Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)
1889-11-26 / nr. 128
Anul al XVII-lea No. 128. IASSI Duminică 26 Noembre (8 Dec.) 1889 Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR MN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr. pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an. 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE............................................40 Fr.INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . .60 Bani. ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația 46. — Strada CFolia. — \ Ky) (TH. BALAȘS S A N) FOAEA INTERESELOR GENERALE ~ Decembre ilî^iu stîlpnicul 8 Duminică Concepția Mariei 7—25 4-i8 Sfc=55'e ‘Persul 9 Luni Leocadia 7—26 4—22 ce ținou La 27 Nembre. Lună plină, cu timp 10 Marți Melchiade 7—27 4—22 CONRESPONDENȚI IN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Passage Verdeau, Paris.—iSocietate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA a D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, K. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win iWr. 90 cm 30 Joi 1 Apostolul Andrei, întâiul chemat frumos. 12 Joi Epimachu 7—28 4—22 1 Dec. Vineri Prof. Naum 558 înainte de Christ. 13 Vineri Lucia 7—28 4—21 2 Sâmbătă Prof. Avacum 466 » [ 14 Sâmbătă Nicasiu __________________________________________—29___________4—21 NOEMERE La 26. Anul 1582. Petre Vodă șchiopul, bate și gonește pe Cazacii cari veniau a prăda séra și’i omoră pe toți. Tătarii ocupă parte din Moldova prădând-o. Plevna e ocupată întâi și de Români, armata lui Osman capituleza după o crâncenă luptă.Ștefan, fiul lui Vasile Lupul, ocupă tronul Moldovei. anul, Marele duce Nicolae și M. S. Domnitorul, fac intrarea triumală în Plevna. 13 IEI O 3=2 BRE La 1. Anul 1877. Românii bat pe Turci la Tolovița. La 2. Anul 1877, împăratul Alexandru, își iea finua bună de la armatele Ruso-Române, după ce le trece în revistă, însoțit de M. S. Domnul României. La 27. Anul 1439. La 28. Anul 1877. La 29. La 30. Anul 1659. Anul 1877. du-se in mod forte viu despre stsirea eparhielor ce păstoresc și de diferitele chestiuni cari au de scop îmbunătățirea ferului, iar in urmă s’au retras in apartamentele lor. "" Ca.len.dLa.rvLl Septamanel ||| NI 29 Mercuri Martirii Parajsipn și Filomen , 11 Mercuri Damaschin 7—28 4—22 "'TfTONUL PILEI | TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ | STIL NOU 1 ~ 1>IPA . j, PATRONUL PILEI Bă». Sereim ! Ajfolsiți D-nii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască, de a achita costul abonamentului ce d-lor au a da, căci in cas contrariu vom fi puși in neplăcuta posițiune de a suspenda trimiterea ziarului nostru, și a le publica numele, locuința si suma cu cât ne datoresc. Administrația. Loterie de Bijuterii Sub-semnata Maria Gotdon domiciliază in comuna Buciumii jud. Iași, aduc la cunoștința publică că : toți doritorii biletelor de Loterie la mai multe obiecte Bijuterii care urma a se trage in salonul D-nei Elena Stoeanovici, sunt invitați se bine-voiască a asista la tragerea numerilor câștigătore, ce vor avea loc Duminică 10 Decemvre a. c., ora 2 p. m. in camerile din fundul ogrăzei Scalei de Băeți »Brașovanu" strada Seulescu No. 8 disp. I. Maria Gorson. IASSI, 25 Noembre 1889. Cetimio “Monitorul Oficial:“ Luni 20 Noembre 1889 la oarele 10 diminâță, M. sa Regele impreund cu M. sa Regina și A. sa , principele Ferdinand, moștenitorul presumptiv al coronei, au priimit pe 11. PP. SS. II. mitropolitul primat și mitropolitul Moldovei impreuna cu PP. SS. LI. Episcopii și arhiereii, membri ai sfântului sinod, cari au venit -o spre a aduce augustului nostru suveran mulțumiri pentru înalta solicitudine ce arată pentru biserica și clerul țârei. I. P. S. S. mitropolitul primat adresă M. S. Regelui, cu aceată ocasiune următoarea cuvântare: Sire, „Sfântul sinod al silinței nostre biserici autocefale ortodoxe române, „recunoscător de înalta solicitudine ce „totdeauna ați dat bisericei, dorind „prosperitatea sa și înflorirea invață„mânnului sau religios, depune la treptele tronului respectuasele sale mulțumiri. „Majestatea Vostra, cunoscând imperiosa necesitate de existența faculateței theologice și imensele sale bi„ne-faceri pentru cultura clerului, a „bine-voit, cu ocasiunea jubileului de; „a 25-a aniversară a universitaței din „capitală, a rosti cuvintele memorabile „Sunt fericit ca in timpul domoi„ei meri, universitatea au crescut și „s’au mărit cu două facultăți, cea de „medicină și cea de theologie, una „pentru alinarea suferinților trupului, „cea alta pentru înălțarea sufletului.“ „Aceste cuvinte, care au găsit un „resunet puternic in inima clerului, „au afirmat existența facultății theologice, și pentru acesta, depunându „ve respectuasele mulțumiri ale sfântului sinod, rugăm pe Majestatea „vostra sa bine voiasca a face cu acesta ioasta instituțiune de cultură „clericală eâ fie întemeiată pe lege.“ „Clerul a simțit o vie bucuria auzind cuvintele Majestatei voatre din „mesagiul regal, recomandând corpurilor legiuitore a se ocupa cu cestiunea regularei iubitrâtâțirci sortei „clerului dupe proiectul sf. sinod. „Cu credința tare in Dumnezeu, „cu aceeași credință in sprijinul Majestatei vóstre, nădăjduim că curând „vom avea fericirea de a vedea realisate aceste două mari dorințe ale „clerului român.“ Sa trăiți Majestate ! Să trăiască Majestatea Sa Regina ! Să trăască Alteța Sa Regală principele, moștenitorul coronei! M. S. Regele, răspunzând,lise: „Sunt cu deosebire fericit că cuvintele mele, rostite la serbarea o diversitară ia privința facultaței de „theologie ca și acele din discursul „tronului, au găsit un resupet in sânul sfântului sinod. „Aceste cuvinte au venit din adjuncul inimei mele, fiind-că am avut „totdeauna convingerea ca religiunea „este paza cea mai puternica a unui „popor, mângâiarea cea mai dulce in „împrejurările grele și durerose ale „vieței. „Aseminea sunt convins că prin facultatea de theologie și prin îmbunătățirea starei clerului mirean, — „ce sper că se vor traduce in lege,— „vom înzestra țara cu preoți învățați „și buni cari vor întipări in inima „poporului ei mormântul religios, respectul către biserică și credință in „povețele sale. „Dragostea și încrederea pe care „sfântul sinod mi le arată și astăzi, „venind in corpore, mă mișcă cu deosebire, și vor fi pentru mine un nou „îndemn spre a sprijini aceste inalte „simțiminte răspândite prin propovenduitorii luminați ai bisericei.“ Auguștii noștri suverani și principele bine-voită apoi a mai vorbi cu fiecare din inalții prelați, interesându râu serviciu țârii, dacă am consilia guvernul si parcelele lucrările în sensul ce se vân ju mai sus. Milionele României perdute (Urmare) Un asemenea sistem numai cu interesele țârii cu pete râspunde. Priviți ceea ce se petrece în acest moment la Brăila și la Galați și veți înțelege lesne cât de pagubitore pentru țară este acest sistem. Navigațiunea la Brăila și Galați, din cauza ceței, b’b suspendat. Suspendarea navigațiunei a adus după sine suspendarea exportațiunei pănă în primăvară. Faptul acesta are consecința gravă de a se lăsă cu jumătate recolta neexportatâ, tocmai în momentul (cnd grâurile sunt căutate cu un preț urcat până la 18.80 fr. hectolitru), preț pe care oul l-a atins până acum în tot cursul anului curent, și de a face ca Europa în cursul etntei el ce aprovizioneze din alte state, astfel ca de primăvară cu deschiderea navigațiunei, ea, fiind bine aprovisionata, nu va căuta cerealele vastre decât cu prețuri scăzute, causă care ar face pe agricultorii noștri să suporte o pagubă vâditâ de mai multe zecimi de milione, lucru ce nu s’ar fi întâmplat dacă am fi putut exporta și iarna prin Constanța. Idema parcelării unui întreg de lucrări ca cel ce se presintă și a construirealor crâmpeiu cu crâmpoiu într’un șir de aur care nu se mai sfîrșește, absorbindu-ne un timp pe care l-am putea întrebuința cu mult folos pentru țară, este o idee criminală , criminală, pentru că condamnăm liniile nostre ferate în care am închia sute de milione a rfimâne mulți ani încă bnii locale, în loc de a face din ele cât mai curând linii internaționale producătore de venituri, criminalâ pentru ca condamnăm țara să mai aștepte mulți ani încă pentru a putea exporta și iarna, și spunem agricultura la păgubi de «zecimi de milione pe fiecare an, criminală pentru ca cu cât vom trunchia mai mult lucrările și vom prelungi numarul anilor de construcțiune cu atât mai mult atentăm la prosperitatea și la viitorul economic al României ; criminală pentru că facilităm streinătâții sâ se instaleze la mare în detrimentul celor mai scumpe interese economice ale patriei nostre, criminala în fine pentru ca ruinăm finanțelor statului și expunem țara a perde sutele de milione cheltuite cu construcțiunea căilor sale ferate. O asemenea criminală idee nici un patriot român neputând’o împărtăși, acei ce consiliez guvernul să o adopte îi fac cel mai urât serviciu. In definitiv ce stiupea stă astfel: recunaștem cu toții ca trebue sâ legăm România cu Marea Negra,construind un pod peste Dunăre și lărgind portul de la Constanța; recunoștem cu toții că Üăele nóstre ferate nu pot râmânea linii locale, și ea trebue să le dăm cât mai repede caracterul liniilor internaționale; recunaștem cu toții câ exportațiunea costrâ trebue sâ continue iarna și vara neîntrerupt, pentru a putea scurge produsele solului nostru mai repede și cu prețuri mai bune în piețile Europei unde sâ putem combate cu mai mult succes concurența străină; recunoștem în fine cu toții că de nu vom face mai repede podul și portul de la Constanța, sutele de milione ce am închis în căile ferate, se pot considera ca perdute. Dacă recunoaștem cu toții aceste fapte, pentru ce am mai ruina finanțele nostre și am compromite prosperitatea și viitorul economic al țârii, trundiind o lucrare care trebue să se execute întrugă și prelungind anii construcțiunei ei? Cei ațâți în adevăr se opun la executarea ei de o dată ? Noi nu vedem nici una, și acei care susțin că n’avem bani, sau câ trebue sa facem economii, râu înțeleg, și starea pontra financiară și economiile de care vorbesc. Când e vorba de a asigura țării o viață economica ca aceia ce-i promite podul peste Dunăre și portul de la Constanța, este o rușine a ce gândi la economii și la lipsa de bani, atunci când știința și patriotismul ne comandă a nu cruța nici un sacrificiu pentru a atinge un așa mare scop economic. Și rușinea e cu atât mai mare cu cât ca nu e vorba decât de o cheltuiala de vre-o 50 milione, care repartiza pe mai mulți ani ce ar da o anuitate forte facilă de suportat în comparațiune cu starea prosperă a fin anțelor nostre, și cu veniturile ce ne vor da lucrările de care vorbim. Dar chiar dacă n’ar ajunge resursele tesaurului nostru, patriotismul încă ne comandă a merge cu sacrificiile până a vinde cerceii fiicelor și nevestelor nostre, numai și numai sa atingem mai repede un scop mare economic național, menit a înflori financare și starea nostră economică. In resumat trunchiarea lucrărilor este o fatalitate. Interesele României cer ca aceste lucrări sa se execute de o data și de un singur constructor. Executate de o dată, țara peste 5 ani va putea produce mai mult decât trebue pentru plata anuităților împrumuturilor angajate și agricultura va câștiga zecimile de milione ce perde astăzi. Executate de un singur constructor, țara câștigă prin faptul, că acest constructor, având și podul peste Dunăre și portul de la Constanța concentrate în mâna sa, el e in posițiune de a le executa în condițiuni mai estice, și având în vedere că -și va lega numele de cea mai colosală lucrare din Europa, se va găsi moralmente angajat, a o executa în condițiunile cele mai perfecte. Acestea sunt cuvintele pentru care noi credem ca am face o greșată și Primul congres internațional de PISIONOGIE SI Memoriu presintat domnului ministru al instructiunei publice de domnul profesor dr. Cr. Grigorescu. Domnule Ministru. La ședința de după amiază, D. Goltz (din Strasbourg) a făcut o comunicație din cele mai interesante, d-sa a presentat un câine căruia extirpase, cu un an mai nainte, tata emisfera stângă a cerebrului. O asemenea experiență nu se realizase până acum la un câine adult, de aceea se credea, a$is d-sa, că un câine operat astfel, nu s’ar mai putea servi de laba anteriora opusă ca organ de prindere voluntară, lucrurile Insă s’au petrecut altfel cu acest câine. Când i se ținea laba dreaptă, el cânca cea stângă și găsea carnea ce’i se da ascunsă intr’o cutie cu petrișu, când cânele era lăsat liber, el prefera sa caute cu laba cea draptă, aducă cu aceea care corespundea fiziologicește cu emisfera râmasâ. Deci, dupa d-1 Goltz ideia unui centru special al labei este greșită, căci aici acel centru era extirpat și cu tote acestea membrul in cestiune tot mai servea ca organ de prindere voluntară. A doua zi animalul a fost sacrificat verificându-se absența emisferei stângi a cânelui. D. Horsley (din Londra) in colaborațiune cu d. Beever au făcut demonstrațiuni forte interesante pe maimuța (macacus simicus) asupra localisațiunelor motrice, d-sa stimulând regiuni determinate ale cerebrului maimuței eterisate, a produs cu precisiune admirabilă, mișcărei isolate ale diferitelor grupe de mușchi. De aici conchide ca procesele prin care se produc mișcările in corp sunt localizata esențialmente in scoarța cerebrului. D. Bowditch (din Boston) a presintat trei grupe de fotografii de om, câte 12 pentru fiecare grupă, una cuprinzând studenți, alta conductori și a treia vizitii de tramvai. Fiecare grupă avea câte un portret composit, format din superposiția trăsurilor fiecârui individ. Portretul composit formara tipul tuturor din grupă și poate da o idee despre desvoltarea mintală a fiecărei categorii de oameni. D. Morat (din Lyon) a demonstrat acțiunea vasodilatrice a simpaticului cervical, pe care a descoperit de câțiva ani impreună cu d. Castre din Paris, și care este publicată intr-o monografie, ea este cea urmatore: tăind simpaticul cervical la câine și excitând căpătâiul periferic se obține var jodilatație pe mucasa labialft, și vasoconstricție pe limbă. D. Schiff (din Geneva), au vorbit despre influența nervilor asupra circulației cerebrale.