Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)

1889-01-15 / nr. 6

dovedi daca avem in destula maturi­tate pentru a ne strecura fără sgu­­duire prin dificultățile ce ne imprescrii. Un lucru n’ar trebui să ne scape din vedere, este că la noi, mai mult de­cat in ori­ce țară, cestiunea eco­nomica are o influența determinatore și asupra etărei nostre politice. Statele puternice pot sa strecore cu mai multa înlesnire decât cele mici, prin como­­țiunile provocate de mișcările econo­mice. De aceia prudența se impune mai mult unora ca noi, cărora cei mari și puternici pare că simt o plă­cere a ne crea dificultăți sau a ne în­trebuința ca pretexte. In mărginită nostra sferă de acți­une ne vom sili a contribui spre îm­păcarea intereselor. Nu vom permite a înfățișa soluțiuni și in tote împre­jurările a apăra cu statornicie bunu­rile câștigate când vre-o intercalare de a ne fi răpite se va manifesta. Și semne de răpire se arată, căci cei in­teresați nu pot privi cu nepăsare înăl­țarea și întărirea unui popor destinat, in chibzuirile lor, a deveni alt­ceva de­cât ceia ce este și este destinat a fi. TELEGRAME Roma 23 Ianuarie. — Știrea reprodusă de câte­va­­ liare cari semnalără disparițiunea din biuroul arhivelor Quirinalului, a unei copii a jurnalului Împăratului Frederic pe care acesta ar fi dat’o regelui Humbert este cu totul lip­sită de ori­ce temeiu. Viena 24 Ianuarie. — »Presa, vorbind în articolul său de fond, de situațiunea în Bul­garia, zice că cei cari cunosc țara contestă influența episcopului bulgar asupra marei mase a populațiunei, și cred că Rușii s’ar găsi de­­samăgiți dacă ar aștepta efecte ulteriore ale conflictului care a isbucnit intre guvern și e­­piscopi. Paris 24 Ianuarie. — Celebrul pictor fran­cez Cabanel a murit. Viena 24 Ianuarie.—Banca Națională a re­dus scontul său cu 1/3 °/0. Londra 24 Ianuarie. — Banca Engliterei a a redus scontul său la 3­­/2 °/6-Petersburg 24 Ianuarie.——Noul Templ* so­cotește articolele rusofile ale fiarelor engle­zești, ca preludiul unei apropriate tentative ce ar face Englitera, pentru a obține consim­țirea Rusiei la intorcerea principelui de Bal­­­emberg in Bulgaria , dar, adaugă acest ficat, Rusia nu s’a scuturat de influență de la Ber­lin pentru a suferi pe acea din Londra in ces­tiunea Bulgariei. Londra 25 Ianuarie.­»Standard« constată greșelile comise de diplomația germană de la urcarea pe tron a noului impărat. El crede că Wihhelm I împedică adi­sea greșelile ce le­­ar fi comis pisma^ul cancelar și speră ca Wil­helm II va scote pe d. de Bismarck din ca­lea furiei( în care a intrat­ merțului nostru, societatei Goetz et C­une). Adaugă că va scuti de taxe numai medica­mentele indispensabile. D­­. Kogălniceanu întreabă pe ministrul de justiție, când va depune proiectul pentru inamovibilitatea magistraturei. D. G. Vernescu răspunde că proectul e în studiu și că în curând îl va depune pe biuroul Adunărei. D. C. Popovici rugă Camera să fie în dis­cuție proiectul pentru vânzarea bunurilor Sta­tului la țărani, căci dacă nu’l vom vota, la primă­vară vom avea nu revoltă ci revoluției (Mare ilaritate și aplause). D. Președinte răspunde d-lui Popovici că va pune proiectul în curând la ordinea zilei. Se trage la sorți comisiunea însărcinată a verifica alegerea de la Râmnicul-Vâlcei. D. I Oroveanu cere mai multe dosare rela­tive la ingerințele unor funcționari din Râm­­nicu-Sărat în alegeri, pentru a anunța o in­terpelare. D. președinte anunță că la ordinea zilei e proiectul pentru restabilirea porto-francurilor. Să suspendă ședința la orele 2 și un sfert La orele 2 jum. să redeschide ședința sub președința d-lui V. Pogor, vice-președinte. D. N. Blaramberg, în calitate de raportor, dă citire raportului comitetului de delegați, care în majoritate conchide la restabilirea porto-francurilor. D. G. Duca dă citire opiniunei minorităței care cond­ude la respingerea proectului. Discuțiunea generală este deschisă. Cel întăiu înscris este d. Virgiliu Poenaru, care e pentru proect. D. Vice-președinte Pogor, care nu prea cu­­noște regulamentul Adunărei, întreabă dacă vorbește cine­va contra. Ne­cerând nimene cuvântul, anunță deputa­ților că se proceda la vot, cu apel nominal. D. Nicorescu, în chestiune de regulament, arată greșala președintelui și cere a se acorda cuvântul d-lui Poenaru. D. N. Ceaur Aslan cere președintelui să întrebe guvernul care e atitudinea sa în acesta chestiune. Banca ministerială păstrează o adâncă tăcere. Se dă cuvântul d-lui V. Poenaru. D-sa se declară de partizan al porturilor france, nu fiind­că e deputat al Galaților, dar fiind­că e adânc convins că porturile france vor aduce ferose mari comerțului nostru. Mulți susțin că prin construcțiunea liniilor de căi ferate s’a înlesnit mijlocele de transport și că prin urmare nu e nevoe de porto-franc să ne întrebăm însă d-lar, ce a câștigat Anglia, Belgia, Spania, Italia din construcți­­unea liniilor ferate. Au câștigat numai Austria și Germania, lor li se înlesnesc mijlocele de transport, celor­lalte state nu li s’a adus feröse. Afară de aceste, nu mai cred că e nevoe, totuși repet, cât costă transportul pe apă și cât cu drumul de fier ? Diferența, d-lor, e enormă. S-a afirmat că luarea Basarabiei ar fi mic­șorat comerțul orașului Galați. Marfa manu­­facturială mergea nu în Basarabia română, ci în cea­laltă parte. Bumbacul era exportat în mod colosal, dacă veți restabili porto-francu­­rile, iar o să înceapă a se exporta în mod considerabil. Una din Brăila s’au pronunțat contra por­­turilor­ france, însă la urmă conclud că dacă se dau Galaților porturile­ france să se deie și Brăilei­­­ de regulament, cere ca, de timp ce proiectul de lege asupra inființărei porturilor france a plecat din inițiativa parlamentară, miniștri sunt datori a lua cuvântul, și a spune păre­rea guvernului, in acesta cestiune. Președintele obiectezi. D. N. Ionescu vor­bește in același sens ca d. Cogălniceanu ; in fine se dă cuvântul d-lui Lascar Catargiu, ca­re spune că, dânsul având solemne anga­ja­­mente luate cu alegătorii săi pentru a susține înființarea porturilor franco, e dator­a lupta pentru acesta chiar contra guvernului când acesta nu va împărtăși vederile sale, decla­rând in același timp, in chip categoric, că in cașul din urmă, e nevoit a se retrage in opo­­sițiune, cu ori­câți vor voi sa’l urmeze, decis fiind a râmânea și singur, căci,­­zice dânsul, trebue să începem a fi sinceri cu țara, inde­­plinindu-ne tóte făgăduințele câte i le-am slat când eram in oposițiune. D. Carp, ministru de afaceri străine, res­­punde arătând regretele sale pentru scisiunea nemotivată ce d Catargiu voește a provoca cu acestă ocasiune. Demonstrază neutralitatea înființărei por­turilor france și încheie a fuga pe d. Catar­giu sâ-și amintescă de cestiunea porturilor france cum chiar de d-sa a fost pusă altă da­tă, și crede că hotărârea d-lui Catargiu, in acesta privință, nu e destul de întemeiată pen­tru a da loc la deosebire de vederi la partită. Se cere închiderea discuțiunei din o parte, se cere punerea la vot a prelungirei discu­țiunei cu doua treimi, cu bile, și se respinge remânând a se continua. CRONICA INTERNA CORPURILE LEGIUITOARE. C­AMERA Ședința de la 11 Ianuarie (Urmare) D. D. Alexandrescu interpelază pe ministrul lucrărilor publice asupra strămutării direcți­­unei căilor ferate S. C. I. din Iași cu înce­perea de la 1 Ianuarie 1889, în București. D. T. Rosetti răspunde că s-a strămutat di­recțiunea pentru a se putea unifica serviciurile mai bine. Adaugă că direcțiunile se vor con­topi, în folosul Statului. D. D. Alexandrescu cere din nou ca guver­nul să lase personalul direcțiunei în Iași, pănă se vor contopi direcțiunile. I­. C. Popovici anunță o interpelare minis­trului de interne dacă știe că prin sate se fac liste de locuitorii ce n’au pământ, și că aceste lis­e se fac după plac. Cere guvernului ca să iea măsuri pentru ale desființa. 1). I. Lahovary interpelează pe ministrul de finanțe asupra taxei medicamentelor ce vin din străinătate. D-sa spune că aceste taxe sunt esorbitante, ele lovesc clasele sărace. Cere ca guvernul să examineze medicamentele ce vin din străinătate și acele care sunt vătămătore să le oprească de a intra în țară, pe acele folositore însă să le scutească de ori­ce taxe D. M. Ghermani spune că guvernul va pro­pune un proiect de lege pentru îndreptarea lucrurilor. D. Dr. Severeanu spune că legea a voit să pue capăt înșelătorielor de care vorbește Dl. Lahovary. Consiliul superior sanitar se ocupă cu acestă chestiune. Medicamentele adevărate vor fi scutite de taxe, iar acele cari portă nu­mai numele de medicamente vor fi prohibite. D. N. Voinov spune că observă de cât­va timp că se face un răsboiu tarifului nostru autonom care a adus mari folose comerciului nostru Propunerea de astă­zi tinde în a lovi acest tarif, dacă voiți modificări, veniți cu un proiect de lege modificător al tarifului autonom. Rogă guvernul ca, înainte de a face promi­siuni, să studieze chestiunea și să vie cu un proiect de lege pentru desființarea tarifului autonom, dacă crede că nu e folositor, dar nu să-l știrbească în tote zilele. D. M. Ghermani, ministru de finanțe, spune că pănă acum a propus numai o modificare, acea relativă la lemne (e vorba de avantagiele ce guvernul junimist a acordat, în dauna ce­ Ședința de la 12 Ianuarie Ședința se deschide la ora 1, sub preșe­dința d-lui V. Pogor, vice-președinte-Presenți 144 deputați. Se fac diferite comunicări. D. G. Gr. Cantacuzino cere un concendiu nelimitat. Se aprobă. D. G. Burghelea cere dosarele relative la delimitarea frontierei cu Austro-Ungaria. D. P. Carp, cam furios, declară că nu le pute da de­cât peste 10 zile. D. C Popovici anunță o interpelare relativ la învățământul rural D. B­. Sturdza anunță o interpelare relativ la mișcarea socialistă. (Risete și zgomot) D. C. Bobeica citește raportul comitetului de delegați asupra alegerei de la Râmnicu- Vălcei. Se proclamă fără discoț­uine deputat d-nu Emil Lahovari. Se Începe discuțiunea proectului pentru res­tabilirea porto­ francurilor. D. I . Epureanu are cuvântul , d-sa de­clară că va susține proectul, de­oare­ce el e indispensabil pentru orașul Galați, care a per­­dut in mod enorm de la desființarea porto­­francurilor. Retragerea Basarabiei, taxele vamale pre­cum și convențiunea comercială cu Austria a d­at lovituri portului Galați Arată că guver­nul a infeodat țara la politica economică a Germaniei, mărfurile acestei țâri au umplut piețele nóstre, pe când mărfurile nóstre nu întră mai de loc in Germania D. I. M. Epureanu termină rugând Camera să voteze porto-francurile, căci aceasta e o chestiune de viață sau de morte (aplause). D. G Duca combate, in grecește, restabili­rea porto-francurilor. Nouă ne trebue docuri, nu porturi libere. Se încearcă să facă un stu­dio, dar uită se vede ce învățase acasă, in cât devine ridicul. Vorbește de veacul al 10-lea, de Ruși, Turci, cu alte cuvinte voiajară, cum ar zice d-nu Nucșoreanu D. Duca continuă discursul înșirând banali­tăți și plictisind întreaga Adunare. D. I. Nucșoreanu îl întrerupe spunându-i să aducă ceva argumente, căci vorbește de un ceas și jumătate și n’a zis nimica serios. La orele 4 fără un sfert ședința se suspen­­dă pentru 10 minute. La redeschidere se dă cuvântul tot d-lui Duca pentru a’și continua cuvântul. D. Duca . Vin, d-lor, la partea a doua. Voci, a treia , a treia.... mare ilaritate. D. Nucșoreanu, lasă a doua, d-le Duca. D. Duca nu voește să asculte și continuă cu partea a doua, in care repeta tot ce a spus mai înainte. Cerându-se închiderea discuțiunei de o­par­­e din deputați, d. Cogâlnicenu, in cestiune CURIERUL TH. BALASSAN Ședința de la 12 Ianuarie Președința d-lui Mârzescu. Presenți 80 d-in senatori. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se fac mai multe comunicări. Se dă citire propunerei d-lui Cămărășescu de a se prelungi linia ferată București-Călă­­rași prin Urziceni. D. Dr. Frumușanu se pronunță contra aces­tei propuneri care, pusă la vot, nu întrunește majoritatea D. P. S. Aurelian interpelează pe ministrul lucrărilor publice asupra părerilor ce are in chestia necesităței de a se înființa o companie de navigație pe Dunăre, precum și in privința complectărei rețelei drumurilor de fer. D. Ciuflea interpelează pe ministrul instruc­­țiunei dacă are de gând să mai clădească un gimnaziu la Târgoviștea. Se validează alegerea d-lui F.xarchu la co­legiul I de Argeș și aceea a d-lui P. Grădiș­­teanu la col. II de Prahova. D. Exarcu va face parte din secția V. d. P. Grădișteanu din secția N­. D. Gâlcă își desvoltă interpelarea privitore la administrația averei reposatului N. Roșca Codreanu. Interpelatorul zice că așa cum s’au mânuit banii lăsați de Codreanu pentru înființarea unei școli, justiția ar putea interveni. D. Maiorescu spune că in adevăr, in timp de 20 de ani, de la 1854—1874, au fost niște epitropi cari au administrat rău averea lăsată de N. Roșca Codreanu pentru fundarea unei școli profesionale, așa că in loc ca averea lă­sată să se îndoiască prin dobânzi, din contra s’a micșorat. De la 1875 Incoce însă s’au schimbat epitropii, și din un raport al d-lui inspector școlar Pallade, făcut in August 1888, se constată că actualmente averea lăsată de Codreanu se compune din un capital de 288 mii lei, ce se află depuși in bonuri rurale de 5 și 7 la sută in casa comunei Bârlad , apoi mai e o creanță și un imobil. Veniturile a­­cestei averi se urcă la 29500 lei, iar chel­­tuielile la 28700, deci rămâne un escedent de 800 lei. Tot d. inspector Palade afirmă in ra­portul d-sale că, sub raportul învățământului, școla Codreanu merge bine. Directarea aces­tei școli profesionale este o româncă din Bra­șov, forte sirguitare și in contra căreia nu s’a adus nici o plângere. D. Ministru rugă pe interpelator să preci­­seze acuzările ce le aduce acestei școli, pen­tru ca să ordone o nouă anchetă. Adaogă însă că nu e de părere ca administrația centrala să se amestece prea mult in instituțiunile pri­vate, unde ori­ce cetățean are dreptul de control. D. Gâlcă se ridică in contra acestei din urmă păreri a ministrului și insistă asupra necesităței unei anchete care va descoperi mul­te abuzuri. D. Fleva se miră cum se face cu o avere, dată prin o hotărîre judecătorească in admi­nistrația unei autorități comunale, stă in păs­trarea unei persone particulare, in loc să fie depusă la casa de depuneri cu recipisă in regulă. D. Fleva profită de acestă ocasiune pentru a releva necesitatea votărei unei legi gene­rale care să hotărască mijlocele de suprave­ghere a tuturor averilor lăsate pentru funda­­țiuni de bioe­faceri. D-sa se pronunță de ase­­menea contra părerei emise de d. Maiorescu că administrația centrală nu trebuie să se a­­mestece in controlul instituțiunilor particulare. D. Maiorescu observă că a zis că adminis­trația centrală nu trebue să se amestece prea mult, iar nu de loc. D. Grădișteanu ia cuvîntul pentru a arăta că nu e ne­ oe de o lege nouă care să hotă­rască modul de controlare a administrațiunei fundațiunilor de bine­facere. Există legi care, dacă ar fi bine interpretate, ar fi de ajun pen­tru exercitarea unui asemenea control. E însă o altă cestiune, aceea ca personale puse in capul unor instituțiuni de bine­facere să nu ocupe in acelaș timp funcțiuni care le face să se controleze ele pe sine însăși. Acesta e ca­zul d-lui ministru de interne care e și efor la spitalele Brâncovenești. Se pune la vot propunerea d-lui Gâlcă de a se invita guvernul să ordone o anchetă ad­­ministativă asupra modului cum se adminis­­treza avem reposatului N. Roșca Codreanu. Votanți 59 Majoritatea absolută 32 Bile albe 29, contra 40. Propunerea s’a respins D. Mârziscu rugă pe ministrul de culte să aducă la cunoștința Senatului rezultatul unei anchete rânduite de fostul ministru Sturza in privința administrațiunei și stărei economice a monastirilor Văraticul, Agapia, Neamțul și Secul. D. P. Grădișteanu cere să i se comunice raportele șefilor militari cari au operat in di­feritele puncte ale țarei pentru potolirea răs­coalei țăranilor, spre a putea studia și d-sa cestiunea și a putea contribui cu destuii lu­mini la discutarea proectelor de legi care for­mează programul guvernului D. Ciuflea își desvoltă interpelarea privi­tore la construirea unui local de gimnaziu la Tîrgoviște. D. Ministru al instrucțiunei răspunde că la primăvară se vor lua măsuri pentru clădirea acestui local. D. Ciuflea Intrebi pentru ce s’au suspen­dat lucrările de restaurare a mitropoliei din Tîrgoviștea. D. Ministru al instrucțiunei răspunde că pentru lucrările deja făcute s’au cheltuit cei 100,000 lei votați in scop de reparare și că, pentru a duce lucrările pănă la sfârșit, mai trebue 400,000 lei. D. Maiorescu promite că va veni cu un pro­ect de lege care să autorize a se lua 700,000 lei din creditul de 5 milione (votat pentru clădirea unei Mitropolii in Capitală) și să le destine la reparațiunea unor biserici între cari și catedrala de la Tîrgoviște. D P. Grădișteanu cere să i se spue care anume sunt implicații și condamnații din ju­dețul Prahova la cari se aplică decretul de grațiare de la 1 Ianuarie și dacă acest de­cret se întinde și asupra țăranilor nejudecați încă și care se află înaintea tribunalelor co­­recționale. Senatul trece in secțiuni. Ședința de la 13 Ianuarie 130.000 lei achizițiunea cazarmelor, care constitue­­ la cité ouvnere* de la Pașcani, In schimb, guvernul român nu ia da­cât unica sarcină de a plăti în două rate la București garanția de 3,800,000 lei prevăzută în actul de concesiune. (Read. V.) k CRONICA ESTERNA Noi concentrări de trupe in Rusia. După știrile ce le primește Corespon­dența politică, din Kiev, garnisona din acel oraș a fost mărită cu patru escadró­­le de casaci din Oremburg (Ural), încă din mijlocul lui Decembrie se observă mari transporturi de recruți, ce vin din interiorul Rusiei și cari se îndreptă in spre granița de la vest. Regimentele ce staționază in guvernele de la apus, au fost mărite cu 90 de recruți fie­care și numai 20 de soldați din cei mai in vres­ta au fost eliberați. De asemenea și contingentul recruților din acest an, va fi mărit intr-un mod con­siderabil, mai mult de­cât in anii prece­denți. După cum se vede Rusia se pregătește­­ mereu de resboi și după tote probabilită­țile tote aceste înarmări sunt îndreptate in contra Germaniei. Când isbucni­ va cnsfi resboiul ? Ședința se deschide la ora 2. Președința d-lui general Florescu. Presenți 84 d­in senatori Se dă citire unor comunicări D. președinte comunică d-lor senatori că ne fiind nici un domn ministru ridică ședința și îi rogă să trecă in secțiuni. La orele 2 lum. senatul trece in secțiuni M. S Regele a bine-voit a trimite d-lui I. C Brătianu, cu ocasiunea zilei sale onomastice urmatorea telegramă: Ziua numelui D tale ’Mi dă prilegiul plăcut a’ți trimite și din partea Mea și a Reginei caldurosele Noastre felicitări, urându-ți sănătate și fericire pentru fa­milia D-tale. Pururea voiu păstra o viuă recunoștință pentru concursul luminat și patriotic ce Mi-ai dat în acel lung șir de ani in cari s’au săvârșit faptele cele mari înscrise ca o falnică podobă în istoria nostrá națională CAROL M. S Regele a primit din partea M­S. împăratului Austriei, Rege Apostolic al Ungariei, o scrisore prin care’i notifică că A. S. I. și R. Archiducesa Maria The­­­­­sa, soția A. S. I. și R. Arhhiducelui Carol Ștefa­, a născut un principe, Dl. Dr. Chr. St. Buicliu, din Bucuresci. Își reîncepe de o zi, Duminica 15 Ianuarie, orele 9 dimineța, cursul Semiologiei mă­­duvei spinărei, în amfiteatrul spitalului Brăncovenesc. D-sa 11 va continua în fie­care joi și Duminică. D. general Manu, ministrul de resbel a pus îndatorire ofițerilor străini aflați în armata română de a cere naturalizarea în interval de două luni cel mult. «Monitorul oficial* de Joi, publică ur­mătorul decret: Fostul căpitan Stănciulescu (Nicolae) este exclus dintre membrii «Steaua* și «Coróna României* din care face parte. In același timp se retrage sus numi­tului autorizațiunea de a purta însemnele ordinelor și medaliilor străine cu care este decorat. Ministerul afacerilor străine face cu­noscut prin Monitor textul tarifului A, anexat la tractatul de comerciu încheiat între Elveția și Austro-Ungaria in 23 Noembre 1888. Acest tractat împreună cu tarifele sale a intrat in vigore la 1 Ianuarie si.­n. 1889, și este valabil pănă la 1 Februarie. Pe temeiul art. 1 al tractatului de co­merciu încheiat la 26 Mai 1886, între România și Elveția, folosința de taxele cele mai reduse înscrise in tarifele con­venționale ale Elveției este asigurată măr­furilor române. Linia sechestrată Convențiunea care regule­zi luarea de câtre guvernul român a esploatării liniei Suceava Roman cu ra­murile Iași și Botoșani, s’a semnat alal­­tă ori Marți la ministerul lucrărilor publi­ce. In convenția acesta se stabilește că guvernul român ia întreaga exploatație a liniilor române a companiei fară nici un amestec sau control din partea ei. Com­pania mai renunță la cele 5—6 părți a escedentelor posibile de venituri asupra cheltuelilor. Ca consecință legală înceteză existența comitetului dirigent, a direcți­­onei de control etc. Personalu se asimi­lează cu personalul liniilor statului. Gu­vernul Român face încă pentru suma de Drapelul Bulgar pe palatul princiar din Sofia în privința arborărei drapelului națio­nal din Sofia, cea ce detalii mai citim in o scrisere din Bulgaria, și pe care o pu­blică unul din cele mai seriose fliare din Sofia: «Mai in urmă cu trei ani, in noptea de 21 August, pe când maiorii Grueff și Beedereff au făcut lovitura de Stat pri­mul seam de acestă faptă le căfau locui­­to­ilor din Sofia sub oclu, că ia locul dra­pelului princiar, fâlfâia pe conacul prin­ciar, tricolorul național. Și acum la 18 a. c. fiind serbe tare, locuitorii se duseră cu toții la biserică și de o dată zărită încă de dimineață, pe palatal princiar, fâlfâind din nou și măreț flaga tricoloră, întocmai ca și atunci când cășiu de la pu­tere principele de Batemberg. «Ce s’au întâmplat ? se întrebau cu toții mirați de acesta schimbare. Ne aflam iarăși in fața unei lovituri de Stat ca și atunci ? Oare principele Coburg se mai află in palatul seu, sau póte e și el de­tronat ? «Emoțiunea și mișcarea fură iacă și mai mari, printre locuitorii orașului, căci in filele din urmă pre­cari neînțelegeri au existat între principe și consilierii săi. In acesta »Deere cu drapelul, primul minis­tru Stambuloff avu rolul de vrăjmaș al principelui. «Stambuloff ca să înlătureze acesta, a dispus ca să se arboreze din nou stegul principelui Coburg cu efigia lui. Acesta nouă combinație a surescitat din nou spiritele. «La Botezul Domnului, care s’a oficiat în fața palatului princiar, n’a asistat nici principele Coburg și nici primul său con­silier Stambuloff, ceia ce s’a remarcat forte mult. UN NOU MANIFEST AL GENERALULUI BOULANGER. Ziarele Boulangiste din Paris publică ur­mătorul apel-manifest către lucrătorii depar­tamentului Senei : «Lucrători ai departamentului Senei! V «pilnic sunt tăvălit in noroi de 40 de fiiare cari cele mai multe sunt susținute pe spinarea d-v0stră, de un guvern, fără pic de consciință. Pentru că eu voesc să intemeez o republică democratică in lo­cul unui regim parlamentar egoist și stri­cat, acele șoare caută cu ori­ce preț să mă înfățișeze ochilor d-vostri ca un dic­tator. «Numesce-se őre dictatură, când vrei ca însă’și țara să fie consultată direct a­­supra cestiunilor celor mari politice și so­ciale ? . Camarazii voștrii, și anume mașiniștii din Lille, țesătorii din Aubaix, săpătorii din Valenciennes, pescarii din Dunkerque, lucrătorii din Rochefort și Amiens, tu grămezi s’au unit și s’au dat cu totul mie, pentru că au recunoscut in mine an ade­vărat democrat unul dintre ai lor, care și-au consacrat intrega sa viață în servi­ciul națiunei. «Simțul d-vestru și sentimentul de ones­titate care este in­d-vestru, mă va res­tura de tote infamiile, cu cari parlamen­­­­terii mă încarcă, voind a vă ține pe dv. în același timp sub jugul lor. «Lucrători ai departamentului Senei;

Next