Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)

1889-01-15 / nr. 6

ROM PLUS ULTRA cea mai bună calitate D’EAU DE COLOGNE Singurul produs garantat ca higienic pen­tru păr, pere etc. este marca Marmora flaconul numai lei noi 1.50. A se cere și observa in­tot­deauna marca Marmora Pentru Iași deposite spre vânzare la­ d-nii Hirsch et Finke. Au Bazar Parisien Mada­me Robert Gaussen, Au Bon Marché, farmacia Curței Regale frați Konya, farmacia la Hygienă Carol Herzenberg, farmacia la Stepa Polară A. Marcus, și d. Paul Petit. -----un WMAIXO nou din renumita fabrică Apollo din Dres­­da se află de v­ozare in condi(iuni for­te favorabile. Doritorii a se adresa la redac­­țiunea acestui ziar. Pentru proecte și executări de lucrări hidraulice precum: Captări de izvoare înființări de izvoare de apă de băut Conducte și distribuții de apă Elevațiuni de ape Irigații și drenări culturale Săpări de mlaștini Turbine și mori a se adresa la Junt. Mc. Savul inginer Iași, strada Sf. Sava No. 14. Anul al XVII-lea No. 6.__________________IASSI Duminică 15 (27) Ianuarie 1889._______Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR [N ]ASST, pe an. 24 Fr. — pe semestru 12 Fr — pe trimestru 6 Fr. IN DISTRTCTR, pe an. 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE 1­end. n­r 1 S­e­p­t­ă­m­ân­e 1 Cuv. P. Pavel Tibeu și Ion Colibagu Ind­. cinat. lanț. al Sf. Ap. Petru 1 Cuv. Păr. Antonie cel mare ! Sfinții par. Atanasie și Kiril Cuv. Păr. Macariu Egiptenu­l Cuv. Păr. Eftimie cel mare Cuv. Păr. Maxim Mărturisitorul. La 21 Ianuarie. Lună lună, cu vânt și apoi ger mare. Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.TM John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre & 81, Pas­sage Verdeau, Paris.—­Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Loretta, 51 bis strada St. Anna.­­ Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 8, Wien. STIL NOU­Ă____țA­I­U­A ____|_ PATRONUL țI LEI | Răi. Sorehm ! Apus. Sóreciii | 1—. «= — ■ |­­ 27 Duminică I. Chrisostom 7—28 5— 3 28 Luni Carol Magnu 7—22 5— 4 29 Marți Franoiio 7—21 5— 8 80 Mercuri Martina 7—20 S— 9 81 Joi Petru Noi. 7-19 5-11 1 Fevr. Vineri i lgnatie 7—18 5—12 _______2___________3&mb&t& ; ț Pur. Mar,_________________________________________7-18___________5-13 áTR­ENATATE................................................40 F*~ INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . . fiO Bani-ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.­EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anunc­uri: Pag. 1, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Wm­ /h­*. 2WM bani. La 15. La 16. La 17. La 18. La 19. La 20. La 21. Anul 1543. IASSI 14 Ianuarie, 1888. ECONOMIA NAJIONALA IN 1889 Cu numéral acesta „Economia Na­ționala“ în al trei­spre­zecelea an al existenței sale. Cei cari au bine-voit si urmatresc si desfășurarea programei pusă in fruntea acestei Reviste, pot singuri să se rostesca dacă am înde­plinit îndatoririle ce ne-am luat către public. In puținele rînduri care urmezfi se resimt scopul ce ne-am propus: „După ani de frământare, după lupte necruțătoare de ori-ce sacrificii, poporul român reuși să’și ia locul ce i se cured­a iatre poporele libere și independente. Țara nostra, politicește vorbind, este astă­ fli de a potrivi cu cele­l­alte puteri europene. Ea este un factor a câruia concurs se reclamă de lumea civilisată pentru a conlucra la desvoltarea generală a Europei. Spre a îndeplini aceștii frumoși și nobila misiune, România trebue să posedeze tote elementele care constituiesc atri­butele unui stat liber și independinte. Politicește avem o constituțiune dintre cele mai liberale; avem o legislațiune corespundetare principiilor cuprinse in acestft constituțiune; ast­fel, s’ar putea zice ca, din acest punct de vedere, nu avem nici o lipsă. Acesta însă nu este de ajuns. Statul modern, pentru a pu­tea trai și prospera, are trebuință de concursul mai multor factori, de la a căror acțiune și armonisare depinde înflorirea sau căderea sa. Intre aceș­tia factorul economic ocupa un loc de­terminant. Odiniorul o țară putea trăi in pace chiar fiind Intru­cât­va săraca. Astă­zi un stat mare sau mic, nu mai póte trăi, economicește vorbind, după cum vroiește, el este nevoit să se su­pună condițiunilor generale și națio­nale de traiu economic, sub pedepsa de a fi sau de a nu fi. „Inspirăndu-mă de cerințele econo­mice ale vieței moderne, am căutat să le propag pe cât mi-a permis modesta mea sferă, profesoratul și condeiul. Nu am lăsat să trecut nici o opasiune ce mi s’a înfățișat fără ca să stăruiesc din tote puterile pentru a face să se înțeleagă odată că România, rămasa înapoi in desvoltarea sa economică, tre­­bue să’și însuiască silințele spre a se pune, pe cât este cu putința, în rân­­dul celor­l’alte țări civilisate. Spre a ajunge la acest sfârșit am crezut, și astă­zi cred mai mult de­cât ori­când, că țara acesta are neapărată trebuință de o industrie națională. Alți bărbați, autorizați și învățați, au stăruit și stâ­rnesc a face pe români ca să convingă că interesul României este de a reunit­­nea o țară agricolă. De o părere opusă, eu stăruiesc a susține ea, cu tote că agricultura este și va fi temelia pe care trebue să se rafirme economia nostru națională, totuși chiar pentru prosperitatea culturei pământului avem trebuință de o industrie proprie. „Urmărind, cu dragostea și cu pa­siunea ce insuflă dorul de țară, îm­plinirea unei credințe atât de înrădă­cinată in inima mea, mi-am permis a formula într’o cărticică. Cum se pute fonda industria în România, mijlocele­­ prin care poporul romăn ar putea a­­­junge să creeze o industrie roma­nasca. „Precuvântarea acestei cărticele re­­sumând vederile în a ceea ce privește direcțiunea economică, cer voie a o re­produce : „Fie­care secol este caracterizat prin creațiunea sau desvoltarea ore­ caror ra­muri de activitate. Istoria ne spune că in cutare epocă s’a desvoltat artele; într’alta cercetările filosofice, într’o a treia s’au cultivat științele. Cu privire la secolul al 19-lea a ceea ce -l deose­bește de cele trecute este progresul fără precedent al științelor și al des­­voltarei economice. „Descoperirile științifice: cultivarea cu predilecțiune a diferitelor ramuri ale științei; împrâșterea și vulgarisa­­rea cunoștințelor științifice vor fi unul dintre titlurile de glorie ale acestei epoci. Alături și in paralel cu progre­sul științelor s’a desvoltat industria in tote ramurile sale: agricultură, indus­trie propriu -zisă și comerciu. Știința aplicată la aceste trei ramuri de ac­tivitate este una din manifestațiunile cu care se pot săli secolul nostru. Ur­marea a fost progresul industrial, o preocupațiune particulară pentru inte­resele economice, preocupațiune care a mers crescând până­ în zilele nostre și care nu se va mai opri de acum înainte. In timpul de față îngrijirea despre desvoltarea intereselor economice a de­­venit atât de mare în­cât a ajuns să ocupe dacă nu cel dintâia dată cel puțin unul dintre întâiele locuri în po­litica Statelor. Cu fapte petrecute zil­nic se pote proba că, căutând bine, mai tota activitatea diplomației urmă­rește atingerea unui resultat economic. Chiar politica de cucerire teritorială urmărește întru cât­va tot scopuri e­­conom­ice. Ce caută națiunile europene in Asia, in Africa și Australia? Sunt ele őre conduse numai de dorința de a se întinde teritorialicește ? Nici de cum, ținta urmărită este mai cu samă întinderea relațiunilor economice, aca­pararea, dacă este cu putință, a tran­­sacțiunilor comerciale. In Europa, unde cotropirea terito­rială a devenit ore­cum mai deficilă, politica este mai economica. Diploma­ția pune în lucrare tote mijlocele de care dispune numai să puta asigura Statelor respectate föröse cât mai mari. Indicerea tractatelor de comerciu, con­­vențiunile privitore la tarifele căilor ferate și ale vaporelor, Gestiunile de navigațiune și de poliție fluvială, în­­tr’un cuvânt, atâtea cestiuni de ordine cura economica, au devenit pre­cum preocupațiunea esențială a diplomației. Lucrul nu trebue să surprindă pe ni­meni. După cum individul, comerciant, industrial, ori agricultor, caută a avea cât mai mulți mușterii, asemenea și Statele se silesc a dobândi cât mai numerosă clientelă pentru producătorii lor. Afară de acesta pentru unele pu­teri politica economică a devenit un mijloc indirect spre a ajunge pe ne­simțite la cuceriri politice ți acesta dă și mare însemnătate înrîuririlor pe cale economica. In multe împrejurări, isto­ria este față pentru a ne spune cuce­ririle economice au fost premergatore cuceririlor politice. „Față cu acestă aspirațiune­gene­rală a poporelor înaintate către des­voltarea intereselor economice, față cu nepregetata stăruință a diplomației in scopul înrîurirei pe calea comercială, țara nóstra nu numai că nu pute fi nepéstttóre, dar nu’i este irtat a sta pe loc. Când sta pe loc­ații se în­­drumezfi spre progres, merge înapoi și acel care merge înapoi psrde drep­tul de a figura între națiunile libere și independente. Turcia ioțânfata n’a ascultat de sfaturile ce-i sau dat de către cei mai credincioși prieteni. LA­CONRESPONDENȚI [N STRĂINATATE: mea mergea înainte și dânsa trăia in visurile vechei splendori a osmanilor. De odată să trezește in față-i cu un adversar secular, cu aspirațiuni la viață a unor naționalități asuprite și cu Eu­ropa nepasatóre; resultatul îl cunoștem. „Mulțumită lui D­ejeo, poporul ro­mân nu este dintre acelea cari fug de progres; dio­potrivă, nu cred că altele ar putea să-i stea înainte când este vorba de a se desvolta și a merge pe calea civilisațiunii, împrejurări, mai pre­sus de puterile sale, l’au împedi­­cat de a fi alături cu cele­l’alte nea­muri înaintate; ou putea să lupte de o dată pentru a’și apara ființa și pen­tru a se desvolta. „Astă­zi, după secuii de suferințe, el este liber și independent. Ajuns in rândul poporelor înaintate lntru cât privește situațiunea sa politică, este de datoria sa să se pună pe lucru pentru a le ajunge și pe calea econo­mica. Avem credința că-și va îndeplini cu sânțenie și acesta datorie. Istoria nu va trece la neperitarele sale pagine că descendenții marelui popor roman nu au știut să-și índeplinesca nobila sarcină de popor liber. Va întâmpina greutăți ; însă, trecutul sau ne încre­­dințază că va eși învingător și din a­­cesta nobilă luptă. El știe că Europa își are privirile ațintite spre dânsul; știe că poporele civilizate îl așteptat să dea dovedi de bravură pe pacini­­cul câmp al culturei după cum a dat și pe câmpul de bătie, se știe tote acestea și va răspunde așteptărilor su­­mei civilizate“. De la aparițiunea rândurilor de mai sus, importanța intereselor economice a mers desvoltându-se. De unde odi­­nióra trecea anul și mai că nu se ve­dea vre­un studiu economic in Zia­ristica nostră, astă­zi Z­are însemnate nu lasă să trecut nici o ocasiune pen­tru a face educațiunea economică a cititorilor. In Parlamentul nostru chiar cei mai nepregătiți țin să-și spună cuvântul lor in atâtea cestiuni economice care se desfășură zilnic. Acesta atențiune acordată interese­lor economice ample de bucurie ini­­mele tuturor acelora care sunt încre­dințați că astă­zi mai mult de­cât in ori­care epocă a istoriei omenești, or­­ganisațiunea economică a societății este cestiunea care merită locul dintâiu a­­tât in cercetările omenilor de știință cât și in preocupațiunile bărbaților de Stat. Faptul se explica: După lupte de veacuri tote Statele civilizate au cu­cerit ceea ce urmăreau cu privire la organisațiunea politica. Esceptând două trei țări, preste tot locul domnește re­gimul representativ. Că acest regim lasa de dorit io aplicațiune, că pe a­­locurea nu respunde încă așteptatrei bărbaților politici, acesta este adevă­rat. Nu trebue însă să ne mirăm. Se amâgesc cei care cred că organisați­­unea socială și economică, starea de cultură morală și intelectuală, deprin­derile poporului, n’au nici o torturire asupra modului de aplicare a regimu­lui politic. Ori­cât ar fi însă de neperfect in aplicațiune nu este mai puțin adevă­rat ca astă­zi Europa trăiește, politi­cește vorbind, sub regimul insu­fcuțiu­­nilor libere. Și cu tote acestea popo­rele sunt nemulțumite. O protestare surdă pe alocurea, făcută fără sfială aiurea, se manifesteza în sinul socie­­tătței europene. Față cu nemulțumirile ce se ivesc in tóte părțile s’ar crede că tóte luptele trecutului au fost za­darnice, că omenirea tot suferă, Și suferă in realitate. Organisațiunea po­litică, satisfacetere in mare parte, tre­­buiește completată prin organisațiunea economică. Chiar cei mai ortodocși din­tre economiști au fost nevoiți să recu­­nosca că progresul realisat in diferite ramuri de activitate, nu s’a desvoltat in aceiași proporțiune in materie de organisațiune economică. Că faimosa armonie a intereselor, atât de preco­­nizată de ilustrul Bastiat, nu este o armonie desăvârșită, și ia multe co­zuri este o luptă crâncenă. Este misiunea timpului de față să realiseze economicește ceea ce trecu­tul a realisat politicește. Că și în di­recțiunea politica este încă de perfec­ționat, nu este îndoială; cu tote aces­tea, s’ar părea că lumea muncitore, in­dustriali, agricultori, comercianți, mul­țimea cea mare a lucrătorilor de tot soiul, nu se îngrijește atât de organi­­sarea politica cât de cea economică. Și lucrul este firesc. Puțină lume se preocupă dacă forma de guvern este monarhică absolută, constituțională sau republicană, ceea ce preocupă pe cei mulți, ceea ce aștepta imensa majori­tate a populațiunei, este o îmbunătă­țire a condițiunilor de existență, o mai ecuitabilă organisare a producțiunei și a repărțirei avuțiilor sociale. Grija de a avea pâinea de tate Zilele, de a-și ameliora traiul îngrijește mai mult poporul de­cât faptul unei alegeri de primar sau de deputat. Acesta dispo­­sițiune nu pate să suprinza de­cât pe cei cari trăiesc ia recunoștința de ne­voile vieței poporului. Suntem aprope la începutul orga­­nisațiunei vastre economice, ne aflăm prin urmare in situațiune de a ne pu­tea folosi de încercările statelor civi­lizate, de a evita atâtea neajunsuri da­torite unor întocmiri rezimate, in mare parte, pe tradițiuni care nu există la la noi. Rămâne ca să știm a ne fo­losi de experiența altora întru­cât ea se potrivește cu interesele vastre.­­Jăci a adopta fără măsură, fără necesitate, întocmirile și procedările altor națiuni fără a ține samă de împrejurările in care ne aflăm atât politicește cât și economicește, numai pe simplul cuvînt oft așa se face in Franța sau in Ger­mania, ar fi a nesocoti cu desăvârșire nevoile particulare ale poporului ro­mân, ar fi, in unele împrejurări, a inocula in viața nostra economică un virus periculos și disolvant. Ne aflăm in preZiua unor transfor­mări economice care dacă s’ar face fără socotința de ceia ce există, fără o transițiune Ințeleptă, am putea pe­riclita interesele intregei nóstre eco­nomii naționale. In acesta stă tostă di­ficultatea și cu acesta o pasiune vom I­A­N x: A­L­I­E Petre al VI Rareș părăsește Transilvania după ce a bătut pe Iași și Unguri. Românii fac­­ recunoștere spre Silistra. Ștefan V cel mare Domnul Moldovei bate pe Turci apropo de Focșani. Mateiu Basarab se duce la Constantinopoli a apăra drepturile sale la tron. Cercarea lui Ștefan cel Mare de a face Unirea cu țara Românască prin arme nu reușește­ înființarea Teatrului din Bacău cu diletanți. Mihaiu trece Dunărea, bate pe Mustafa-Pașa și arde Rusciucul. Rotter k C­ o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. A lanu scriptele nepublicate $e VQP A Win JVr. 20 *'­ I STIL VECHIÜ I­D­I­O A­I JT--—........ 1­­ . . . ■ [UNK] — . .....------------------­Ian. I 15 Dom­inicä­­ II Luni 17 Marți 18 Mercuri 19 Joi 20 Vineri 21 ___________Sâmbătă Anul 1878. Anul 1475. Anul 1633. Anul 1474. Anul 1846. Anul 1595. PATRON OL p I L E I TIMPUL DIN SÉPTAmAnA

Next