Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)

1889-11-26 / nr. 128

Anul al XVII-lea No. 128. IASSI Duminică 26 Noembre (8 Dec.) 1889 Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR­­ MN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr. pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an. 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE............................................40 Fr.­INSERȚIU­NI ȘI RECLAME, rândul . . .60 Bani. ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.­EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația 46. — Strada CFolia. — \ Ky) (TH. BALAȘS S A N) FOAEA INTERESELOR GENERALE ~ Decembre ilî^iu stîlpnicul 8 Duminică Concepția Mariei 7—25 4-i­8 Sfc­=55'e ‘­Persul 9 Luni Leocadia 7—26 4—22 ce ținou La 27 N­embre. Lună plină, cu timp 10 Marți Melchiade 7—27 4—22 CONRESPONDENȚI IN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Pas­sage Verdeau, Paris.—iSocietate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA a D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, K. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win iWr. 90 cm 30 Joi 1 Apostolul Andrei, întâiul chemat frumos. 12 Joi Epimachu 7—28 4—22 1 Dec. Vineri Prof. Naum 558 înainte de Christ. 13 Vineri Lucia 7—28 4—21 2 Sâmbătă Prof. Avacum 466 » [ 14 Sâmbătă Nicasiu __________________________________________—29___________4—21 N­O­E­M­E­R­E La 26. Anul 1582. Petre Vodă șchiopul, bate și gonește pe Cazacii cari veniau a prăda séra și’i omoră pe toți. Tătarii ocupă parte din Moldova prădând-o. Plevna e ocupată întâi și de Români, armata lui Osman capituleza după o crâncenă luptă.­­Ștefan, fiul lui Vasile Lupul, ocupă tronul Moldovei. anul, Marele duce Nicolae și M. S. Domnitorul, fac intrarea trium­­ală în Plevna. 13 IEI O 3=2 BRE La 1. Anul 1877. Românii bat pe Turci la Tolovița. La 2. Anul 1877, împăratul Alexandru, își iea finua bună de la armatele Ruso-Române, după ce le trece în revistă, însoțit de M. S. Domnul României. La 27. Anul 1439. La 28. Anul 1877. La 29. La 30. Anul 1659. Anul 1877. du-se in mod forte viu despre stsirea eparh­ielor ce păstoresc și de diferi­tele chestiuni cari au de scop îmbu­nătățirea­­ ferului, iar in urmă s’au retras in apartamentele lor.­ ­ "" Ca.len.dLa.rvLl Septamanel ||| NI 29 Mercuri Martirii Parajsipn și Filomen , 11 Mercuri Damaschin 7—28 4—22 "'TfTONUL PILEI | TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ | STIL NOU 1 ~ 1>­I­P­A . j, PATRONUL PILEI Bă». Sereim ! Aj­folsiți D-nii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască, de a achita costul abonamentului ce d-lor au a da, căci in cas con­trariu vom fi puși in neplăcuta posițiune de a suspenda trimi­terea ziarului nostru, și a le publica numele, locuința si su­ma cu cât ne datoresc. Administrația. Loterie de Bijuterii Sub-semnata Maria Gotdon domiciliază in comuna Buciumii jud. Iași, aduc la cunoștința publică că : toți doritorii biletelor de Loterie la mai multe obiecte Bijuterii care urma a se trage in salonul D-nei Elena Stoeanovici, sunt invitați se bine-voiască a asista la tra­gerea numerilor câștigătore, ce vor avea loc Duminică 10 Decemvre a. c., ora 2 p. m. in camerile din fundul ogrăzei Scalei de Băeți »Brașovanu" strada Seulescu No. 8 disp. I. Maria Gorson. IASSI, 25 Noembre 1889. Cetim­io “Monitorul­ Oficial:“ Luni 20 Noembre 1889 la oarele 10 diminâță, M. sa Regele impreund cu M. sa Regina și A. sa , princi­pele Ferdinand, moștenitorul presump­­tiv al coronei, au priimit pe 11. P­P. S­S. I­I. mitropolitul primat și mi­tropolitul Moldovei impreuna cu P­P. S­S. L­I. Episcopii și arhiereii, mem­bri ai sfântului sinod, cari au venit -o spre a aduce augustului nostru suve­ran mulțumiri pentru înalta solicitu­dine ce arată pentru biserica și clerul țârei. I. P. S. S. mitropolitul primat a­­dresă M. S. Regelui, cu aceată oca­­siune următoarea cuvântare: Sire, „Sfântul sinod al silinței nostre bi­serici autocefale ortodoxe române, „recunoscător de înalta solicitudine ce „tot­dea­una ați dat bisericei, dorind „prosperitatea sa și înflorirea invață­­„mânnului sau religios, depune la trep­tele tronului respectuasele sale mul­­­­țumiri. „Majestatea Vostra, cunoscând im­­­periosa necesitate de existența facul­­ateței theologice și imensele sale bi­­„ne-faceri pentru cultura clerului, a „bine-voit, cu ocasiunea jubileului de; „a 25-a aniversară a universitaței din „capitală, a rosti cuvintele memora­­­bile „Sunt fericit ca in timpul domoi­­„ei meri, universitatea au crescut și „s’au mărit cu două facultăți, cea de „medicină și cea de theologie, una „pentru alinarea suferinților trupului, „cea­ alta pentru înălțarea sufletului.“ „Aceste cuvinte, care au găsit un „resunet puternic in inima clerului, „au afirmat existența facultății theo­­­logice, și pentru acesta, depunându­ „ve respectuasele mulțumiri ale sfân­tului sinod, rugăm pe Majestatea „vostra sa bine­ voiasca a face cu a­­­cesta ioasta instituțiune de cultură „clericală eâ­ fie întemeiată pe lege.“ „Clerul a simțit o vie bucuria au­zind cuvintele Majestatei voatre din „mesagiul regal, recomandând corpu­rilor legiuitore a se ocupa cu cesti­­­unea regularei iubitrâtâțirci sortei „clerului dupe proiectul sf. sinod. „Cu credința tare in Dumnezeu, „cu aceeași credință in sprijinul Ma­­­jestatei vóstre, nădăjduim că curând „vom avea fericirea de a vedea rea­­­lisate aceste două mari dorințe ale „clerului român.“ Sa trăiți Maj­estate ! Să trăiască Majestatea Sa Regina ! Să trăască Alteța Sa Regală prin­cipele, moștenitorul coronei! M. S. Regele, răspunzând,­­lise: „Sunt cu deosebire fericit că cu­­­vintele mele, rostite la serbarea o­­­ diversitară ia privința facultaței de „theologie ca și acele din discursul „tronului, au găsit un resupet in sâ­­­nul sfântului sinod. „Aceste cuvinte au venit din adju­­ncul inimei mele, fiind-că am avut „tot­deauna convingerea ca religiunea „este paza cea mai puternica a unui „popor, mângâiarea cea mai dulce in „împrejurările grele și dur­erose ale „vieței. „Aseminea sunt convins că prin fa­cultatea de theologie și prin îmbu­nătățirea starei clerului mirean, — „ce sper că se vor traduce in lege,— „vom înzestra țara cu preoți învățați „și buni cari vor întipări in inima „poporului ei mormântul religios, res­pectul către biserică și credință in „povețele sale. „Dragostea și încrederea pe care „sfântul sinod mi le arată și astă­zi, „venind in corpore, mă mișcă cu de­osebire, și vor fi pentru mine un nou „îndemn spre a sprijini aceste inalte „simțiminte răspândite prin propove­­nduitorii luminați ai bisericei.“ Auguștii noștri suverani și princi­pele bine-voită apoi a mai vorbi cu fie­care din inalții prelați, interesân­du râu serviciu țârii, dacă am consi­lia guvernul si parcelele lucrările în sensul ce se vân ju mai sus. Milionele României perdute (Urmare) Un asemenea sistem numai cu in­teresele țârii cu pete râspunde. Priviți ceea ce se petrece în acest moment la Brăila și la Galați și veți înțelege lesne cât de pagubitore pen­tru țară este acest sistem. Navigațiunea la Brăila și Galați, din cauza ceței, b’b suspendat. Suspendarea navigațiunei a adus după sine suspendarea exportațiunei pănă în primăvară. Faptul acesta are consecința gravă de a se lăsă cu jumătate recolta ne­­exportatâ, tocmai în momentul (cnd grâurile sunt căutate cu un preț ur­cat până la 18.80 fr. hectolitru), preț pe care ou­l l-a atins până acum­ în tot cursul anului curent, și de a face ca Europa în cursul etnte­i el ce apro­­vizioneze din alte state, ast­fel ca de primăvară cu deschiderea navigațiu­­nei, ea, fiind bine aprovisionata, nu va căuta cerealele vastre de­cât cu pre­țuri scăzute, causă care ar face pe a­­gricultorii noștri să suporte o pagubă vâditâ de mai multe­­ zecimi de mili­­one, lucru ce nu s’ar fi întâmplat dacă am fi putut exporta și iarna prin Con­stanța. Idem­­a parcelării unui întreg de lucrări ca cel ce se presintă și a construirea­lor crâmpeiu cu crâmpoiu într’un șir de aur care nu se mai sfîr­­șește, absorbindu-ne un timp pe care­­ l-am putea întrebuința cu mult folos pentru țară, este o idee criminală , criminală, pentru că condamnăm li­niile nostre ferate în care am închia sute de milione a rfimâne mulți ani încă b­nii locale, în loc de a face din ele cât mai curând linii internaționale producătore de venituri, criminalâ pentru ca condamnăm țara să mai aștepte mulți ani încă pentru a putea exporta și iarna, și spunem agricultura la păgubi de «zecimi de milione pe fie­care an, criminală pentru ca cu cât vom trun­­chia mai mult lucrările și vom pre­lungi numarul anilor de construcțiune cu atât mai mult atentăm la prospe­ritatea și la viitorul economic al Ro­mâniei ; criminală pentru că facilităm strei­­nătâții sâ se instaleze la mare în de­trimentul celor mai scumpe interese economice ale patriei nostre, criminala în fine pentru ca ruinăm finanțelor statului și expunem țara a perde sutele de milione cheltuite cu construcțiunea căilor sale ferate. O asemenea criminală idee nici un patriot român neputând’o împărtăși, acei ce consiliez guvernul să o adopte îi fac cel mai urât serviciu. In definitiv ce stiupea stă ast­fel: recunaștem cu toții ca trebue sâ legăm România cu Marea Negra,con­struind un pod peste Dunăre și lăr­gind portul de la Constanța; recunoștem cu toții că Üăele nós­­tre ferate nu pot râmânea linii locale, și ea trebue să le dăm cât mai re­pede caracterul liniilor internaționale; recunaștem cu toții câ exportațiu­­nea costrâ trebue sâ continue iarna și vara neîntrerupt, pentru a putea scurge produsele solului nostru mai repede și cu prețuri mai bune în pie­­țile Europei unde sâ putem combate cu mai mult succes concurența străină; recunoștem în fine cu toții că de nu vom face mai repede podul și por­tul de la Constanța, sutele de milione ce am închis în căile ferate, se pot con­­sidera ca perdute. Dacă recunoaștem cu toții aceste fapte, pentru ce am mai ruina finan­­țele nostre și am compromite prospe­ritatea și viitorul economic al țârii, trundiind o lucrare care trebue să se execute întrugă și prelungind anii con­­strucțiunei ei? Ce­i ațâți în adevăr se opun la executarea ei de o dată ? Noi nu vedem nici una, și acei care susțin că n’avem bani, sau câ trebue sa facem economii, râu înțeleg, și sta­rea pontra financiară și economiile de care vorbesc. Când e vorba de a asigura țării o viață economica ca aceia ce-i promite podul peste Dunăre și portul de la Constanța, este o rușine a ce gândi la economii și la lipsa de bani, atunci când știința și patriotismul ne coman­dă a nu cruța nici un sacrificiu pen­tru a atinge un așa mare scop eco­nomic. Și rușinea e cu atât mai mare cu cât ca nu e vorba de­cât de o chel­tuiala de vre-o 50 milione, care re­­partiza pe mai mulți ani ce ar da o anuitate forte facilă de suportat în comparațiune cu starea prosperă a fi­­n anțelor nostre, și cu veniturile ce ne vor da lucrările de care vorbim. Dar chiar dacă n’ar ajunge resur­sele tesaurului nostru, patriotismul încă ne comandă a merge cu sacrificiile până a vinde cerceii fiicelor și neves­telor nostre, numai și numai sa atin­­gem mai repede un scop mare eco­nomic național, menit a înflori finan­care și starea nostră economică. In resumat trunchiarea lucrărilor este o fatalitate. Interesele României cer ca aceste lucrări sa se execute de o data și de un singur constructor. Executate de o dată, țara peste 5 ani va putea produce mai mult de­cât trebue pentru plata anuităților îm­prumuturilor angajate și agricultura va câștiga­­ zecimile de milione ce per­de astă­zi. Executate de un singur construc­tor, țara câștigă prin faptul, că acest constructor, având și podul peste Du­năre și portul de la Constanța con­centrate în mâna sa, el e in posițiune de a le executa în condițiuni mai es­­tice, și având în vedere că -și va lega numele de cea mai colosală lucrare din Europa, se va găsi moralmente angajat, a o executa în condițiunile cele mai perfecte. Acestea sunt cuvintele pentru care noi credem ca am face o greșată și Primul congres internațional de PISION­OGIE SI Memoriu presintat domnului ministru al instructiunei pu­blice de domnul profesor d­r. Cr. G­rigorescu. Domnule Ministru. La ședința de după amiază, D. Goltz (din Strasbourg) a făcut o comunicație din cele mai interesan­­te, d-sa a presentat un câine căruia extirpase, cu un an mai nainte, tata emisfera stângă a cerebrului. O ase­­m­enea experiență nu se realizase pâ­nă acum la un câine adult, de ace­ea se credea, a$is d-sa, că un câine operat ast­fel, nu s’ar mai putea ser­vi de laba anteriora opusă ca organ de prindere voluntară, lucrurile Insă s’au petrecut alt­fel cu acest câine. Când i se ținea laba dreaptă, el cân­­ca cea stângă și găsea carnea ce’i se da ascunsă intr’o cutie cu petrișu, când cânele era lăsat liber, el prefera sa caute cu laba cea draptă, aducă cu a­­ceea care corespundea fiziologicește cu emisfera râmasâ. Deci, dupa d-1 Goltz ideia unui centru special al labei es­te greșită, căci aici acel centru era extirpat și cu tote acestea membrul in cestiune tot mai servea ca organ de prindere voluntară. A doua­ z­i ani­malul a fost sacrificat verificându-se absența emisferei stângi a cânelui. D. Horsley (din Londra) in colabo­­rațiune cu d. Beever au făcut demon­­strațiuni forte interesante pe maimu­ța (macacus simicus) asupra localisa­­țiunelor motrice, d-sa stimulând re­­giuni determinate ale cerebrului mai­muței eterisate, a produs cu precisiu­­ne admirabilă, mișcărei isolate ale di­feritelor grupe de mușchi. De aici conchide ca procesele prin care se pro­duc mișcările in corp sunt localizata esen­țialmente in scoarța cerebrului. D. Bowditch (din Boston) a pre­­sintat trei grupe de fotografii­ de om, câte 12 pentru fie­care grupă, una cuprinzând studenți, alta conductori și a treia vizitii de tramvai. Fie­care gru­pă avea câte un portret com­posit, for­mat din superposiția trăsurilor fie­câ­­rui individ. Portretul composit forma­ra tipul tuturor din grupă și poate da o idee despre desvoltarea mintală a fie­cărei categorii de oameni. D. Morat (din Lyon) a demonstrat acțiunea vasodilatrice a simpaticului cervical, pe care a descoperit de câți­va ani impreună cu d. Castre din Pa­ris, și care este publicată intr-o mono­grafie, ea este cea urmatore: tăind simpaticul cervical la câine și exci­­tând căpătâiul periferic se obține va­­r jodilatație pe mucasa labialft, și va­­­soconstricție pe limbă. D. Schiff (din Geneva), au vorbit despre influența nervilor asupra circu­lației cerebrale.

Next