Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)

1888-07-24 / nr. 82

ouăle, nici purceii comunei, nici nu cercetează pentru prefect sau pentru alte persone inalte, dacă sunt in co­mună vilnice, cergi, marame și pes­­chire cu alesături frumóse,— nu ; re­­visorul se duce in ori­ce comună sé vadă dacă școla este, dacă merge, daca nu e, dacă se pote face și cum se pote. Zece ani, în comuna Olteni, revi­zorul a dormit. Când lucrurile au mers și merg ast­fel, când dintr’o sută de copii zece se duc la școli, cu riscul de-a fi mân­cați de lupi iarna, de-alungul celor cinci kilometri ce străbat pentru a a­­junge la Văleni, când măsurile es­­celente stau morte, ba chiar fac rău, zee ani de-a rândul—cum vom mai spera ca instrucțiunea rurală va face „pașii gigantici“ ce ni sau promis și ni se promit ? Când va’nveța țeranul să citescă și să scrie, când administrațiunea ni se arată într’un hal de felul acesta. Zece ani! Fârâ’ndoiala, era nouă a produs și va mai trative ca produce giuvaeruri adminis­acesta din comuna Olteni, plasa Telejeni, județul Prahova! TELEGRAME Paris 1 August. După o scrisare a unui diplomat rus menționată în In­­transigeant, adevăratul scop al călăto­riei lui Wilhelm II era să obțină a­­derarea Rusiei la un congres care ar ratifica tratatul de la Francfort, dar aceste cercări au că­­ut. Paris 1 August. Domna Adam pu­blică în „Nouvelle Revue“ raportul secret al princepelui de Bismarck a­­supra proiectului de căsătorie între principele de Batemberg și prințesa Victoria. Acest raport insistă asupra trebuinței de a menține simpatia ofi­cială și o neutralitate aparentă în pri­vința Rusiei. Friedrichsruhe 1 August. Impăratul însoțit de comnitele Herbert de Bis­­marck, a sosit la mie­zul­ nopții. El a fost primit de Cancelarul. O mulțime numerosa l-a aclamat. Aici va avea loc un prânz­ de 12 tacâmuri. Constantinopol 1 August. Proiectul trimiterei unei circulari relativă la li­nia Vakarel pare părăsit într’un chip definitiv, în urma acceptării companii de Hirsch de a se însărcina cu ex­­plotarea liniei Vakarel. Se crede în general că Bulgarii nu se vor opune la acesta combinațiune pentru ca ei declaraseră că dacă ex­­plorarea liniei nu se dă d-nului de Hirsch, conform convențiunilor ante­­riore, ei ar reclama-o pentru dânșii conform constituției bulgare. Londra 1 August, fiarele engleze­ști constată ca limbagiul d-lui Crispi în privința Franciei ese din uzurile diplomatice. Ele sfârnesc pe d. Crispi să păstreze o atitudine mai liniștită și mai măsurată. Berlin 1 August. „Gazeta Germa­niei de Nord“ <zice cu perceptorul Ar­­bogast, alsacian respectibil, însoțit de soția sa și de mai mulți prieteni vo­ind să viziteze satul Arnoville situat la graniță, a fost oprit de 4 tineri cari­­ i-au cerut pașaport și­­ i-au in­sultat mojicește. Acesta probeza,­­lice „Gazeta“ ca Francia este o țară sălbatica. Londra 2 August. „Deily News“ află ca Porta pregătește o notă care protestezi­ in contra ocupării Masna­­dului de către Italia. Belgrad 2 August. După niște știri din Sofia, prefectul de poliție ar fi plecat la Viena cu niște scrisori ale d-lui Stambuloff adresate ambasado­rului Rusiei la Viena. Poliția principelui Ferdinand este considerată ca forte conpromisă. Evenimente însemnate par apropiate în Bulgaria. Rom­a 2 August. După „Tribuna“ se confirmă ca călătoria lui Wilhelm II la Roma se va face la Octombre. Același ziar adaugă că d. Crispi nu va merge la Carlsbad. Atena 2 August. Grecia este forte nemulțumita de procedările guvernu­lui bulgar care, cu tota autorizația dată după stăruințele Austriei, împe­­dică demersurile agentului elenic la Bazardjik, demersuri cari au de scop liberarea prizonierilor prinși de tâlhari. Belgrad . August. D. Beldiman, noul ministru al României, a remis regelui în audiență solemnă, scrisorile sale de creanță. Viena 2 August. Printr-un decret ministerial, juriul în materii penale cari resulta din tendințele anarhiste, este suspendat cu începere de la 10 August pănă la 31 Iulie 1889 în mai multe districte judiciare din Au­­stria-de-Jos, Austria-de-Sus, Bohemia, Moravia, Știria și Carintia. Printre orașe sunt și Viena, Brunn, Praga, Graz și Klagenfur. Colonia 3 August. „Gazeta de Co­lonia“ recunoște autenticitatea rapor­tului secret al principelui de Bismark asupra proectului de căsătorie a prin­cipelui de Battemberg cu principesa Victoria, care fu publicat și care de­monstra publicitatea politicei d­lui de de Bismark. CRONICI INTERNA Maj­­or Regele și Regina României, se vor întorce in țară la 1 Sept. st. n., când vor primi visita principelui moște­nitor al Belgiei A. S. R. principele Bau­­douin, D. Vintilă C. A. Rosetti, a fost delegat de Primăria capitalei, ca representant al ei in comitetul general al Teatrelor. De la 15 Augu­st. n., intră in vigore convențiunea încheiată de direcțiunea ge­nerala a C. F. Române cu d. Jean Bour­­d­e și privitore la închirierea de perne de dormit pentru cl. I și II. Intr’unul din nomerile viitore vom da prețurile ce se vor fixa. Mercuri 20 Iulie, la orele 6 dimineță a avut loc un duel cu pistolul între d. Nicu Vlaicu din Galați și d. baron Von Kremer (căpitanul reg. Husari din Pesta) Daeiil s’a efectuat pe platoul padurei gărei Galbeni intre Roman și Bacău. S’au tras trei focuri; la al 3 lea foc ambii dueliști a rămas răniți; d. baron Kremer a fost atins la umărul drept și d. Vlaicu între degetele mânei drepte. Rănile nu sunt grave. Duelul s’a pricinuit de la băile Slănic și cauza a fost că d. baron Von Kremer a insultat o d-nă din societatea înaltă a Bucureștilor, pentru care a primit câte­va palme de la d. Vlaicu. Pe la comandamentele corpurilor de ar­mată se lucreză cu multă activitate la în­tocmirea planurilor pentru viitorele con­centrări de trupe. Ordinele de concentrare ni se asigură că sunt chiar gata. Trupele din corpul al 4 lea de armată vor fi concentrate pe corp de armată, iar trupele din corpurile 1, 3 și 3 de armată numai pe brigăzi. La aceste concentrări cari se vor face pe marginea Siretului, vor fi chemate și reservele de la 1880. Ordinul de concentrare se va da pe­­ luna de 25 August. C, prefect al poliției capitalei, cu în­cepere de la 20 Iulie 1888, primește au­diență particulară in tote­­ lilele de lucru de la 10 până la 11 dim. .România­ spune că după știrile mai vuoi venite din Francia, recolta grâului acolo este slabă, așa că va fi nevoe de a importa o mare cantitate din alte țări a­­gricole. Cetini in .Romanii* : In fine agricultorii noștri, mulțumită timpului bun pentru secere, și a văd­ut rea­­lisate speranțele lor prin strângerea pâ­­nei, și in cele mai multe locuri tinerar a și început cu multă activitate. După știrile positive care avem, agri­cultorii din jud. Roman, sunt cu deose­bire favorizați. Nu numai că recolta este forte îmbelșugată, dar este de o calitate superioră, ceia ce le aduce avantagiul de CURIERUL TH. BALASSAN a fi căutate. Deja mai mulți cumpărători s’au prescutat in localitate și însemnate vânzări de grâu s’a făcut. Prețul a înce­put întăi de la 1420—25 lei vagonul și Mercuri ajunsese la 1510 lei, fiind încă tendinți de urcare. Cereri multe sosesc pe tdtă­­ lina din portul Anvers (Belgia). Fabrica de hârtie de la Letea va înce­pe să funcționeze de la 1 Sept. viitor. D. Al. Ionescu, membru la primărie, a fost delegat de consiliul comunal a se duce la Pesta, spre a cumpăra caii trebuincioși pentru serviciul curățirei orașului. Regulamentele, de curând alcătuite, nu permit din contrazicere cu vechile regu­lamente școlare— ca elevii preparați in fa­milie se obțină atestate sau certificate de el IV, in urma esamenelor ce ar depune la școlele primare. Ast­fel că sunt părinți cari și-au pre­parat copii in casă și cari, voind a’i su­pune la concursul de burse, nu pot face acesta, din cauză că n’au de unde obține atestatul pe care legea îl reclamă, ca con­­dițiune esențială, pentru a se putea pre­­sinta la concursul de burse și pe care, de altmintrelea, copii sunt capabili de a’l ob­ținea. Acesta fiind o injustiție provocată, de­sigur, din scăpare de vedere, care apasă atât asupra părinților, cât și asupra co­piilor, socotim câ d. ministru se va grăb­­a remedia acest fapt regretabil și intole­rabil. (România.) ACTE OFICIALE. D Nicolaus G Racoviță, s’a confirmat in funcțiunea de primar al comunei urbane Cra­iova și d-nii Scarlat C. Mateescu, Ștefan Plopșoreanu și Mihail Trișcu. ajutore prima­rului, D. N. P. Naidinescu, s’a confirmat in func­țiunea de casier al comunei urbane Târgu-Jiu, din județul Gorj. S’a înaintat la gradul de colonel, in armata infanteriei, locotenentul-colonel Macca Petre, șefu statului-major al divisiei III de infante­rie, la vacanța ce este de dorobanți și al bri­gadei 25 de infanterie, prin mutarea colone­lului Fotea Alexandru. S’a înaintat la gradul de locotenent-colonel in arma infanteriei maiorul Nicol Nicolae, din regimentul de dorobanți Dobrogea la vacanța ce este in regimentul 5 linie, prin mutarea locotenentului-colonel Ivanovici Mihail. S’au înaintat la gradul de locotenent-colo­nel, in armata cavaleriei, Căplescu Constantin din reg.­ii călărași, la vacanța ce este de comandat al școlelor fiilor de militari Craiova. Odobescu Constantin din Statul-major re­gesc, ia același serviciu la vacanța ce este creată prin budget. Locotenentul-colonel Merișescu Constantin comandantul regimentului 25 dorobanți, fiind numit in funcțiunea de prefect de județ, s’a trecut in posițiune de disponibilitate, pentru concediu mai mare de șase luni. CRONICA ESTERN­A Serbia. Episcopii sârbi s’au pronunțat pentru necompetența sinodului in materie de di­­vers. Mitropolitul a comunicat Regelui a­­cesta decisiune. Se Z­ce că in urma acestora va inter­veni o înțelegere amicală intre Milan și Natalia. Regele care a reușit să aibă pe principele moștenitor la dânsul, ar fi re­nunțat la ideia unui divers formal, mul­­țumindu-se cu o separațiune de fapt Știrea despre o conspirație contra Re­gelui și despre numerosele scrisori ame­nințătore ce ar fi primit Milan sunt pure invențiuni. Câte­va persone de la curtea Rusiei caută să provoce o întâlnire a Țarului cu Regina Natalia, când M. S. va merge la Odesa ca să visiteze mormântul tatălui ei. Situațiunea in Bulgaria. Cu privire la starea Bulgariei, care din zi in zi merge mai rău, ziarul democrației ita­­liane, »Il Diritto» scrie următorele : Telegramele din­­ zilele acestea descriu starea de desordine internă in care se a­­flă Bulgaria. E una din acele situațiuni ce se cresză in acele State, cari au părăsit criteriul independenței lor pentru a se în­credința principilor streini. In August se împlinesce un an, de când principele Ferdinand de Coburg purta co­­rona Bulgariei și e de mirare vânând ca­lea ce au luat afacerile in acest timp și cum țara s’a preparat la evenimente pe cari mulți le presupun că trebuie să re­­sulte din întrevederea de la Petersburg. In August 1886 fu isgonit, prin mijlo­cul unei mișelesci lovituri lovituri de Stat, principele Alexandra de Battenberg. In August 1887 partizanii lui Stambulov și ai supremației Vieneze aleseră pe noul prin­cipe care alergă de la Pesta, dar a cărui guvernare acum se află Intre morte și viață. Părea că la Sofia totul merge bine, când ne­justificabilul proces al maiorului Po­­poff produse in ministerul principelui Fer­dinand o scisiune, care deveni și mai mare prin actul de grație al suveranului. Printre membrii liberali și conservatori ai cabinetului s’a născut o adevărată luptă pentru ca fie­care sân și aibă majoritate în Sobrania ; principele temâtor d’a nu perde unicul teren pe care se fondă tronul sân, adică pe majoritatea parlamentară, ori cât din artificială ar fi ea, caută d’a linisci spi­ritele și a consilia interesele. Cu tote acestea însă ministrul președin­te, Stambuloff, face tratative cu adversa­rii principelui, cu Karaveloff, care ajută a se isgoni principele Alexandru, căruia îi fusese atâta timp ca mână draptă ; cu Zancoff, cel mai rusofil dintre omenii par­lamentari bulgari și chiar, se­­lice, că tra­­tază cu agenții Rusiei. Finanțele principatului nu fără nici ele ridicate cel puțin, ca tóte sacrificiele mari bănesci ce a făcut principele Ferdinand și mama sa, principesa Clementina. Nu lipsea, pentru a face mai grea si­­tuațiunea de­cât actul arbitrarin cu care guvernul bulgar a pus mâna pe calea fe­rată turcescă dintre Beliova și Vakarel, alungând pe funcționarii otomani, și pre­tinzând că pot mai bine de­cât ei să ga­ranteze in contra tâlharilor viața și pro­prietatea călătorilor și a funcționarilor. Ast­fel isbind Porta, și având in contra sa pe Rusia și Germania—care și mai dau­­năzi a declarat ca ilegal și destinat la că­dere guvernul principelui Ferdinand—a­­cest guvern s’a pus într’o situațiune din cele mai grele. Pănă chiar și la Viena în­cepe a se crede că noutățile sunt iminente in Bulgaria. Espedițiunea lui Stanley. D. Saussen, guvernatorul statului liber Congo, dădu de curând nisce sciii forte grave relative la expedițiunea lui Stanley. Doi desertori din espedițiune, fiind în­trebați la Congo de mai mulți ofițeri bel­­giani asupra lui Stanley, ei au declarat că dânșii l-au părăsit împreună cu alți mai mulți tovarăși cari și-au găsit martea lor in drum. Acei doi nenorociți negri, au făcut nisce descrieri așa de sfâșietore asupra esplo­­rațiunei, zicând că este cea mai pericu­­asă din tote câte le-a întreprins Stanley vr’o dată. După spusa acestor negri, el a avut nu numai de luptat in drum’i cu mai multe triburi ostile, dar chiar și drumul era anevoios. Localitățile erau mlăștindse in unele locuri apa era de un metru d’a­­supra pământului. Mulți din expedițiune remâneau in drum bolnavi, ne mai putând înainta, alții mureau îndată. Nu trecu mult și numarul omenilor scS­lți, așa că rena­­seră forte puțini. In ast­fel de condițiuni e mai mult de­cât sigur că nenorocitul explorator a trebuit să se găsesca într’o situațiune forte critică și care nu era de loc favorabilă înaintărei sale. Se știe că «Tippo Tip* s’a pus ca sâ’l găsască pe Stanley. Vor veni óre la timp lui Stanley ajutorele ce i se dau? Nime­nea nu indrăsnesce a crede pentru mo­ment. păratului. Apoi a băut in sanatatea Împă­ratului urându’i viață lungă și domnie glo­­riasa și mulțumindu’i pentru visită. După ce s’a cântat imnul național pru­sian, imparatul s-a sculat ca să respundă. El a zis că tradițiunile raselor germană și scandinavă au fost mult timp legate împreună și că este vesel că a putut vi­su­i frumosa țară scandinavă. A exprimat credința că legătura între poporul suedez și cel german va ține mult timp. Apoi a băut in sanatatea regelui. Orașul este pretutindeni decorat cu mul­tă profusiune și bun gust, iar poporul a arătat un mare entusiasm. Cu tota gră­­mădiala ce era pe strade, nu s’a întâm­plat cea mai mică neorânduială. Poliția sue­deză declarase că respunde de ordinea pu­blică, ast­fel că delegatul siguranței pu­blice, din Berlin, d. Kroger, nu a avut nici un amestec, deși însoția pe imparat. SITUAȚIA EUROPEANA. «Times» primește din Viena știrea ur­­matore: o scrisare, inspirată de la Pe­tersburg, afirmă că singurul resultat al intâlnirei imparaților este o apropiere cu totul platonică intre Rusia și Germania, și că nu s’a regulat nici una din chestiu­nile pendinte. Cât despre chestiunea Bul­gariei, care se zice că ar fi fost de re­­petite ori discutată între imparați și mi­­niștrii lor, nu e probabil că Rusia va de­via de la politica ce a urmat pănă acum. Cu tote acestea, se admite de toți că în­tâlnirea imparaților a fost o manifestare bine­venită a intențiunilor lor pacifice, care, cel puțin pentru cât­va timp, vor ri­sipi temerile unor complicațiuni interna­ționale. Wilhelm II la Stockolm. împăratul Germaniei a sosit in capitala Suediei la 14 iulie. A fost întimpinat de Regele Oscar, însoțit de prințul moșteni­tor și de dr. Busch, ministrul Germaniei la Stockolm, cari se suiseră pe vasul de resbel «Drott». Escadra germană, urmată de o parte din cea suedeză, a apărut la orizont pe la 8 jam. dim. Ele au dat salve de tu­nuri când vasul «Drott* s’a apropiat de­­ Hohenzollern*, pe care se afla Împăratul Wilhelm. Regele Oscar, cu toți acei car’i însoțiau s’au suit apoi pe vasul Hohen­­zollern împăratul a îmbrățișat cu multă căldură pe rege și pe principele de co­roană. Regele a stat vr’o jumătate de oră de vorbă cu împăratul, apoi s’a suit iarăși pe «Drott» și s’a întors în port ca să aștepte escadra germană. Pe la 12 jum., împăratul s’a coborât pe uscat dimpreună cu principele Enric, cu contele de Bismarck și restul suitei. Un arc de triumf fusese ridicat chiar la debarcader. După aceia, toți au mers la castel aclamați de o mare mulțime de popor. Regele și împăratul au eșit in balcon pentru a mulțumi sumei adunate dinaintea castelului. Pe la 5 ore au mers cu toții să se plimbe la grădina zoologică , iar la 7 ore au asistat la un mare banchet de 115 persone, împăratul a stat la masă între rege și principele moștenitor. Regele Oscar, îmbinând un pahar, a zis că cea mai scumpă amintire a lui era amiciția ce i-au arătat bunul și tatăl în­ înțelegerea Germ­ano-rusă De când Wilhelm II a părăsit Peter­­hof nu s-a auzit decât o singură voce în adevăr autorizată aceea a Zarului «St.­­Petersburg», care a afirmat precis ca pa­cea de acum înainte va fi asigurată pen­tru mulți ani. Acesta frază rezumă per­fect situațiunea creată prin călătoria lui Wilhelm II. «Correspondance de l’Est» spune că rezultatele întrevederei, vor întrece tote speranțele. Toți norii sunt risipiți, ori­ce urmă de neîncredere s’a șters, împăratul Wilhelm s’a despărțit de Țar cu convin­gerea că Alexandru al III dorește sincer pacea și Țarul, din partea sa, este abso­lut convins că, în tote circumstanțele unde dorințele legitime ale Rusiei vor fi în joc, el va putea compta pe sprijinul imperia­lului său prieten, împăratul Wilhelm a făgăduit sprijinul său cel mai des interesat pentru a resta­bili relațiuni sincer amicale între Rusia și alianțele Germaniei, mai cu samă în­tre Rusia și Austria, dându-se ligei pa­cei un alt caracter, ridicându-i-se tendin­țele sale ostile Rusiei. In fața asigurărilor pacifice date de Țar și a convingerei că împăratul Ger­maniei este sincer în intențiunile sale pa­cifice, nu numai acesta transformare nu va aduce nimănui nici un rău. Zice «Cor. de l’Est», dar ea va crea o situație care va permite de a se pune pe tapet cestiu­­nea dezarmărei parțiale, cu ore­care șansă de succes. Acest rezultat ar fi demna În­coronare a politicei urmată de cancela­rul Germaniei, și de d. Bismarck nu pate dori ceva mai mult. «Noua presă liberă*, Z"ce c& D*c* Ger­­mania, nici Rusia nu sunt absolut libere de a face tot ce ele vor, cum pe cami se crede cu ușurință în unele părți. Ele, și una și alta, au anga­jamente, ele au În­cheiat convenții fie­care de este imposibilă de a le călca. Tot ceea ce se pate Z!Ce sigur este că pe viitor ele sunt dispuse, atât una cât și cea­laltă, de a pune cea mai mare buna-voință în discutarea pro­blemelor internaționale și acesta este deja un mare lucru. «Wiener Tagblatt*, într’un articol in­titulat: „Resdom sau pace* scrie urmă­­torele: Pe lângă visul unei păci durabile se asociază și visul defarmării generale și una din condițiunele pentru realizarea grandioasei opere a unei păci stabile în Europa, ar fi de a se impune diferitelor state dure abnegații. Numai atunci ele vor înțelege viitorul plin de amenințări ce se referă tot­deauna rezultatele obți­nute pe câmpurile de bătae. Acestfi mare operă se prepară, dar nenumărate dificul­tăți sunt încă de învins, și acesta luptă întreprinsă într’un scop atât de uman nu pate lăsa pe nimeni indiferent. împăratul Wilhelm II a întreprins acesta mare sar­cină care ’i-a fost lăsată de bunicul și ta­tăl său. Dar la suirea sa pe tron, tână­rul suveran n’a făgăduit asemenea de a­­ înzestra țara de libertăți numerdse? In-* *

Next