Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)
1888-07-24 / nr. 82
ouăle, nici purceii comunei, nici nu cercetează pentru prefect sau pentru alte persone inalte, dacă sunt in comună vilnice, cergi, marame și peschire cu alesături frumóse,— nu ; revisorul se duce in orice comună sé vadă dacă școla este, dacă merge, daca nu e, dacă se pote face și cum se pote. Zece ani, în comuna Olteni, revizorul a dormit. Când lucrurile au mers și merg astfel, când dintr’o sută de copii zece se duc la școli, cu riscul de-a fi mâncați de lupi iarna, de-alungul celor cinci kilometri ce străbat pentru a ajunge la Văleni, când măsurile escelente stau morte, ba chiar fac rău, zee ani de-a rândul—cum vom mai spera ca instrucțiunea rurală va face „pașii gigantici“ ce ni sau promis și ni se promit ? Când va’nveța țeranul să citescă și să scrie, când administrațiunea ni se arată într’un hal de felul acesta. Zece ani! Fârâ’ndoiala, era nouă a produs și va mai trative ca produce giuvaeruri adminisacesta din comuna Olteni, plasa Telejeni, județul Prahova! TELEGRAME Paris 1 August. După o scrisare a unui diplomat rus menționată în Intransigeant, adevăratul scop al călătoriei lui Wilhelm II era să obțină aderarea Rusiei la un congres care ar ratifica tratatul de la Francfort, dar aceste cercări au căut. Paris 1 August. Domna Adam publică în „Nouvelle Revue“ raportul secret al princepelui de Bismarck asupra proiectului de căsătorie între principele de Batemberg și prințesa Victoria. Acest raport insistă asupra trebuinței de a menține simpatia oficială și o neutralitate aparentă în privința Rusiei. Friedrichsruhe 1 August. Impăratul însoțit de comnitele Herbert de Bismarck, a sosit la miezul nopții. El a fost primit de Cancelarul. O mulțime numerosa l-a aclamat. Aici va avea loc un prânz de 12 tacâmuri. Constantinopol 1 August. Proiectul trimiterei unei circulari relativă la linia Vakarel pare părăsit într’un chip definitiv, în urma acceptării companii de Hirsch de a se însărcina cu explotarea liniei Vakarel. Se crede în general că Bulgarii nu se vor opune la acesta combinațiune pentru ca ei declaraseră că dacă explorarea liniei nu se dă d-nului de Hirsch, conform convențiunilor anteriore, ei ar reclama-o pentru dânșii conform constituției bulgare. Londra 1 August, fiarele englezești constată ca limbagiul d-lui Crispi în privința Franciei ese din uzurile diplomatice. Ele sfârnesc pe d. Crispi să păstreze o atitudine mai liniștită și mai măsurată. Berlin 1 August. „Gazeta Germaniei de Nord“ <zice cu perceptorul Arbogast, alsacian respectibil, însoțit de soția sa și de mai mulți prieteni voind să viziteze satul Arnoville situat la graniță, a fost oprit de 4 tineri cari i-au cerut pașaport și i-au insultat mojicește. Acesta probeza,lice „Gazeta“ ca Francia este o țară sălbatica. Londra 2 August. „Deily News“ află ca Porta pregătește o notă care protestezi in contra ocupării Masnadului de către Italia. Belgrad 2 August. După niște știri din Sofia, prefectul de poliție ar fi plecat la Viena cu niște scrisori ale d-lui Stambuloff adresate ambasadorului Rusiei la Viena. Poliția principelui Ferdinand este considerată ca forte conpromisă. Evenimente însemnate par apropiate în Bulgaria. Roma 2 August. După „Tribuna“ se confirmă ca călătoria lui Wilhelm II la Roma se va face la Octombre. Același ziar adaugă că d. Crispi nu va merge la Carlsbad. Atena 2 August. Grecia este forte nemulțumita de procedările guvernului bulgar care, cu tota autorizația dată după stăruințele Austriei, împedică demersurile agentului elenic la Bazardjik, demersuri cari au de scop liberarea prizonierilor prinși de tâlhari. Belgrad . August. D. Beldiman, noul ministru al României, a remis regelui în audiență solemnă, scrisorile sale de creanță. Viena 2 August. Printr-un decret ministerial, juriul în materii penale cari resulta din tendințele anarhiste, este suspendat cu începere de la 10 August pănă la 31 Iulie 1889 în mai multe districte judiciare din Austria-de-Jos, Austria-de-Sus, Bohemia, Moravia, Știria și Carintia. Printre orașe sunt și Viena, Brunn, Praga, Graz și Klagenfur. Colonia 3 August. „Gazeta de Colonia“ recunoște autenticitatea raportului secret al principelui de Bismark asupra proectului de căsătorie a principelui de Battemberg cu principesa Victoria, care fu publicat și care demonstra publicitatea politicei dlui de de Bismark. CRONICI INTERNA Major Regele și Regina României, se vor întorce in țară la 1 Sept. st. n., când vor primi visita principelui moștenitor al Belgiei A. S. R. principele Baudouin, D. Vintilă C. A. Rosetti, a fost delegat de Primăria capitalei, ca representant al ei in comitetul general al Teatrelor. De la 15 August. n., intră in vigore convențiunea încheiată de direcțiunea generala a C. F. Române cu d. Jean Bourde și privitore la închirierea de perne de dormit pentru cl. I și II. Intr’unul din nomerile viitore vom da prețurile ce se vor fixa. Mercuri 20 Iulie, la orele 6 dimineță a avut loc un duel cu pistolul între d. Nicu Vlaicu din Galați și d. baron Von Kremer (căpitanul reg. Husari din Pesta) Daeiil s’a efectuat pe platoul padurei gărei Galbeni intre Roman și Bacău. S’au tras trei focuri; la al 3 lea foc ambii dueliști a rămas răniți; d. baron Kremer a fost atins la umărul drept și d. Vlaicu între degetele mânei drepte. Rănile nu sunt grave. Duelul s’a pricinuit de la băile Slănic și cauza a fost că d. baron Von Kremer a insultat o d-nă din societatea înaltă a Bucureștilor, pentru care a primit câteva palme de la d. Vlaicu. Pe la comandamentele corpurilor de armată se lucreză cu multă activitate la întocmirea planurilor pentru viitorele concentrări de trupe. Ordinele de concentrare ni se asigură că sunt chiar gata. Trupele din corpul al 4 lea de armată vor fi concentrate pe corp de armată, iar trupele din corpurile 1, 3 și 3 de armată numai pe brigăzi. La aceste concentrări cari se vor face pe marginea Siretului, vor fi chemate și reservele de la 1880. Ordinul de concentrare se va da pe luna de 25 August. C, prefect al poliției capitalei, cu începere de la 20 Iulie 1888, primește audiență particulară in tote lilele de lucru de la 10 până la 11 dim. .România spune că după știrile mai vuoi venite din Francia, recolta grâului acolo este slabă, așa că va fi nevoe de a importa o mare cantitate din alte țări agricole. Cetini in .Romanii* : In fine agricultorii noștri, mulțumită timpului bun pentru secere, și a vădut realisate speranțele lor prin strângerea pânei, și in cele mai multe locuri tinerar a și început cu multă activitate. După știrile positive care avem, agricultorii din jud. Roman, sunt cu deosebire favorizați. Nu numai că recolta este forte îmbelșugată, dar este de o calitate superioră, ceia ce le aduce avantagiul de CURIERUL TH. BALASSAN a fi căutate. Deja mai mulți cumpărători s’au prescutat in localitate și însemnate vânzări de grâu s’a făcut. Prețul a început întăi de la 1420—25 lei vagonul și Mercuri ajunsese la 1510 lei, fiind încă tendinți de urcare. Cereri multe sosesc pe tdtă lina din portul Anvers (Belgia). Fabrica de hârtie de la Letea va începe să funcționeze de la 1 Sept. viitor. D. Al. Ionescu, membru la primărie, a fost delegat de consiliul comunal a se duce la Pesta, spre a cumpăra caii trebuincioși pentru serviciul curățirei orașului. Regulamentele, de curând alcătuite, nu permit din contrazicere cu vechile regulamente școlare— ca elevii preparați in familie se obțină atestate sau certificate de el IV, in urma esamenelor ce ar depune la școlele primare. Astfel că sunt părinți cari și-au preparat copii in casă și cari, voind a’i supune la concursul de burse, nu pot face acesta, din cauză că n’au de unde obține atestatul pe care legea îl reclamă, ca condițiune esențială, pentru a se putea presinta la concursul de burse și pe care, de altmintrelea, copii sunt capabili de a’l obținea. Acesta fiind o injustiție provocată, desigur, din scăpare de vedere, care apasă atât asupra părinților, cât și asupra copiilor, socotim câ d. ministru se va grăba remedia acest fapt regretabil și intolerabil. (România.) ACTE OFICIALE. D Nicolaus G Racoviță, s’a confirmat in funcțiunea de primar al comunei urbane Craiova și d-nii Scarlat C. Mateescu, Ștefan Plopșoreanu și Mihail Trișcu. ajutore primarului, D. N. P. Naidinescu, s’a confirmat in funcțiunea de casier al comunei urbane Târgu-Jiu, din județul Gorj. S’a înaintat la gradul de colonel, in armata infanteriei, locotenentul-colonel Macca Petre, șefu statului-major al divisiei III de infanterie, la vacanța ce este de dorobanți și al brigadei 25 de infanterie, prin mutarea colonelului Fotea Alexandru. S’a înaintat la gradul de locotenent-colonel in arma infanteriei maiorul Nicol Nicolae, din regimentul de dorobanți Dobrogea la vacanța ce este in regimentul 5 linie, prin mutarea locotenentului-colonel Ivanovici Mihail. S’au înaintat la gradul de locotenent-colonel, in armata cavaleriei, Căplescu Constantin din reg.ii călărași, la vacanța ce este de comandat al școlelor fiilor de militari Craiova. Odobescu Constantin din Statul-major regesc, ia același serviciu la vacanța ce este creată prin budget. Locotenentul-colonel Merișescu Constantin comandantul regimentului 25 dorobanți, fiind numit in funcțiunea de prefect de județ, s’a trecut in posițiune de disponibilitate, pentru concediu mai mare de șase luni. CRONICA ESTERNA Serbia. Episcopii sârbi s’au pronunțat pentru necompetența sinodului in materie de divers. Mitropolitul a comunicat Regelui acesta decisiune. Se Zce că in urma acestora va interveni o înțelegere amicală intre Milan și Natalia. Regele care a reușit să aibă pe principele moștenitor la dânsul, ar fi renunțat la ideia unui divers formal, mulțumindu-se cu o separațiune de fapt Știrea despre o conspirație contra Regelui și despre numerosele scrisori amenințătore ce ar fi primit Milan sunt pure invențiuni. Câteva persone de la curtea Rusiei caută să provoce o întâlnire a Țarului cu Regina Natalia, când M. S. va merge la Odesa ca să visiteze mormântul tatălui ei. Situațiunea in Bulgaria. Cu privire la starea Bulgariei, care din zi in zi merge mai rău, ziarul democrației italiane, »Il Diritto» scrie următorele : Telegramele din zilele acestea descriu starea de desordine internă in care se află Bulgaria. E una din acele situațiuni ce se cresză in acele State, cari au părăsit criteriul independenței lor pentru a se încredința principilor streini. In August se împlinesce un an, de când principele Ferdinand de Coburg purta corona Bulgariei și e de mirare vânând calea ce au luat afacerile in acest timp și cum țara s’a preparat la evenimente pe cari mulți le presupun că trebuie să resulte din întrevederea de la Petersburg. In August 1886 fu isgonit, prin mijlocul unei mișelesci lovituri lovituri de Stat, principele Alexandra de Battenberg. In August 1887 partizanii lui Stambulov și ai supremației Vieneze aleseră pe noul principe care alergă de la Pesta, dar a cărui guvernare acum se află Intre morte și viață. Părea că la Sofia totul merge bine, când nejustificabilul proces al maiorului Popoff produse in ministerul principelui Ferdinand o scisiune, care deveni și mai mare prin actul de grație al suveranului. Printre membrii liberali și conservatori ai cabinetului s’a născut o adevărată luptă pentru ca fiecare sân și aibă majoritate în Sobrania ; principele temâtor d’a nu perde unicul teren pe care se fondă tronul sân, adică pe majoritatea parlamentară, ori cât din artificială ar fi ea, caută d’a linisci spiritele și a consilia interesele. Cu tote acestea însă ministrul președinte, Stambuloff, face tratative cu adversarii principelui, cu Karaveloff, care ajută a se isgoni principele Alexandru, căruia îi fusese atâta timp ca mână draptă ; cu Zancoff, cel mai rusofil dintre omenii parlamentari bulgari și chiar, selice, că tratază cu agenții Rusiei. Finanțele principatului nu fără nici ele ridicate cel puțin, ca tóte sacrificiele mari bănesci ce a făcut principele Ferdinand și mama sa, principesa Clementina. Nu lipsea, pentru a face mai grea situațiunea decât actul arbitrarin cu care guvernul bulgar a pus mâna pe calea ferată turcescă dintre Beliova și Vakarel, alungând pe funcționarii otomani, și pretinzând că pot mai bine decât ei să garanteze in contra tâlharilor viața și proprietatea călătorilor și a funcționarilor. Astfel isbind Porta, și având in contra sa pe Rusia și Germania—care și mai daunăzi a declarat ca ilegal și destinat la cădere guvernul principelui Ferdinand—acest guvern s’a pus într’o situațiune din cele mai grele. Pănă chiar și la Viena începe a se crede că noutățile sunt iminente in Bulgaria. Espedițiunea lui Stanley. D. Saussen, guvernatorul statului liber Congo, dădu de curând nisce sciii forte grave relative la expedițiunea lui Stanley. Doi desertori din espedițiune, fiind întrebați la Congo de mai mulți ofițeri belgiani asupra lui Stanley, ei au declarat că dânșii l-au părăsit împreună cu alți mai mulți tovarăși cari și-au găsit martea lor in drum. Acei doi nenorociți negri, au făcut nisce descrieri așa de sfâșietore asupra esplorațiunei, zicând că este cea mai pericuasă din tote câte le-a întreprins Stanley vr’o dată. După spusa acestor negri, el a avut nu numai de luptat in drum’i cu mai multe triburi ostile, dar chiar și drumul era anevoios. Localitățile erau mlăștindse in unele locuri apa era de un metru d’asupra pământului. Mulți din expedițiune remâneau in drum bolnavi, ne mai putând înainta, alții mureau îndată. Nu trecu mult și numarul omenilor scSlți, așa că renaseră forte puțini. In astfel de condițiuni e mai mult decât sigur că nenorocitul explorator a trebuit să se găsesca într’o situațiune forte critică și care nu era de loc favorabilă înaintărei sale. Se știe că «Tippo Tip* s’a pus ca sâ’l găsască pe Stanley. Vor veni óre la timp lui Stanley ajutorele ce i se dau? Nimenea nu indrăsnesce a crede pentru moment. păratului. Apoi a băut in sanatatea Împăratului urându’i viață lungă și domnie gloriasa și mulțumindu’i pentru visită. După ce s’a cântat imnul național prusian, imparatul s-a sculat ca să respundă. El a zis că tradițiunile raselor germană și scandinavă au fost mult timp legate împreună și că este vesel că a putut visui frumosa țară scandinavă. A exprimat credința că legătura între poporul suedez și cel german va ține mult timp. Apoi a băut in sanatatea regelui. Orașul este pretutindeni decorat cu multă profusiune și bun gust, iar poporul a arătat un mare entusiasm. Cu tota grămădiala ce era pe strade, nu s’a întâmplat cea mai mică neorânduială. Poliția suedeză declarase că respunde de ordinea publică, astfel că delegatul siguranței publice, din Berlin, d. Kroger, nu a avut nici un amestec, deși însoția pe imparat. SITUAȚIA EUROPEANA. «Times» primește din Viena știrea urmatore: o scrisare, inspirată de la Petersburg, afirmă că singurul resultat al intâlnirei imparaților este o apropiere cu totul platonică intre Rusia și Germania, și că nu s’a regulat nici una din chestiunile pendinte. Cât despre chestiunea Bulgariei, care se zice că ar fi fost de repetite ori discutată între imparați și miniștrii lor, nu e probabil că Rusia va devia de la politica ce a urmat pănă acum. Cu tote acestea, se admite de toți că întâlnirea imparaților a fost o manifestare binevenită a intențiunilor lor pacifice, care, cel puțin pentru câtva timp, vor risipi temerile unor complicațiuni internaționale. Wilhelm II la Stockolm. împăratul Germaniei a sosit in capitala Suediei la 14 iulie. A fost întimpinat de Regele Oscar, însoțit de prințul moștenitor și de dr. Busch, ministrul Germaniei la Stockolm, cari se suiseră pe vasul de resbel «Drott». Escadra germană, urmată de o parte din cea suedeză, a apărut la orizont pe la 8 jam. dim. Ele au dat salve de tunuri când vasul «Drott* s’a apropiat de Hohenzollern*, pe care se afla Împăratul Wilhelm. Regele Oscar, cu toți acei car’i însoțiau s’au suit apoi pe vasul Hohenzollern împăratul a îmbrățișat cu multă căldură pe rege și pe principele de coroană. Regele a stat vr’o jumătate de oră de vorbă cu împăratul, apoi s’a suit iarăși pe «Drott» și s’a întors în port ca să aștepte escadra germană. Pe la 12 jum., împăratul s’a coborât pe uscat dimpreună cu principele Enric, cu contele de Bismarck și restul suitei. Un arc de triumf fusese ridicat chiar la debarcader. După aceia, toți au mers la castel aclamați de o mare mulțime de popor. Regele și împăratul au eșit in balcon pentru a mulțumi sumei adunate dinaintea castelului. Pe la 5 ore au mers cu toții să se plimbe la grădina zoologică , iar la 7 ore au asistat la un mare banchet de 115 persone, împăratul a stat la masă între rege și principele moștenitor. Regele Oscar, îmbinând un pahar, a zis că cea mai scumpă amintire a lui era amiciția ce i-au arătat bunul și tatăl în înțelegerea Germano-rusă De când Wilhelm II a părăsit Peterhof nu s-a auzit decât o singură voce în adevăr autorizată aceea a Zarului «St.Petersburg», care a afirmat precis ca pacea de acum înainte va fi asigurată pentru mulți ani. Acesta frază rezumă perfect situațiunea creată prin călătoria lui Wilhelm II. «Correspondance de l’Est» spune că rezultatele întrevederei, vor întrece tote speranțele. Toți norii sunt risipiți, orice urmă de neîncredere s’a șters, împăratul Wilhelm s’a despărțit de Țar cu convingerea că Alexandru al III dorește sincer pacea și Țarul, din partea sa, este absolut convins că, în tote circumstanțele unde dorințele legitime ale Rusiei vor fi în joc, el va putea compta pe sprijinul imperialului său prieten, împăratul Wilhelm a făgăduit sprijinul său cel mai des interesat pentru a restabili relațiuni sincer amicale între Rusia și alianțele Germaniei, mai cu samă între Rusia și Austria, dându-se ligei pacei un alt caracter, ridicându-i-se tendințele sale ostile Rusiei. In fața asigurărilor pacifice date de Țar și a convingerei că împăratul Germaniei este sincer în intențiunile sale pacifice, nu numai acesta transformare nu va aduce nimănui nici un rău. Zice «Cor. de l’Est», dar ea va crea o situație care va permite de a se pune pe tapet cestiunea dezarmărei parțiale, cu orecare șansă de succes. Acest rezultat ar fi demna Încoronare a politicei urmată de cancelarul Germaniei, și de d. Bismarck nu pate dori ceva mai mult. «Noua presă liberă*, Z"ce c& D*c* Germania, nici Rusia nu sunt absolut libere de a face tot ce ele vor, cum pe cami se crede cu ușurință în unele părți. Ele, și una și alta, au angajamente, ele au Încheiat convenții fiecare de este imposibilă de a le călca. Tot ceea ce se pate Z!Ce sigur este că pe viitor ele sunt dispuse, atât una cât și cealaltă, de a pune cea mai mare buna-voință în discutarea problemelor internaționale și acesta este deja un mare lucru. «Wiener Tagblatt*, într’un articol intitulat: „Resdom sau pace* scrie următorele: Pe lângă visul unei păci durabile se asociază și visul defarmării generale și una din condițiunele pentru realizarea grandioasei opere a unei păci stabile în Europa, ar fi de a se impune diferitelor state dure abnegații. Numai atunci ele vor înțelege viitorul plin de amenințări ce se referă totdeauna rezultatele obținute pe câmpurile de bătae. Acestfi mare operă se prepară, dar nenumărate dificultăți sunt încă de învins, și acesta luptă întreprinsă într’un scop atât de uman nu pate lăsa pe nimeni indiferent. împăratul Wilhelm II a întreprins acesta mare sarcină care ’i-a fost lăsată de bunicul și tatăl său. Dar la suirea sa pe tron, tânărul suveran n’a făgăduit asemenea de a înzestra țara de libertăți numerdse? In-* *