Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)

1888-10-14 / nr. 114

Sf Apostol Iacov Alfen Sfinții Evlampie și Evamplia Sf. Apostol Filip Apostolul Prov. Tarah și Andronic Martirul Carp și Papii ■­• Cu­v. Parasch­ivu (corpul in Iași). Martirul Lukian preotul La 10 Octombre. Lună plină cu timp amestecat. La 9. Anul 1857. La 10. Anul 1877. Se admite in sinul divanului Ad-hoc din țara Românească, votul din 7 Octombre dat in Moldova, pentru principe strain. Armistițiu de câte­va ore spre a se îngropa, pentru prima oară morții căzuți in luptele din jurul Plevnei. Românii trec Dunărea pe la Oltenița, fac o recunoștere spre Turtu­­caia și ucid mai mulți Turci. Se sfințește din nou Catedrala de la Curtea de Argeș. MII. La Domnitorul, visitează pe răniții Români și Ruși, din lupta de la 12 la Dorni Dubic, apoi inspectează avant­posturile. Barbu Știrbei Vodă, părăsește tronul țerei Românești și depune pu­terea in mânile Rușilor. Biserica Română, cu Mitropolitul și Qomnul in frunte, refuză propu­nerea Papei de a se uni cu biserica catolică. STIL VECHIU ALULA Oct. 9 Duminică 10 Luni 11 Marți 12 Mercuri 13 Joi 14 Vineri 15 Sâmbătă La II. Anul 1877. La 12. Anul 1886. La 13. Anul 1877. La 14. Anul 1853. La 15. Anul 1588. C­al­a­f S­e­p­t­ă­na â. n. PATRONUL PILEI TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ Cătră D-nii Abonați Administrația ruga pe D-nii abonați care au ramas in urmă cu plata abona­mentelor se bine-vroească cât de curând a achita, căci la caz va fi nevoită a sus­penda trimiterea ziarului și a publica numele și suma ce d­atorește. Ase­minea aduce mulțumirile sale la D-mi­i abonați care sunt in curent cu plata abo­­­namentului. A­" Administrația. De încă t­rnet Trei apartamente, grajdi, șură, la ca­sele din ograda de pe strada Stefan cel Mare No. 38. Sunt de dat cu chirie de la Sf. Dimitrie a. c. A se adresa la Pro­prietara Prințesa Aglae Muruzzi. REZULTATUL COLEGIULUI I DE CAMERA di­n­ țară s­unt: Iași. Iacob C. Negruzzi și Emil A. Mavrocordat (nuanțe conserv.) Restul balotaj. Botoșani. Boacovici, Alex. Lahovari și Goilav (n. conservatore). Vasluiu. Petru Carp și I. Negrea (o. conserv.) Bom­an, Lupu Bogdan și Ariton Goilav (n. conserv.) Bacău. Ghica Comănișteanu, Ernest Sturza, P. Em­ (a. conserv.) Folticeni, Gh. Safta și C. Ghițescu (liberali) Borohoiu, Teodor Calimah și C. M. Stroici (n. conserv.) Huși. Maiorescu și maior Teleman (n. conserv.) ^ Beriad, I. M. K. Epureanu, Colonel Vrabie și D. G. Iamandi (n. conserv.^­­ Tecuciu, M. Balș (n. conserv.) și T. Anastasiu (liberal). Galați. Lascar Catargi și Th. Ro­­setti (n. conserv.) Brăila. N. Blaremberg și A. Simu. Piatra. Col. Rosnovanu și Grigore Cozadini (n. conserv.) Focșani, G. Apostolescu, G. Guță (a. conserv.) București, Vernescu, M. Ghermani, P. Carp, Pache Protopopescu și Ge­neral Manu (o. conserv.) Giurgiu, G. Lahovari și I. Laho­vari (o. conserv.) Pitești: I. Rădulescu și A. Verne­scu (o. conserv.) Târgu-Jiu, Maiorescu și A. Camă­­rășescu (o. conserv.) Calarași. A. Narghiloman și I. Po­­enaru-Bordea (□. conserv.) Caracal, D. Popescu și C. Cezian (n. conserv.) Slatina, Dim. Protopopescu (liberal) și 0. Deleanu (o. conserv.) Câmpu-Lung, N. Crețulescu și Ne­­gulici (o. conserv.) T.­Măgurele, Geo. Manu, G. Verne­scu și Gr. Peucescu (o. conserv.) Târgoviște, C. Receanu, C. Olănescu (o. conserv.) Craiova. Prințul Știrbeiu, Sava So­­mănescu, August Pesicov (a. conservi al treilea balotaj. Ploești, G. Gr. Cantacuzin (n.­­­) Vâlcea, Al. Lahovari, V. Pleșoianu, m­. conserv.^ Buzeu, A. Marghiloman, I. Dimi­­triadi și C. Boranescu (tu cons.­ It.­Bulat, M. Gh­ermah) și I. Urfi­­dișteanu (a. conserv.,) Severin, Gr. Constantinescu, Dr. N. Gavrilescu (a. conserv.) al 8 balotaj.­ ­4 i­ Anul al XVI-lea No. 114. IASSI Vineri 14 (26) Octombre 1888._____Apare Duminica, miercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR [N­­ASS], pe an. 24 Fr. — pe semestru 12 Fr— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an. 28 Fr. —pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE ................................................40 Hr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani- ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— CURIERUL (T II. BAL AS­SAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anuaciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Ilin ilt*. 20 bani. SECHESTRAREA LINIILOR Itzkani -Jassy-Roman-Botoșani CAROL I. Prin grația lui Dumnezeu și voința Na­țional , Rege al României. La toți de față și viitor, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul lucră­rilor publice sub No. 10,262 . Ved­­nd jurnalul consiliului nostru de miniștrii sub No. 10 din ședința de la 5 Octombre. Am decretat și decretăm ce urmează: Art. 1. Jurnalul sus citat este aprobat de Noi. Art. 2. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret. Dat la Castelul Peleș, la 7 Oct. 1888 CAROL. Ministru lucrărilor publice, Alex. B. Știrbeiu. No. 2919 Raportul d-lui ministru al lucrări­lor publice către M. S. Regele. Sire, Am onore de a supune Majestații Vóstre alăturatul jurnal sub No. 10 al consiliului de miniștrii, din ședința de la 5 Octombre, relativ la măsurile ce se propun de a se lua, relativ la luarea explotarei căilor ferate Ițcani- Iași-Roman-Botoșani, rugând’O dacă îl aprobă, să bine-voiască a semna a­­laturatul act proect de decret. Sunt cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vostre, Prea plecat și supus servilor, Minist, lucrărilor publice Alex. B. Știrbeiu. No. 10,262 1888, Octombre 7. Jurnalul consiliului de miniștrii. Consiliul de miniștri, în ședința sa de la 5 Octombre 1888. Având în vedere referatul d-lui mi­nistru al lucrărilor publice No. 10,115, prin care propune înființarea seches­trului de către Stat pe liniile române explotate de compania Lemberg-Cer­nătuți-Iași. CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.­­ Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter & C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Considerând că corupturile de ex­­plotare a liniilor române, administrate de compania Lemberg-Cernăuți-Iași, nu sunt întemeiate pe înregistrări fă­cute în conformitate cu o ținere re­gulată de scripte în comptabilitate , ea nu sunt însoțite de acte justifica­tive și că conțin numerose neregula­­ritâți. Considerând că Statul se află pus în imposibilitate de a controla și ve­rifica aceste corupturi, de vreme ce la sediul comitetului dirigent, organ le­gal al societatei la București, nu se află o comptabilitate proprie și deo­sebită pentru liniile române; Considerând că din acest fapt re­­zultă numerose neajunsuri în detri­mentul Statului. Considerând cu contrariu disposițiu­­nilor art. 15 al actului de concesiune, și contrariu sentinței arbitrale din 15 Maiu 1872, liniile române nu au o administrație proprie și deosebită, co­mitetul dirigent din București și di­recțiunea de explotare din Iași fiind niște organe fără puteri și cari există numai de formă. Considerând că contrariu num­ero­­aelor lovituri ale guvernului, concesi­onarii au refuzat în­tot­deauna a se conforma stipulațiunilor art. 6 relativ la materialul rulant. Considerând într-un mod general reaua administrație a liniilor române de către compania Lemberg-Cernauți- Iași, constatata atât din compturile de explotare pe anul 1887, cât și din a­­celea ale anilor precedenți. Având în vedere art. 80 al actului de confesiune; Decidem: Liniile române ale companiei Lem­­berg-Cernăuți-Iași se vor sechestra pe risipul și pericolul concesionarilor. Sechestrul se va înființa în ziua 18 Octombre 1888, orele 12 din­­ Ji. D. ministru al lucrărilor publice este însărcinat cu aplicațiunea seches­trului, și se numește ca executor de sechestru d. G. I. Duca, director ge­neral al căilor ferate ale Statului, și, la­cal de împiedecare a d-lui Duca, D. E. Miclescu, sub-director general în aceeași administrație. Ori­ce drept de administrațiune și de explotațiune a comitetului dirigent din București și a directorului de ex­plotare din Iași încetează de la data de 18 octombre 1888, orele 12. Toți funcționarii liniilor sechestrate sunt puși sub ordinele executorului de sechestru din­­ ziua întrărei sale în funcțiune. Acesta decisiune va fi publicată, în țară, în „Monitorul oficial“, la Viena, in jurnalele „Fremdenblatt“, „Presse“, „Neue Freie Presse“ și la Londra în jurnalele „Times“ și „Daily­ News“. D. ministru al lucrărilor publice este autorizat să execute disposițiu­­nile presentului jurnal. Th. Rosetti, P. P. Carp, Al. B. Știr­beiu, General C. Barozzi, M. Germani, Al Marghiloman, Un­iY»­­inni. STIL NOU ^ I­O­A j PATRONUL PILEI A&l­t­p&rifh* Apus. Sorelui Oct. ~ — ■ - 2 -------------^­­| 21 Duminică Ursula 1* nlift^fT . 5— 4­­ 22 Luni Cordula 6—25 5— 3 î 23 Marți Ioan din Cap. 6—27 5— 2 24 Mercuri Rafael 6—28 5— 1 25 Joi Crisant 6—29 4—59 26 Vineri Evarist 6—30 4—58 Qn ej*__o,. a oo a un IASSI 13 Octombre, 1888. Situația în România ir. „Gazeta de Colonia“ urmeza: „La aceste succese necontestabile ale activităței sale din lăuntru, mini­sterul liberal mai pute adăuga la ac­tivul său :—reboiul glorios din 1877; independența țarei întemeiată prin pro­­­­pria putere a națiunei; înălțarea la rangul de regat, recunoscută de Eu­ropa ca bine meritată de România ; autocefalia bisericei, ortodoxe române; priceperea de către tenérul Regat a insemnăturei alianței de pace, înche­iate de puterile centrale. Pe lângă tote aceste mai trebuie încă observat, că forțele militare ale României sunt astăzi altmintrelea or­­ganisate și întărite, de­cât înainte, pentru armamente și lucrări de for­tificare s’au cheltuit de la 1863 pănfi la 1876 19 milióne , și de la 1877 până la 1887 127 milióne. Astfel se Înfațișazi­ prin repedea nostra ochire, desvoltarea modernă a tőnorului Stat­hm­árén. Cu tóte imperfecțiunile și relele ce nu se pot înlătura de­cât cu încetul, munca poporului și munca bărbaților, cari s’au aflat la cârmă, merită de a fi recunoscută și apreciată. „La cele ce preced mai sunt a si adăuga faptele urmatore : Regularea succesiunei la Tron, prin care s’a în­temeiat dinastia în mod definitiv, în­ființarea domeniului Coronei, în con­tra cărei oposițiunea­ unită a făcut a­­tacurile cele mai nedemne. „Este necontestat că Regele Carol a luat o parte însemnată în condu­cerea afacerilor spre propășirea țerei Ar fi l­psă ac drept .. nesocoti activi­tatea d-lui Bratianu și a colaborato­rilor sei. „împrejurările, în cari s’a retras ca­binetul liberal, sunt îndeajuns carac­teristice prin faptele următo­re : Bră­­tianu dispunea în Senat­­ ia aprope unanimitatea voturilor și în Cameră de o majoritate de peste dosé treimi. Adversarii dădeau asaltul în contra bân­ci ministeriale, provocând în Ca­meră scandalurile cele mai neauzite, organizând, prio­bându le tocnite, des­­ordine de strado și atacuri în contra Palatului regal și Parlamentului. „In tote tulburările aceste, unelti­­rile panslaviste au jucat un rol aprope fățiș. In anii din urmă agenții cuno­scuți ai panslavismului întreținau în București, Brăila, Călărași, Giurgiu și Turnu-Severin o sumă de Imeni fără capotéiu, Muntenegreni, Bulgari, Bos­niaci cu scopul de a fi itrebuințați în resvrtu­irile din Bulgaria; în ace­lași timp aceștia erau utilizați și in agitările ce se pregatau în România. „Ținta urmărită de aceste agitări panslaviste este de a p.".ralisa ori­ce acțiune, politică a RostAn' L Asta­<și ele au avut de­o­cam­dată un succes parțial, înlăturând de la cârmă pe d. Bratianu, adversarul lor principal, și producând confusiunea și nesiguranța în conducerea afacerilor Shtului. De folos ca trei membrii din cabinetul actual se declară dispuși a continua politica urmată pănă acum, când tot regimul interior al torei se afla în mânile reacțiunei, în mânile unor per­­sone cu tendințe rusofile și partizani ai diferiților pretendenți ce din nou­­ și-au ridicat capul? Junimiștii—Ro­­setti, Carp, Maiorescu—sunt căpitani fără soldați și ofițeri, fară influență și farâ încredere. Tote aoste, ei se așteptă de la Rege. Ei nu sunt stă­pâni asupra guvernului, eu pot deci să conducă afacerile Statului în folo­sul tronului și al rațiunei. Guvernul este dislocat, fără unitate și fără pu­tere reală. Funcțiunile se împart în­tre acei cari s’au ridicat prin scanda­luri parlamentare și turburări de stra­dă. Trista lozincă a acestor adunături de omeni este de a resturna totul ce a fost făcut sub Bratianu. Agenții paoslaviști cutreerâ țara în tota liber­tatea, făcând propaganua cea mai ac­tivă pentru pravoslavnica Rusie, pen­tru „pravoslavnicul“ Cuza și în con­tra Regelui „papist“. „Faptul înlâturărei guvernului Bră­­tianu, prin tulburări de strada, osti­litatea fățișă a noului minister în con­tra regimului liberal, tote aceste au produs cea mai mare confusiune în spiritul public. Ori­ce amestec al unel­tirilor panslaviste este negat atât ofi­cial cât și oficios, ceea ce asigură toc­mai acestor uneltiri toleranța și im­punitatea. Brătianu și partidul liberal combat, ca și înainte, intrigile musefi­­rești, îndreptate în contra ordinei sta­bilite și apără cu energie tronul în contra acelor agitațiuni culpabile și primejdiose. Cu tote aceste Brătianu este combătut de guvernul actual ca cel mai mare dușman, pe când unis istorii și partizanii Rusiei sunt ocro­tiți de administrație. „Partidul liberal este decis a’și face datoria și va urma pe calea ce’i este indicata de interesele naționale. Insă o mare îngrijire cuprinde pe toți o­­menii, cari lupta pentru libertatea și independența României, căci nu se știe ce va aduce ziua de mâine mult în­cercatei țâri. „Panslavismul are unul și același scop nestrămutat; acesta este întin­derea dominațiunei rusești peste Du­năre, și deci peste România, care tre­­bue mai întâia îngienunchiatâ la ro­lul unui vasal rusesc. Sub guvernul Bratianu acesta ținta era urmărită prin amenințări și cu mijloce violente. Sub un alt guvern se vor întrebuința póte lingușiri, promisiuni înșelătore, și chiar și corupțiunea, unde va fi cu putință. Ținta însă remâne nestrămutat aceiași. Fârâ a fi convinși, sperăm totuși că bărbații politici, cari vor eși învingă­tori din unelte electorale, vor ști să insiste tot atât de bine ademenirilor, precum ministerul precedent a stat neclintit în fața amenințărilor“.

Next