Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)
1886-11-26 / nr. 135
Anul al XIV-lea No. 135. IASSI I Mercuri 26 Noembrie /1embrie 1886. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNGURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestu 12 Fr . pe trimestru 7 Fr. LN DISTRICTE, pe an, 28 Fr. — pe semestru 14 Fr.pe trimestru 7 Fr. STRELNATATE..............................................«O FI.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani-ȘTIRI LOCALE » . .. 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc.................... Anunciuri: Pag I, 50 b. Pag III, 40 b. Pag. IV, 30 b. fin JV, 20 bani. (TH. BALAdJAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Oa.lend.a,r-CLl Septsmau, n. © i 'jk "" ........... - -...... ....... - - - - ■ ■ - - - -, T ^ "STIL VECHIU 1) 1 U A i PATRONUL ȘI LEI TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ | STIL NOU \ țIU A PATRONUL ȘI LE 1 | Râs. sMhi ^ P Apus. Sorelui ---------- _ 7777 . “77“ " ~ Bechembrie 7 ~“7 ........." ~~ ~ , 00 “ ” 23 Duminica Sfântul Părinte Amurohie Episcopul Scuinei o Duminica Sabea 7—22 4—22 24 Luni Sfântul Părinte Clunen al Romei și Petru al Olt. G ["Kl 7—23 4—22 25 Marți Sfânta Martiră Ecaterina și Martirul Mercurie La 21 Noembre pătrarul întăi cu 7 Marți Ambrosiu 7—24 4—22 26 Mercuri Cuviosul Părinte Alipiu stălpnicul nor, vânt, zăpadă și apoi furtună mare. * Mercuri Cone. M. 7—25 4-22 27 Joi Martirul Iacob Persul ’ H * 9 . Leocadia 7—26 4-22 28 Vineri Cuviosul Stefan cel nou 10 7ine,r’ x Iudita 7 2/ 4 l Sâmbătă Martirii Paramon și Filomen ________ H oambata Damasc # mp 4 cONncoroNDENȚI ÎN STREINATATE : Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, Ti. C. Manuscriptele, nepublicate dinr. 20 buni. "" ""... ....... “ i Pentru domnii abonați. Deorece o mare parte dintre doi aboniți, cari au remas in urmă cu achitarea abonamentului d-lor, ne-au promis că ne vor plăti banii sf. Dimitrie, ba la luarea câștiurilor moșielor sau a acarețelor, ba la vânzarea productelor. Insă acum sf. Dimitrie au trecut, timpul vânztărei productelor fiind deja trecut, și noi am rămas tot numai cu promisiunile d-lor cele dinainte de sf Dimitrie. Așadar îi mai rugăm din nou ca să nu ne deie uitărei, pentru ca și noi la rândul nostru, să nu fim nevoiți a le reclama dreptul nostru in mod nominal prin ziar, căci credem că nu este plăcut, mai cu deosebire pentru personele cunoscute de societate.—Tot odată aducem mulțumirile nóstre acelor doi abonați cari cunosc cu ce greutate se conduce un ziar in aceste timpuri grele, și sunt in curent cu plata abonamentului la acest ziar. Moda Pomionii din Vasluia MUgldi. Jumiaiul Domnei Profira Ghica este de arendat chiar de acuma A se adresa pentru informațiuni la domnul Ion A. Ghica strada Asachi No. 9. fie pronuloi c.] începere A la 23 APril L/C drcilU dl 1888 moșia §obăcești situată in apropiere de orașul Roman, proprietatea d-lor Alexandru, Ernest Vârnav și a dnei Emma Donici. Prețul actual al arendei este de 18.800 lei in aur. Pentru condițiunile arendărei viitore, a se adresa la d Eugeniu N. Donici, in Iași, strada Română No. 27. DE YAWZIRG casele Radichevschi din strada Sf. Neculai. A se adresa la D-nul avocat Abgar M. Buiucliu. De Incuirict una păreche case situate in desp. 3-a strada Sărărie, in doua etaje cuprindítare, sus, de un salon, 4 odăi, antret cu balcon și coridor, iar etajul de jos cuprinde: 3 odăi, 1 cameră și coridor, in curte grajd șură, 3 odăi pentru servi cu bucătărie, fântână și pivniță, precum și grădină spațiosă cu pomi roditori.Amatorii se vor adresa la proprietar, d. colonel Ion Petrovanu, strada Carol No. 30. Micranizare 1. Casele situate strada Albă No. 32, in apropiere de Consulatul austriac, proprietatea Imeasului Alexandru Cantacuzino, conținând 5 odăi și antret, bucătărie, spălătorie, 3 odăi de slugi, pivniță, grajdi, șură, 2 odăi de rezeteu, grădină, ogrdă, tote in bună stare. II. Casele situate strada Glidea Vodă No 16, conținând 3 apartamente și una crâșmă, închiriate pe prețul de 1200 lei noi anual. A se edressa la Dl Eugeniu Ghtki, strada Assaki No. 12 (Copou). IASSI, 25 Noembrie 1886. Rolul gimnasticei în educațiune. »Mens sana in corpore sano « Din timpurile cele mai antice tote poporele și cu deosebire Grecii și Romanii au fost acei, cari au idolatrizat gimnastica mai mult, acesta s-a putut constata din diferitele circuri și amfiteatre, de cari Roma și Grecia erau pline, unde se petreceau luptele cele mai grozave între omeni și bestiele feroce. Negreșit ca aceștia nu puteau întreprinde astfel de lupte până când din cea mai fragedă etate a lor nu făceau exerciții gimnastice. Dar cu disparițiunea acestor popore, a perit și cultul acestei instituțiuni menita a face pe om forte, curagios, întreprinzător și sănătos. A venit evul mediu, timpurile feudale, s’a tras cu buretele peste tot ce contribuia a face pe adevératul om și libertatea s’a substituit prin sclavie, iar instrucțiunea prin ignoranța. Dar și acești timpi de tristă amintire s’a scurs ca orice în acesta lume și civilisațiunea actuala cu o voință de fier s’a pus pe lucru spre a desgropa a ceea ce epoca feudala se părea ca a înmormântat pentru vicie. Cum însă secolul material în care trăim, eu ne face sa ne gândim a trai mult, ci lesnicios, gimnastica, acesta instituțiune cu un scop fórte mare se pare ca e neglijata. Și când <fie acesta nu mé gândesc de loc la aparatele și frânghiele, ce se văd atârnate pe la diferitele școli, căci acestea sunt departe a-și atinge scopul. Cauzele sunt nenumerate . In prima linie este aceea că gimnastica la noi e considerata nu ca un mijloc de educațiune, ci mai mult ca o comedie, ca un ce distracțios. De aici cei mai mulți copii, fug de dânsa, cu tóte intimidările profesorului, care n’are ce sa le faca, căci așa e uzul. Regulamentele ministeriale în astă privința sunt o litera mortă, căci reformele nu se fac prin legi, ci cu timpul. Apoi vine insuficiența personalului didactic, care, pe lângă altele, are și un onorariu mai mult decât modest și în cele din urmă puținul timp ce se acordă unui profesor de gimnastică pentru cursul sâu. Nu am intențiunea de a face aici procesul tuturor relelor ce decurg din acesta cauză, dar voi zice că, familiele, mamele, părinții ar putea face, pentru copiii lor a ceea ce nu pot sculele. Căci, cuvântul gimnastica, nu se aplică instrumentelor cu cari se face acest exercițiu ci este exercițiul ndftiîși. Mijlocole prin cari s’ar aplica regulele, nu importă câtuș de puțin. Părinții în buna lor intențiune și întâlapta lor prevedere, ar ști mai bine ca oricare profesor sá alege niște mijloce pentru acest scop, destul ca ele sâ fie în raport cu etate și fizscul și sâ merga crescând într-un mod gradat. Scopul unei educațiuni nu este numai acela de a forma omeni instruiți ci a face mai întâiu pe copil sânătos, robust și curagios. Dacă acest scop este bine’nțeles de educator, misiunea sa’și-o îndeplinește cu un îndoit succes. Gimnastica este de un folos netăgăduit pentru orice etate și pentru oricare sex. In copilărie, prin influența ce exercită asupra întregului corp, întreține o circulațiune forte regulata, nimicind sau evitând astfel o mulțime de bóle ca versatul, pojarul și scarlatina, cari sunt seceratorii atâtor vieți de copii. In etatea adultă, în tinerețe, gimnastica contribuește forte mult a da omului un caracter vesel, vioi, a’l scăpa de acea melancolie caracteristică a tinerilor de astăzi causa atâtor bule de pept și de cap. Ga bătrân omul scapă de bulele de stomac, prin întreținerea digestiunei alimentelor asimilațiunei lor, a diverselor secrețiuni și excrețiuni, a circularii fluidelor și în sfârșit prin stimulațiunea ce gimnastica aduce întregului organism și aparat digestiv. Ea este prin urmare de un folos nu numai particular, ci public, general, căci dă țarii cetățeni sănătoși, ostași robuști și curagioși. Efectele sale reconstituesc edificiul uman atât de sdruncinat astăzi prin viața sedentară cu care ne-am deprins. „Gimnastica, Zice D- A. Debay, desvoltă forța fizică, podoba și frumusețea formelor, vigorea și mlădierea „corpului și a membrelor și procură „o sănătate de fier. Stimuleza curajul și emulațiunea, dă sentimentului „forța sa, întărește corpul contra tuturor înrâuririlor atmosferice și ostenelilor, dă patriei cetățeni vârtoși „și familiei șefi, cari perpetuiazâ o „generație vigurosâ.“ Dar influența cea mai mare a gimnasticei se manifestă asupra simțului moral. După ce fortifică corpul, ea desvalue tote sentimentele nobile, procura patriei cetățeni virtuoși, stinge relele aplecări și face sa se nască cele bune precum generositatea, binefacerea, devotamentul, dă o forță energică voinței și in sfârșit face din om aceea ce trebue să fie om sănătos și cetățean vicios. (Gazeta Prahovei). Grozea. TELEGRAME Paris 4 Decembre. «Le Journal des Débats» nu crede că cabinetul își va retrage demisiunea. Viena 4 Decembre. Se crede că deputațiunea bulgară va sosi la Viena Duminică, și ca va sta trei sau patru zile , apoi va pleca la Berlin. Se semnaleza din Budapesta pregătiri în vederea demonstrațiunilor ce vor face studenții in luarea deputațiunei. Londra 4 Decembre. «Standard* Zce după o depeșa din Berlin, că nu este probabil că deputațiunea bulgară va avea vreo isbândâ la Berlin. Nu se știe chiar dacă va fi primită într’un mod oficial. Berlin 4 Decembre. După «Gazetta Crucii», Rusia face cu sărguințâ pregătiri militare în Volhinia și în Basarabia. Paris 4 Decembre. Generalul Pittié, secretarul general al președinției și șef al casei militare a președintelui Republicei, a murit. Bruxelles 4 Decembre. Intr-o corespondență adresată din Petersburg țarului «Le Nord», se spune că Rusia nu voește Constantinopolul, cu care nu știe ce ar face, dar voiește numai închiderea efectivă a strîmtorilor. Ea voiește ca Sultanul să se facă păzitorul strîmtorilor și să dea garanții efective de inviolabilitatea lor. Rusia pate fi cel mai credincios aliat și cel mai sigur sprijin al Turcii, căci nici o altă combinațiune nu -i ar oferi aceeași siguranță. Paris 4 Decembre. D. de Freycinet a confirmat în ședința de astăzi demisiunea ministrului și a rugat Camera să se amâne. Camera s-a amănat pe Luni. Grupurile din stânga cer cabinetului să rămâie la putere. D. de Freycinet refuză. Berlin 4 Decembre. Reichstagul continuând discoțiunea proiectului de lege militar, d. Windhorst declară că centrul nu va da un vot definitiv decât după ultima lectură. In orice caz, el va acorda ceea ce este absolut necesar. Oratorul vede în alianța cu Austria o garanție durabilă a păci europene. D. de Moltke, justificând proiectul, spune că o alianță cu Francia, care ar fi propie a garanta pacea Europei, este cu ne- FOILETON. GALLIAN SAU Cei trei czeci de tirani ai Romei. Tragedie in 5 acte si 2 tablouri. de C. POPESCU. (Urmare). împăratul d’odată fu cuprins de terore. Sufletul seu fu astfel de tare sdruncinat Incât n’a zis o vorbă și nici n’a suspinat.— Dar încet cu încetul se desmorți în fine Și cu un ochiu plin de câță uitându-se la mine îmi zise. Știi Valeriu, când eram glorios Cu câtă bucurie a Romei surd cclos îmi eșia Înainte până la barieră Și începeam triumful chiar de la frontieră ? Acum când imperatul Gallian e învins Martea gloriei sale tot statul a coprins, In cât sosesc in Roma ca’ntr’un oraș pustiu, in capitala lumei nu este nimic viu.— Finind aste cuvinte imperatul suspină Ș’un negru nor strebate fruntea lui cea senină. Pune mâna pe peptu’i ce părea că se frânge. Apoi începe’n hohot ca orice om a plânge. Nu plângea Gallian ci plângea imperatul. Nu suspina Valeriu ci suspina soldatul. Și stradele din Roma de secetă ussate De-a’mperatului lacrimi fură acum udate. Imperatul îmi zise: Valeriu mergi, vestește L a mea imperatrice că Gallian sosește. Eu merg până atuncea la palatul de vară Ca s’aduc potolire în durerea’mi amară.— Anunțăm in Pretoriu că in timp de o oră Gallian imperatul la palat se coboră.— Cornelia Ei bine, generale, Roma e posomorită, Căci chiar de imperatul în abis fu tîrîtă. Căci el este motivul ăstui timp de orare Prin acea negra faptă călcând a ei onore , Gallian e învinsul de și fu invincibil, Dor a sa conduită este un ce teribil, Ce’mpinge fiii Romei să alerge la arme C’o singură lovire de spadă să sfărâme Pe’nvinsul Gallian și glorh’i trecută. Bata dér de ce Roma este așaăcută.— Vezuvul încă tace, dér inlăuntru geme S’a’și rupe’nvălitarea se pare că se teme. Dar numai o scântee eșită pe-a lui gură Atrage după dânsa tată a lui Vulcan ură — Chiar Cesarul s’armeza. Valerian Valerian s’armuză Contra tatălui tău? Asta me’nfiorézá. Cornelia Desesperat la culme la mine a intrat Și ca un leu in luptă a eșit turburat Nu’i pot cunoște drumul. Valeriu Valerian Madonă ! Un patricid să fie asta’naltă personă ! O Zeilor! In ora când intram in palat El scobora pe scară și’mi păru agitat.— Valeriu, strigă dânsul, Cesarul, respund eu ; Unde este’mparatul, unde e tatăl meu ? In palatul de vero, ’i respunsem îndată Și dispăru în stradă cu darda aruncată.— Printre umbrele nopței îl perduiu din vedere. Și pasu’i sguduit rupea trista tăcere.— Ce voiu face Madonă ? Cornelia Valeriu fugi, alerga Căci mg tem că Cesarul rușinea ca să’și ștargă... Generale’mperatul este amenințat Valeriu O Zei pe tronul Romei mortea s’a așezat! (ese repede) SCENA IV. Julia Cornelia. Valerian. Valerian (cu părul sburlit și cu spada in mână) Bată o mână lașă, eată un fer barbar Care întunecară gloria’mi de Cesar (aruncă spada) Cornelia (îngrozită) O mână sacrilege, o armă blestemată Prin care un fiu imotă un nenorocit tată! Un fiu care sdrobește ca tigru’n insolență Un imperat, un tată prin cruda violență! Un fiu care ucide o fiică inocentă Ș’apoi e o aroganță nedemnă, imprudentă Vine plin de turbare ca hienă ferosă Presentând mamei sale o armă odiosă! Ah! inimă de tigru de sânge însetată Ce s’adapă cu sângele propriului seu tată — Du-te suflet de sera, suflet barbar și crud Bugi din a mea presență ca să nu mai aud De un fiu plin de crime, de un fiu omucid De fiul meu Cesarul, cesarul patricid.— Valerian O Zeilor puternici! Dar de ce, mamă crudă, De ce de al meu nume urechia’ți să n’auda ? Cine’mi-a împins brațul să comit două crime. De la cine am ordin dacă nu de la tine ? Ambiția’ți de mamă nu s’ar fi revoltat In contra unui fiu ce nu te-ar fi ascultat? Cesarul patricii?... Tu l’ai pus in dilemă Ca să servască lumei de monstruosa emblemă — Mamă, de nu mă plângi, veselește-te déra Valerian nu este mai hienă, nici férá.— Cornelia Prin asta vrei a zice că hiena sunt eu Mama ta, ce la crime am împins brațul tău ! Ei bine a ta mamă e hienă, e férá Sfărâmă dér hiena, numele ei să piară; Nu fii tiran, Cesare, pregătește-mi mormântul; Ucide-mi cu ferul, însă nu cu cuvântul Deci lasă-mă și du-te. Valerian. Făr a mă asculta Mamă, tu mă condamni să fug de fața ta Cornelia (acoperindu’și fața) Făr a te asculta ? dar vrei să te ascult ? Cu discursul teu barbar mé vei tortura mult ? Oheata-mé’ngenunche, fugi îți zic mé omori... Valerian O mamă ce n’ascultă ucide adese ori. Cornelia Ce grozavă durere asupră’rai va să vie Când aș asculta încă ingultra’ți infamie In care cu tot dreptul se află implicată Cornelia cea crudă, mama ultragiată.— Valerian Insă ignorezi, mamă, tot ce s’a intâmplat. Cornelia (in deliriu) Ignorez! ignorez! nu... știu tot.. am aflat... Valerian (a parte) Ce violent deteriu ! Ce mustrări fără margini Aprind un al ei suflet aste triste imagini! Julia (îmbrățișând pe Valerian) Scumpe Valeriane, de ești încă amabil Spune surorei tale cum că nu ești culpabil.— ’Mi-ai dat a înțelege ceva’n discurs; 1 teu: Unde este Pepara, unde e tatăl meu ? Respunde când te’ntrabă iubita sorióra Spune... decepțiunea mea ar fi prea amară! Valerian (ștergându’și o lacrimă). Când am primit lumina eram pur ca un crin Tot așa sunt și astăzi de desenare plin,— Frumosă sonoră.— (luând mâna Corneliei care stă nesimțitore și scrutând’o) Me veierta tuore ? Mamă, află acuma cum că a ta onore (Va urma)