Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)

1886-01-15 / nr. 6

ca Serbia face tote sforțările sale spre a grăbi deschiderea negocierilor. Viena 24 Ianuar. Se comunică din Ce­­tinje .Corespondenții Politicei că călăto­ria prințului Muntenegrului in străinătate, este dictată de aceleași motive cari au făcut pe C. Brătianu să plece, cănd a is­­bucnit crisa balcanică. Berlin 24 Ianuar. Deputații conserva­tori, liberali-naționali și conservatori libe­rali au depus pe biuroul Dietei moțiunea urmatore: Dieta, recunoscând că datoria guvernu­lui este de a protegta într-un mod eficace interesele naționale in provinciile de Est, se declară gata să i se acorde mijlocele necesare pentru a executa măsurile anun­țate in discursul tronului, mai cu samă în ceea ce privește școlile, administrația și colonisarea acestor provincii cu colonii germane. Berlin 24 Ianuar. Consiliul federal a decis in unanimitate de a respinge hotă­­rârea luată de Reichstag in privința ex­­pulsărilor, pentru că guvernul prusian are într’un mod incontestabil dreptul de a lua asemenea măsuri. Roma 24 Ianuar. .Camera Deputați­lor*.—Contele de Robilant respunzând u­­nei interpelări asupra conduitei Italiei în fața evenimentelor ce se petrec in penin­sula balcanică, spune că guvernul italian s’a silit pe cât a fost cu putință, să în­lăture ori­ce motiv de conflagrațiune eu­ropeană și de a apăra interesele naționale. Ministrul declară că nu știe nimic de vre­o acțiune coalistă a puterilor, dar că ar fi dispus să se asocieze la acesta. El nu urmărește o politică de sentimente, dar politica care îi dictază interesele și dem­nitatea țarei. In loc de a-și atrage micile state din Balcani în orbita Italiei, minis­trul crede folositor să fie țara pregătită la ori­ce eveniment, întemeindu-se pe alte amiciții. Atena 25 Ianuar. Ministrul plenipoten­țiar al Angliei, remițând o notă a mar­­quizului de Salisbury, ținu un langaj in­convenabil față de Dellanny care a repli­cat cum că respinge ingerința Angliei. Zgomotul despre demisiunea lui Dellan­ny, dacă regele nu’i va aproba politica este desmințit de ore ce intre rege și in­tre Delianny nu exista nici o divergință de vederi. O impozantă manifestație populară a protestat contra demersului Angliei, care atinge suveranitatea națională a Greciei. Delianny a respins că va executa pro­grama națională conform declarațiunei Ca­merei. Belgrad 25 Ianuar. Serbia manifestază intențiunea de a grăbi cu închierea păcii. Garab­anin, Fasanovici și Petrovici au plecat la Niș spre a conferi cu regele. Londra 25 Ianuar. »Daily News« bla­mează atitudinea lui Salisbury față de Grecia. «Times» din contra o aprobă, pi­când cum­ că dacă Salisbury ar părăsi pu­terea, acesta ar fi inoportun pentru inte­resele Europei. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 11 Ianua­rie 1886. Președinta d-lui vice-președinte I. Câmpi­­neanu. Presenți 108 deputați. Se depune do­sarul alegerei colegiului I de Dorohoiu. Do­sarul se trimite de urgență la comisia de ve­rificări. Se trimite la comisia de petițiuni ce­rerea mai multor deputați de a se acorda o pensiune de 300 lei pe lună d-lui I. Caragiale. D. Mănescu presintă­­ o petiție a mai multor săteni din județul Ialomița cari cer să li se dea pământurile ce li se cuvin în jud. Ilfov. Petiția se trimite de urgență la comisia respectivă. D. Mănescu mai presintă o petiție a func­ționarilor inferiori de la tribunalul Ialomița cari cer să fie retribuiți ca și funcționarii in­feriori de la tribunalele de clasa I. Petiția acesta se trimite la comisia bugetară. D. C. M. Ciocazan citește o propunere sem­nată de 8 d-nn deputați cari cer ca guvernul să numască o anchetă administrativă și compe­tentă în privința înființărei orașului și por­tului Bechet. Propunerea se trimite la secțiuni. D. Oroveanu cere dosarul alegerei din ur­mă a consiliului județan din Râmnicu-Sărat precum și raportul anchetei ce a fost trimisă acolo sprea a putea adresa guvernului o in­terpelare în acestă privință. D. D. Rădulescu cere ca comitetul delega­ților să depună cât mai curând raportul său în privința legei pentru reorganisarea Came­­rilor de comerciu. D. Rădulescu profită de acesta ocasiune spre a atrage atenția d-lui ministru al comerciului în privința neesistenței unui regulament pen­tru aplicarea legei cu privire la comerciul am­bulant. D-sa mai rugă pe d, ministru să se ocupe și cu legea burselor. D. V. Maniu intreba pe guvern ce crede că trebuie să facă ca să pună capăt inunda­­țiilor și calamităților ce se produc în județul Ialomița din causa zăgazurilor morilor d-lui Zaapa, așezate aprope de a curmezișul Ia­­lomiței. D. ministru al lucrărilor publice, z­­ce că în 1875 a fost trimis la fața locului d. Donici care a constatat că aceste inundațiuni provin din causa zăgazurilor morilor d-lui Zappa și că ministrul lucrărilor publice de atunci, d. general Florescu, a pus resoluție pe acest ra­port că el nu mai are loc, de­ore­ce morile în cestiune datează de pe timpul Regulamen­tului și ast­fel d. Zaapa este bun stăpănitor. In urmă s’a tras în judecată d. Zaapa cerăn­­du-i-se să desființeze morile, judecata însă s’a pronunțat pentru d. Zaapa , dacă s’ar fi cerut desființarea zăgazurilor,­­Ace d. ministru, a­­tunci ar fi fost alt­ceva și nu se scie cum jus­tiția s’ar fi pronunțat. D. ministru declară că va trimite la fața locului o comisie de 3 ingineri cari să vadă din nou de unde provin inundațiile, acesta însă nu se va putea face decăt numai după retragerea apelor. Dacă se va constata că calamitățile provin din causa morilor d-lui Zappa, atunci guver­nul va căuta să ajungă la o înțelegere cu li­sa, și dacă nu va isbuti atunci îl va trage în judecată pentru ca justiția să se pronunțe. D. Dincă Schileru cere să se dea în discu­ție cât mai curând proiectul de lege pentru îmbunătățirea sorței clerului mirean. D. Lupulescu propune a se trece în secțiuni pentru discutarea legei comunale. Se decide ca de la 13 Ianuar să se trecă în secțiuni. D. V. Iepurescu cere de la d. ministru de externe să-i comunice corespondența urmată între guvernul român și cel bulgar privitore la închiderea scólei române din Turtucaia și întreabă pe d. ministru de instrucție dacă e­­xistă în țară și în Dobrogea scoli bulgăresci autorizate de ministerul instrucției publice. D. N. Voinov întreabă ca d. ministru al cultelor dacă nu este contra Constituțiunei re­gulamentul Sf. Sinod care oprește pe preoți de a se întruni. După aceea Camera se ocupă cu votarea de­­ indigenate­ ție, unde găsi pe șeful poliției de siguranță deja în cabinetul său. JI4TH. BALASSAN. Ședința de la 13 lan. 1886. Președința d-lui vice­președinte I. Agarici. Presenți 90 dd. deputați. Se acordă un concediu de 10­­ file d-lui Pa­­padopolu, un altul de o lună d-lui Antachi și un altul de 40 f­ile d lui Drăgulescu. D. dr. Măldărescu depune o propunere pen­tru a se acorda o pensiune viageră de 200­1, pe lună văduvei d-rului Ilie Zografos. 1). Rădulescu își retrage interpelarea adre­sată d-lui ministru al instrucțiunei publice pri­vitore la fostul revizor școlar al jud. Argeș, iar acea adresată d-lui prim-ministru cere să fie amânată. Se voteză din nou două indigenate a căror votare a fost declarată nulă in ședința prece­dentă, neîntrunind numărul reglementar de voturi. D. Mănescu întrebă ce se face cu legea pen­tru autentificarea actelor private semnate prin punere de deget. D. E Stătescu, ministru al justiției,­­zice că cestiunea autentificărilor actelor private ale a­­celor persone cari nu sciu carte este forte im­portantă; în acesta privință recunosce că ec­­sistă o lacună regretabilă în legislația nostră. O lege a fost votată din inițiativa parlamen­tară, care să complecteze acesta lacună, fos­tul ministru al justiției găsind că acesta lege nu este complectă a voit să o complecteze și bine a făcut_­­ D. ministru­ al justiției declară că în curând guvernul va rani înaintea Corpurilor legiuitore cu un proiect de lege complect care să reme­dieze relele existente în legislația nostră în privința autentificărei actelor private în gene­ral : d-sa cere chiar ca doi deputați să ia în discuție de urgență acest proiect de lege, care va fi presentat săptămâna viitare. D. Mănescu se declară satisfăcut și mulțu­mește d-lui ministru al justiției pentru intere­sul ce portă­, acestei importante chestiuni. D. V. Iepurescu ’și desvoltă interpelarea d-sale adresată d-lui ministru al instrucției publice in privința nouilor regulamente și de­­cisiuni decretate și cari, după părerea sa, sunt revoluționare și perturbătore, căci răpesc un drept câștigat al școlarilor, precum s’a întâm­plat cu regulamentul privitor la schimbarea notei generale de la 4 la 6. D. interpelator recunoște că la intrarea in minister a d-lui Sturdza, starea instrucției era rea, ceea ce nu trebue să se atribue numai școlarilor , dar șî leacurile aduse de d. Sturdza pentru intimpinarea răului in loc de a face bine din contra au făcut rău. D. Iepurescu­­ zice că d. ministru Sturdza a arătat un mare dispreț pentru legea instruc­țiunei și că tendințele d-sale sunt absolutiste și reacționare. Terminând, d. interpelator rogă pe d. prim­­ministru să nu intervie in discuție și să ia apărarea măsurilor luate de d. ministru al instrucției șî să lase Camerei totă libertatea de acțiune, și acesta pentru un interes de înaltă moralitate. D. D. Sturdza, ministru al instrucției (zice că o asemenea interpelare a fost desvotată și in Senat și dacă maturul Corp ar fi găsit că măsurile luate de d-sa nu sunt bune de sigur că le ar fi blamat. D. ministru ț­ice că măsura de a se ridica nota medie generală de la 4 la 6 nu a fost luată de d-sa ci de predecesorul său, d. G. Chițu. D. G. Chițu. Măsura a fost luată de consi­liul general al instrucțiunei și aprobată in urmă de mine. D. D. Sturdza. Măsura este forte bună, eu n’am făcut de­cât se o aplic ; ea este menită de a rîdica mult nivelul instrucției. Acuzația acesta se nimicește clar de sine și. In ceea ce privește măsura luată in privința institutelor private și aceea pentru a se su­pune la un nou esamen spre a putea intra in gimnasiu absolvenții clasei 4 primare, d. mi­nistru probéta cu date statistice că sunt salu­tarii și afirmă că ele nu sunt contra legei. Ast­fel d-sa citește din raporturile primite de la comisiunile examinatare mai multe răs­punsuri date de absolvenți cu patru clase pri­mare de la diferite scale din țară, cari răs­punsuri produc ilaritate și denotă o lipsă to­tală de cunoștințe elementare de gramatică, aritmetică, etc. In ceea ce privește măsura luata cu privire la profesorul Vranceanu din Iași, d. ministru declară că ea a fost luată in interesul disci­plinei școlare și al instrucțiunei. D. N. Voinov recunoște că d. ministru Stur­za are un mare curagiu pocnit din intențiuni bune, dar că puțin se preocupă daca legea in­strucției se calcă sau nu. D-sa declară că nu intră in discuția acestei interpelări, observă însă d-lui ministru că mă­sura luată in privința institutelor private n’a fost luată și pentru institutele private cato­lice, unde religiunea ortodoxă se predă de un preot catolic, și unde se dă o direcție elevilor cu totul anti-națională. D. ministru al instrucțiunei publice răs­punde că n’a fost in nici o scală privată, pen­tru că a crezut de datoria d-sale să mergă mai întăi prin scalele publice. In ceea­ ce pri­vește sculele catolice, d-sa are aceeași îngrijire ca și d. Voinov și este tot atât de ortodox ca și d-sa. La școla catolică din Iași nu a fost încăl­cât pentru scala călugărițelor din capi­tală, prima convorbire ce a avut cu noul ar­­h­iepiscop latin a fost ca să-i atragă aten­țiunea că la acest institut religia se predă nu de un preot catolic,—cum a­­ fii d. Voinov— ci de o domnișoră româncă, ortodoxă, pe când ea ar trebui predată de un preot ortodox. D. ministru declară că E. S. Monseniorele Palma l-a asigurat că un preot român va fi numit pentru a preda religiunea ortodoxă. D. G. Ianoli se declară nemulțumit cu răs­­punsurile date de d. ministru al instrucției și­­ lice că ar trebui să se aștepte compleetarea acestei discuțiuni prin desvoltarea interpelărei d-lui Veruzi precum și respunsul d-lui minis­tru Sturdza. La 4 ore vorbește d. D. Aug. Laurian, care printr’un discurs mult aplaudat, apără măsu­rile luate de d. ministru Sturdza. 5 ore După discursul d-lui Laurian, discuția s’a închis și s’a trecut pur și simplu la ordinea­­ lilei. In acest moment s’a dat cuvântul d-lui P. Veruzi spre a’și desvoltă interpelarea d-sale adresată d-lui ministru al instrucției publice. D. Veruzi acuză pe d. ministru Sturdza că a călcat legea instrucțiunei și arată că deci­­siunile d-sale au avut efecte dezastrose. SENATUL. Ședința de la­ 11 ianuarie 1886. Președința d-lui Dim. Ghica. Presenți 83 d-nn senatori. Sumarul ședinței precedente se aprobă. D-nii Aurelian și Polizu Micșunescu își dau demisiunea din comisia însărcinată cu revizui­­rea caselor publice. Demisiunile se primesc. D. Antonescu cere a se lua în desbatere raporturile asupra alegerilor de la Bacău și Teleorman. Senatul admițând. D. Tufelcică dă citire asupra raportului a­­legarei col. I de Bacău. D. dr. Prodan este proclamat senator. Se proclamă asemenea și d. general Beren­­dei senator al col. II de Teleorman.­ D. Dim. Sturdza depune mesagiul regal în alăturare cu proiectul de lege asupra vânătorei. D. Mârzescu având replica asupra interpe­lării sale relativă la întregul sistem al ins­trucției publice inaugurată de d. Sturdza,— critică din nou purtarea actualului ministru al instrucțiunei publice, care n’au convocat consiliul general al instrucțiunei publice, și prin acesta a călcat articolele 28 și 29 din legea instrucției. Urmând oratorul întrabă dacă ministrul a consultat consiliul general, când a elaborat acele regulamente, contrarii legei. Ministrul­­ lice d-sa, nu mi-a respins la acest cap de acusațiune. D-sa a făcut nu­mai o prețiosă declarare: a mărturisit că a călcat legea instrucției când a publicat prin „Monitor“ un avertisment către un profesor din Iași D. Mârzescu mai critică asemene și disposițiunile minis­­rului înființând tacșe de 5 și 20 lei pentru esamene. CAP. XIX. JOuoi omeni suspecți. Șeful poliției de siguranță comunică judecătorului de instrucțiune tote amănuntele, cari se adunaseră în decursul z­ilei. Un birjar care cetise tn ziare demersul acestei a­­faceri, venise la prefectură și declarase : «In z­iua de două­zleci și trei pe la unspre­z­ece ore dimineță am dus cu trăsura mea pe un domn de la bulevardul Montmartre pănă la bariera din Clichy. La vamă se scoborâ el, îmi plăti și adăogă ca și cum ar fi voit să se scuze: .Așa, aici trebuie sé me scobor, fiind­că cursa cu trăsura costă prea mult dincolo de barieră și fiind­că mai am încă o cale Îndelungată de făcut*.* Birjarul nu era se acorde acestor cuvinte vre­o intențiune deosebită, dacă n’ar fi avut în curând o­­casiune de a se convinge că erau numai uisce min­ciuni. In locul unde se scoborâse străinul din trăsură, intrase birjarul într’o cârciumă apropiată spre a’și Întări puțin stomacul, și eșind de acolo după vr’o două­ fleci de minute, veni el pe acel barbat întor­­cându-se de la bulevardul Bessière trecând pe jos prin avenue Clichy. Acest barbat avea prin urmare o intențiune de a amăgi pe birjar, se intorse prin a­­ceiași barieră și se duse in acel loc, unde se comise o crimă în ziua urmatore. Semnalmentul acestui om se potrivia exact cu a­­celea cari existau deja în dosar. ,Totă afacerea a început să primiască de ori o fi­gură mai precisă,f­ălise judecătorul de instrucțiune. «Este prea adevărat, că n’am găsit încă pe ucigaș și că nu cunoscem nici cel puțin numele și posițiu­­nea lui socială, înse cunoscem în parte cel puțin fi­­sionomia vii. Schița acestei fisionomii stă lămurită și precisă de’naintea nostru... Cred că vei fi trimis, domnule Claude, semnalmentul acesta tuturor comi­sariatelor din Paris ?* »Se’nțelege—l’am trimis chiar telegrafic la tote porturile principale și la frontierele nóstre, Insé nu­mai spre a’mi împaca consciința, căci mă cam îndo­iesc de resultatul unui semnalment nu prea precis. De altmintrelea rnsé, ași putea pune prinsőre, că o­­mul nostru se află în Paris. Nu plănuiesce și com­bină cine­va un fapt cu atâta viclenie și ostenela, ca să fugă îndată după îndeplinirea faptului. Nici nu se expune cine­va pericolului de a fi arestat pe dru­mul cel mare, care este bine priveghiat, pe când se póte ascunde prea bine în unul din miile de unghere ale Parisului.* «Și eu sunt de opiniunea d-tale; íase exemple ne arată asemenea, că ucigașul cel mai viclean și mai rafinat își perde adesea capul după faptul îndepli­nit și că alergă înainte ca un animal speriat.—Noi vorbim însé numai de un singur individ însé acel al cinoilea, acel complice, despre care susții că există?* «Și’n privința acestuia am indicii nuoi. Un locui­tor din Batignoles, care se întorsese acasă pe la zece ore și jumătate noptea, se întâlni cu femeea Blan­chard, servitorea lui Guérin, sub podul drumului de fer la finele stradei Marcadet. El o recunoscuse în­dată, fiind­că ea servise la dânsul vr’o câte­va luni. In urma acestei femei venise în momentul acestei întâlniri un individ, care vorbi cu dânsa. In curând dispărură amândnoi în obscuritate." «Și ce deduci din acesta ?» «Că individul meu al docilea, acela, ale căruia urme de piciure le-am descoperit în grădină, avea misiunea de a se întâlni cu servitutea spre a’și pro­cura cheia de la dânsa în ore­care mod. «Și ai semnalmentul precis al acestui individ ?» «Un semnalment precis? Nu. Insă el este un bar­bat de vr’o cinci­z­eci de ani aprope, cu ochi expre­sivi, de statură mijlocie, uscăcios, cu umerii lasați în jos. El avea un păr destul de abundent, o barbă rotundă, și îmbrăcămintea se compunea dintr’un sur­tuc scurt, din nișce panteloni întunecați și dintr’o pălărie male. Nu tocmai așa este descris și individul, care a fost văd­ut mai tărzliu de’naintea oțelului, ,la furculița* și în strada Clichy. Prin urmare, după ce îndeplinise el misiunea, căută el iarăși pe compli­cele său. (Va urma.) S­pune’mi»­ i Spune’mi dragă Mariera, De ce ofteza peptul tău ? De ce, dragă soriera, Te văd suspinând mereu? II De ce vocea’ți armoniosa, A încetat din căntul său ? Și vai ! Inima’ți voiesa, Iți palpită așa greu ? Ședința de la 13 ianuarie 1836. " Președința d-lui A. Orăscu, vice președinte. Presenți 81 do. senatori. Se acordă un concediu d-lui Th Bastachi de 30­­ lile. T Se trage la sorți senatorii proclamați în șe­dința precedentă și es d. general Berendeiu la secția IV și d. dr. Prodan la secția V. , D. președinte pune în vederea d-lor sena­tori că urmază alegerea a 2 membri în locul d-lor P. S. Aurelian și Polizu Micșunescu, de­­­ misionați din comisiunea pentru inspectarea caselor publice. . Se suspendă ședința pentru a se consulta d d, senatori asupra personelor cari trebuiesc alese. La redeschidere d. Gusti ocupă fotoliul pre­­șidențial și se procede la vot întrunind majo­ritate de 48 voturi d. C. Nanu, iar pentru cel­lalt nu s a obținut majoritate. D. E. Stătescu, depune un proiect de lege prin care să se cumpere o casă pentru școlă in T.­Măgurele. D. v.­președinte comunică ordinea­­ lilei. D. V. Obedeanu propune a se numi o co­­misiune care să studieze chestiunea tarifelor comerciale cu Statele vecine. D. P. S. Aurelian z­ice că dacă Camera a ales o comisiune causa a fost că s’a depus de guvern pe biuroul ei tariful autonom, când se va depune și la Senat, atunci să se numască acea comisiune. D. ministru de justiție, E. Stătescu,­­zice că, nevoind a prejudeca cestiunea, cere a se comunica guvernului propunerea d-lui Obe­deanu. D. I. Isvoranu, având cuvântul asupra le­gei cumulului in discuție generală, susține a se vota acesta lege fiind cerută de întrea­­­­­­ga țară. La ora 3 jum. p. m., d. I. Isvoranu ’și ur­mează discursul. Vineri sară s’a ținut la Senat o întrunire de senatori și deputați. Din miniștrii au luat parte la întrunire și d-nii I. C. Brătianu și C. Nacu. D. C. Nacu, luând cel d’ântei cuvântul, a d­is că întrunirea a fost provocată de d-sa, pentru a sti ce este de făcut cu bugetul și a­nume cu legea cărciumelor care este întoc­mită ast­fel ca să dea statului un venit de 6 milione. D-sa rugă pe cei întruniți a discuta și vota acestă lege, arătând și mai multe pre­supuse felose ale ei. D. C. Disescu a combătut acesta lege, ară­tând desavantagiele ei, și tendința d’a se călca și dreptul proprietăței, consacrat prin Cons­tituție D. I. Câmpineanu a susținut’o, silindu-se a proba că ar moralisa și populațiunea rurală. D. Voinov a combătut­ o asemene. D. loan Codrescu a făcut un discurs care a fost aplaudat continuu. D-sa a arătat că nu crede mai ântâiu ca Statul se pute realisa venitul de 6 milione ; că legea cârciumilor, dacă s’ar primi, ar a­­vea de resultat și iubirea cultivatorilor de vii și împuținarea lor. D-sa a susținut că astă­zi lumea civilizată caută a introduce un alt sistem în finanțe și anume acela al repartiții dărilor după venit ast­fel după cum este în Englileza. Guvernul,­­lice oratorul, ar face mai bine a medita a­­cest sistem, iar nu a mai crea impozite indi­recte cari au ajuns deja la macsimul lor.­­ In urma discursului d-lui Codrescu, cei în­truniți s’au despărțit pe la orele 11. «Monitorul oficial­ de Sâmbătă publică decretul regal prin care se aprobă urmă­torul regulament votat de Sf. Sinod : regulament Pentru autoritatea sinodală și concediele mem­brilor Sf. Sinod. Art. 1. Sântul Sinod al bisericei ortodoxe române fiind singura și unica autoritate su­­perioră canonică, spirituală, disciplinară și ju­diciară a bisericei ortodoxe in tot cuprinsul Statului român, membrii Sântului Sinod nu pot provoca, pentru afaceri și interese biseri­cești întruniri în afară de acelea ale Sânta - III Vrei o flore din cămpie, Să’ți aline dorul teu ? Sau o măndră iasomie Se respiri parfumul seu ? IV Sau vrei ape din fântăne,­­ Din a munților isvor ? Unde gingașele vine, își fac farmecele lor ? V. Spune’mi, spune’mi ce să fie ? Vrei al filomelei cânt, Se’l asculți, ca se re’nvie Husii ce nu mai sânt. VI. Nu! Nici florea, nici isvorul, Nici al filomelei cânt, N’ar putea s’aline dorul Și durerea’ți pe pământ! VII. Căci al destinului carte, Scrisă’n litere de fer, Te-a menit sé m­­ai parte ^ De pace, de­cât îd cer! Botoșani, 7 Ianuarie, 1686. Mihai Nandrea,

Next