Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)

1886-01-15 / nr. 6

t Atheneul Român, i­l . I­I Comitetul parțial din Iași al „Revistei Li­terare"­ din București, adresându-se la D-ni­ Gros, Galino și Bâ­ănescu pentru a organisa o producțiune in folosul Atheneului. D-lor ținând semi de acest scop, au și organizat producțiu­­nea, la care vor lua pane mai mulți dintre elevii conservatoriului și a scalei de declama­­țiune precum și câți­va artiști din trupa dra­matică. Comitetul, în ferma sa convicțiune, că sco­pul va fi pus mai pre­sus de ori­ce alte con­siderente, își permite a face­­ un călduros apel către onor­ public, rugăndu-l să nu remăse indiferent față cu acesta represintațiune, de­ore­ce ea se dă in beneficiul unei zidiri, din care se va restrânge lumina peste țara íntrega, sădindu se tot­odată prin arte și gustul fru­mosului in societate. Producțiunea se va da în sala teatrului. Prețurile locurilor ruimăn cele obicinuite, afară de galerie, la care s'a mai­ adăugit 50 bani pentru un loc. Comitetul însă a decis, ca pentru o lojă de 20 franci să se dea în schimb 15 bilete de loterie, pentru o lojă de rangul II să se dea in schimb 8 bilete de loterie, pentru un stal 3 bilete, pentru un parter un bilet și pentru un joc de galerie tot un bilet de loterie. Câștigui cel mare este de la 10OO fr. unul de 20,000, unul de 10,000, unul de 5,000, cinci de câte 1,000 și 50 de câte 100 franci. Z­iua represintațiunei se va anunța prin fliare și afipte, iar biletele de intrare se gă­sesc deja de vânzare la domnele membre : Elena Se. Donici, strada Butu ; Cornelie Emi­­lian, strada Vovidenie; Profira Carp, strada sf. Vineri ; Eliza Negoescu, strada Ghica-Vodă și la domnișorele Maria și Ecaterina Panai­­tescu, strada Muzelor. ia închiriot tul de­asupra Cofetărie Georges în strada Lăpușneanu No 43 compus de 4 odăi, bucătărie și o parte pivniță etc. Apartamentul, lângă hotel Binder, str. Str. Spiridon No 3 compus de 4 odăi, mare bucătărie, șopron, pivniță etc. Apartamentul de trei odăi, bucătărie și șopron sunt în cassele situate lângă hotel Binder. Informațiunele la Cofetăria Georges. Anul al XIV-lea No. 6. IASSI Mercur­ 15 (27 Ianuarie) 1886._____Apare Duminica, Teroarea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. DIN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STRAINATATE...............................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . . fi. Bani. ȘTIRI LOCALE „ . . . . 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc......................... Anunciuri : Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b.­tPn /II*. 20 buni. CURIERUL (TH. BALASS­AN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis. Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate, pentru anunc­uri și reclame, Paris, D-na Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter , C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Nr. 20 bani• STIL VECHIO" ț> I O A J PATRONUL # I L E I l’| vlPU L DtN SKPTAM ANA STÍL NOU | ț) I U A i PATRON U L^^lSg I Rät. Soar j_ Apum I Soare ^Ianuarie. _ lanuar. . X \ 12 Duminică Sf. M. Tantiana, (cap. ei la Ep. Arg.) 24 Duminică Timoteu­i­­ 7—26 5—59 13 Luni Sf. Mat. Ermiliu și Stratonie 25 Luni Pavel j?: 1­7—25 5—1 14 Marți Cuv. Păr. cei uciși în Sinai și Reith La 15 Ianuarie Pătrarul din urmă cu 26 Marți Policarp IIf ! 7—24 5—2 16 Mercuri Cuv. Păr. Pavel Tib. și Ion Colib. .. ,. . ... .­­c * . . . ■ 27 Mercuri Ion Christotom­­­­: 1­7—23 5— 3 16 Joi Inch evist, lanț al Sf. Ap Petru I,mP hn,ît­t> aP01 v,for­­vent î* fr.S- 28 Joi Carol cel mare V* / 7-22 5- 4 17 I Vineri 1 f Cnv. Păr. Antonie cel mare 29 Vineri Francisc Sales­­ r Vr .­­ 7—21 5—8 18 I Sâmbătă 1 Sfinții părinți Atanasie și Kiril 1________________________________30 Sâmbătă Martina 7—20 5— 9­­ CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE : IASSI, 14 ianuarie 1886. * Puțină speranță de pace. Din Sofia se comunica următorele: „De vr’o câte­va­­ zile se concentre­­ză aici prisonierii sârbi, cari erau in­stalați în orașele și satele din veci­nătate, pentru ca să fie escortați la Serbia. Acești prizonieri sunt în cea mai mare parte nișce omeni slăbănogi, rnse sănătoși, în număr de aprope 1800. Din aceștia s’au pus la disposițiu­­nea guvernului bulgar aprope 200 de omeni și — precum se susține cu siguranță — vor fi înrolați în armata bulgară, fiind­că nu mai voose a se întorce în Serbia. In același timp fu luată disposițiu­­nea, ca ei să fie disciplinați în dis­trictul Șumla, prin urmare în mijlo­cul Bulgarilor de pur­sang. Din partea bulgară erau ca prizo­nieri în mânile Sârbilor 5450 omeni, cari s’au întors de curănd în patria lor. Cu acesta s’ar fi stabilit consecin­țele apropiate, întru cât se atinge de exigințile militare. Mai dificil însé ar fi în privința în­­cheierei pacei, cu tote că ambele pu­teri au numit deja delegații lor, căci Cabinetul de aice nu vrea să scie în­că nimic de o abandonare a dreptu­lui său, și lucreză și dispune în Ru­­melia răsăritană, ca și cum uniunea acestei țări cu Bulgaria ar fi deja recunoscută într-un mod formal și me­ritoriu din partea tuturor puterilor semnatare. Tot­odată se accentueza în ordinile de a fi un ton atât de independent, ca și cum Bulgaria ar fi devenit invin­cibilă. In acel ordin de­­ zi, care s’a co­municat ziarelor europene în privința evacuărei teritoriului bulgar de câtre Sârbi, se­­ jice „sansphr că Ser­bii au întrat într’un mod doțesc în teritoriul bulgar. Ecoul final ínse se bazeza pe e­­nunciarea marirei faptelor istorice în privința învingătorilor de la Byzanțiu. Acest pasagiu făcu chiar asupra Bulgarilor de aici o impresiune prea puțin favorabilă. In acest timp organul partidului guvernamental își revarsă veninul său în contra enunciatului ordin de­­ li ruso­fil. Un întreg articol de fond se ocupă cu combaterea pasagiului acelui ordin de­­ zi, în care se ț­bcea, că ofițerii ru­­seșci (instructorii) ar fi inspirat iu­bire de patrie soldaților bulgari. Din tote acestea reese, că minis­­trul-președinte Karaveloff se pare a fi și acum de părere, că va putea juca Rusiei o festă, și ast­fel se insceneza fel de fel de intrigi, spre a arata su­punere pentru Madjid-Pașa și de a dispune pe Turcia prin acesta cu to­tul în favorea Bulgariei. " Ministrul de externe Zanoff, expe­­rient în tote vicleniile turcesci, îi pro­cură în acesta privință risce servicii extra-ordinare. Cu tote acestea se pare, că tote a­­ceste încercări vor face naufragiu din cauza politicei fățarnice, rnsă forte e­­ficace a Rusiei. Cercările conducătore încep a în­țelege, că în modul acesta nu se mai pute merge înainte, și se observă o mișcare în cercurile cele mai intime ale lui Karaveloff, cari se incerca a-l face ca se demisioneze, spre a face prin acesta mai favorabile șansele Bulgariei vis-à-vis de Rusia și de a facilita în același timp posițiunea prin­țului. Karaveloff înse nu este omul care să demisioneze din considerațiuni o­­portuniste. Deviza sa era și este: Aprés moi le, déluge! Nime­nu se îndoiesce prin urmare, că Serbia nu pute accepta propunerea de pace a Bulgariei și că prin urmare trebuie sa isbucniasca din nou resbe­­lul, după care Austro-Ungaria va o­­cupa totă Serbia și Rusia tota Bul­garia. Acesta socuțiune se crede că ar fi chh­ar cea mai nemerită pentru a se stabili o stare solidă în peninsula balcanică. Se înțelege de la sine, că acesta ac­țiune paralelă va fi numai atunci po­sibilă, cănd aceste două mari puteri vor fi unite în privința acțiunei lor orientale. Pentru acesta eventualitate se crede însé în­cercări radicale bulgare, că se vor putea produce dificultăți am­belor puteri, provocându-se risce ris­­cule atăt în Macedonia căt și’n Bos­nia și Herzegovina. Viitorul ne va învăța, care din a­­ceste opiniuni este cea mai exactă. Atăt este înse sigur, că acei poli­tician’­ sunt în erore, cari cred că în peninsula balcanică va domni pace și ordine în prima­vara viitare. * Ca corolar la articolul de mai sus vom publica pentru lectorii noștri și nota colectivă a puterilor adresată Serbiei. Iată textul ei : „Sub­semnații au onore de a de­clara ministrului afacerilor străine și președintelui de consiliu, Excelenței Sale D-lui Garașanin, că guvernele lor, animate de dorința de a vedea rezolvate într-un mod pacific compli­­cațiunile survenite în Orient, și după ce și-au dat tote silințile de a pune capăt ostilităților între Serbia și Bul­garia, sunt de părere că acțiunea pu­terilor ar fi necomplectă, pe căt timp Statele peninsulei balcanice, în aștep­tarea unor eventualități, cari s’ar pu­tea evita, ar remenea sub arme. „După părerea puterilor, numai de­­sarmamentul general singur, ar fi în stare să înlătureze acest pericol și de a promite să se gâseascâ cu o certi­tudine mai mare o soluțiune pacifică în privința dificultăților actuale. „In acesta convecțiune, marile pu­teri au decis, în considerațiunea pro­­punerei din partea Rusiei, de a în­treprinde o demarșă colectivă și ener­gică la Belgrad, Sofia și Athena, in scopul unui desarmament general și simultan, la care nici Porta de­sigur nu va refuzi a se asocia; „înaintând acesta decîsiune a gu­vernelor lor respective Cabinetului sârb, sub­semnații vogă pe Ex. Sa Dl. Ga­­rașanin se bine-voiască a le face cu­noscut ce decisiune a luat guvernul sârb in privința acesta, pentru a-i a­­rata înalta lor considerațiune.“ Sub­semnați au fost în acastă notă domnii: Persiani, Bray, Khevenhueller, Miller, Wyndrmn și Zanini. _________________________________________Ostlend­ gh­oLl Septa­­m ét­i­e |____________________________________ TE­LE­GRAME Londra 24 Ianuar. Sgomotul circulă că s’a plănuit un atentat in contra prin­țului de Galles, dar n’a isbutit, pentru că prințul a modificat itinerarul, care ’și pro­pusese să’l urmeze. Belgrad 24 Ianuar. Jurnalul oficial constată că Pórta nu a respuns încă la propunerile ce i s’au făcut in privința fic­­sării unui loc de întrunire pentru pleni­potențiarii însărcinați cu începerea nego­­cierilor de pace. Viena 24 Ianuar. O depeșă a d-lui Garașanin invită pe representantul Serbiei la Viena să desmintă zgomotele reu von­­­tare, cari atribue guvernului sârb măsuri relative la înarmări grăbite. Adevărul este FOILETON A. BELOT. 40 ZUGRUMATORII DIN PARIS ROMAN CONTIMPORAN. Traducere din limba germană de O­. 3ST. 33­ (Urmare). .Și cum s’a introdus acesta personă în casa a­­cesta ?* «Ea a tras clopoțelul la portița grădinei. Eu în­chideam totdeauna acesta portiță, cănd rămâneam singură cu serviturea.» «Ast­fel dér i se deschise portița și el intră în casă ?* «Adică el a intrat singur, domnule judecător. Eu scriam în camera mea, când au­ hiu de­odată pași a­­fară pe scară. Grefând că fata se va fi întors, a­­lergaiu afară în coridor și zăriiu un străin, care se urcase deja câte­va trepte. ,Cine ești, domnul meu ? Ce vrei ?‘ îl întrebaiu înspăimântată. ,Ași dori se vorbesc cu căpitanul Guérin‘. ,El nu este acasă­, îi­­ respunseru repede. Și serviturea care se urca pe scară , în urma acelui om, se scuză cu cuvintele : ,Domnul m’a rugat să’l las să aștepte în salon pănă ce va veni domnul capitan...* Eu nu soiam singură ce să fac, nu voiam să’i arăt că mă temeam de dânsul; și ast­fel lasam­ pe acel om să se urce până sus și să intre în acesta cameră.* «Ai rămas aici cu dânsul?» «Ba nu, l’am lasat singur și am alergat în gră­dină; acolo nu mă mai temeam, acolo mă simțiam sigură. * «Și cât timp a stat el în acesta cameră?» «Peste un cuart de oră. După acesta s’a scoborât singur și găsindu-mă în grădină mi-a spus că nu mai póte aștepta și că va reveni a doua­­ zi.» «Vă aduceți aminte, d-sora mea, de trăsăturile feței acelui om ?* «Nu atât de bine, ca să vi le pot descrie. Insă dacă l’ași mai vedea încă odată, cred că l’ași cu­­nosce la moment dintr’o sută de ómeni.» «V’a surprins póte sluțenia lui ?* «Nu tocmai sluțenia lui, însă el avea o față atât de falsă și răutăciosă,*­­lise ea cu o voce, ca și cum ar fi fost cuprinsă de tezóre. «El se uită la mine cum s’ar uita cine­va la o persona pe care o urăsce. Da, acesta expresiune de ură mă cuprinsese cu atâta tezóre.» «Se vede că aveți o imaginațiune forte agitată, ci ș ura mea. Nu s’ar putea ca acastă imaginațiune să vă fi amăgit?» «O nu! In cazul de față, sunt sigură că imagi­­națiunea mea nu m’a încetat.» După o pauză scurtă continuă judecătorul de in­strucțiune : «Dacă nu vă puteți aduce aminte cu precisiune de fisionomia lui, pute cât mi veți putea da cel pu­țin o idee despre figura lui ?* „O da ! El era mic de statură și avea un spate forte lat.» «Și îmbrăcămintea lui? Vă aduceți aminte de dânsa. In care clasă a societăței credeți că a pu­tut fi acel om ?* «In adevăr, că nu pot iei... El nu era îmbrăcat cu eleganță, însă într’un mod cuviincios.» De­odată își aduce aminte judecătorul de instruc­țiune de o notiță specială din raportul doctorului Tardieu, și după cât­va timp­­ lise el către d-șora Guérin: «Am să vă adresez o întrebare. Scuzați, dăcă ea vi s’ar părea penibilă—este însă datoria mea, să nu scap nimic din vedere, ce ar putea a­­duce ore­care lumină în acesta chestiune. Nu ați a­­vut ocasiune de a observa mai de aprope mânile ace­lui om ? * Ea începu să tremure și deveni încă mai palidă. Insă ea se moderă, își făcu curaj și (lise: «Da, da, mi se pare că văd încă și acum acele mâni de’naintă a ochilor mei... Ele erau forte mari, cu degetele lungi.» «După ce se íutorse părintele dv. de acasă, i-ați vorbit despre acesta vizită?» «Da, fără cea mai mică întârziere.* «Nu s’a mirat el despre acesta?* «Nu, domnul meu. El mi-a spus din contra, că acesta vizită era forte naturală ; el vorbise cu o per­­sona care’i promisese că va veni la noi și uitase a­­poi acesta convorbire.» «Care era chestiunea ce avea să trateze cu acel necunoscut ?» Zoe Lacassade, care ardea de dorință de a se a­­mesteca în conversațiune, nu se mai putu opri si­­lise: «Avea să se trateze despre închinarea unei case în piața florilor din Batignoles. Bietul capitan voia să facă prin acesta o surpriză fiicei sale. El îmi vorbise despre acesta, și cu două­­ zile în urmă mă dusesem cu dânsul spre a vedea acea casă.» «Prin urmare se află în apropiere vre­un agent de închinare?» «Da, domnul meu, în colțul stradei Clichy.» »Vom vedea îndată, dacă acest agent este persona de care ne interesăm... Voiu dispune ca acest om să vină aici.» Apoi se adresă către d-n óra Guérin : «Vă rog să bine-voiți a mă scuza pentru acestă întrevorbire lungă, d-sora mea. Vă puteți odihni a­­cum. Mai pe urmă voiu avea de vorbit cu dv. nu­mai vr’o câte­va cuvinte.» Ea se înclină în tăcere și se retrase în casa mor­tuară, pe când domnul de Beaudin se scoborâse în catul de jos dând pre­cari ordini unuia din inspec­torii săi. După o jumătate de oră se intorse acesta cu agentul de închiriare, și se constată că el nu fuse de loc în acesta casă și că căpitanul i-ar fi spus: »Cine să fi întrebat de mine în timpul absenței mele ?* D­§Ora Guérin declară asemenea, că nu cunosce de loc persona care i se presintase. Acum era chestiunea de a se sei, decá acel ne­cunoscut ar fi identic cu unul din acei ciuci barbați cari se văzură în noptea de două­­zeci și patru spre două­­zeci și cinci. După comparațiunile și declarările, cari le primise judecătorul de instrucțiune de la mar­­tori, respunsul era afirmativ. Imediat, după ce se depărtase domnul de Beau­din din Batignoles, se duse el la palatul de justi-

Next