dr.* «Bine, bine!» Zise bancherul, care auzise numai pe jumătate din cuvintele vorbite. «Și dacă dómna se va afla până mine mai bine ca ajutorul lui Dumnezeu, va putea privi de aici fără cea mai mică ostenilă la un spectacol cara se va petrece pe piața orașului nostru și pentru care vin privitori chiar din Paris , așa ceva nu se pute vedea in tote Zilele sici cel puțin nu s’a văzut de un timp forte îndelungat. Acest spectacol este încă însoțit pe lângă tote de diferite încurcături și de circumstanțe secondare prea misteriose, cari dau afacerei o înfățoșare mult mai îngrozitore și interesantă. Da, domnul meu, acestă istorie a făcut o sensațiune mare in lume!* «Rosina tăcu, crezând că va fi întrebată și despre amănuntele acestui spectacol pe care-l vnd>ase numai prin puține cuvinte. Ea așteptă însă un zadar. Domnul Delariviére se părea că nici nu auzise cele vorbite de dânsa ; înmărmurit și imobil stetea el și acum cu privirile ațintite pe fața palidă ca marmoral a soției sale. Rosina însă nu părăsia atât de lesne o idee deja concepută. „Tóte ferestrele, cari dau cu vederea pe piața orașului, se vor plăti mâne cu prețuri enorme,” continuă ea in istorisirea ei, „dar ce e drept, nici o casă din tot orașul nu are o posiție atât de favorabilă ca a nóstru. Pentru acesta să și grămădește toată lumea ca să închirieze ferestrele nóstre, și ni s’a plătit deja 50 franci pentru o singură ferestră. * Acum e și un țipet de durere din peptul bancherului și el se plecă mai tare de asupra patului soției sale. El crezu de a fi observat o mișcare ușoiră a mănilor leșinatei. El însă se încetase. Mănile fin formate, pe ale căror degete lucrau juvaeruri precise,