Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)

1890-04-08 / nr. 39

Anul al XVIIMea No. 39. IASSI Duminică 8 (20) Aprilie 1890 Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. PR­EȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.­­­pe trimestru 7 Fr. STREINATATE.....................................................10 Kr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . . 60 BanI-ȘTIRI LOCALE . ... I­FI.— EPISTOLE NEFRANDATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. I, 50 b, Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația — Strada ca-olia. — IERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE " ... ......— 1 ■■■■■—— — —....................—— — .............................. ...........—-----^~'~''ii'|țV,V-----------------------------------—­ ^ _____ C3a,l©ndLa,x-a.l Septa, xxx éi 3a e 1 /jr 1 ° A.....­ 1' ~A­T­H 0 N 0 L p 1­L K 1 | TIMPUL DIN S­­PTĂMÂNĂ | STIL NOU | |­­I­U­A | P­A­T 8­O­N D L P !­L fs^J^ R^Isarelm | Apna. Sórehli 9 Lun­i 100 âPE^| Jrdi ° U’ Agatf 81 RUJI Al20,e Duminică Ap. Iriodon :#/s-10 6-49 10 Marti «' tÄu P • • • 21 Luni Awelm­­ $ Qiättik# 6- 8 6-50 11 Mercur» Martirul Antipa“1”0 P La 3 Aprilie. Lună nouă, cu timp 22 Marti^ g«u *­«■**­­ 5-7 6-51 îs ^ j ®,f- Vasile mărturisitorul frumoa­s» senin. 24 Jos Adalbert ® 5- 3 6-54 14 Sâmb­ar Mărarul Artemon 25 tineri Marcu Evangel. 5- 1 6-5 5 ---------------------------------Sâmbătă________Sil Martin___________________________________________________________________________________________!_______________Sâmbătă Anacletus___________________________________________­____________6­ 56 CORESPONDENȚI IN STRÉINATATE: Pentru I­RANCIRI se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , SI, Pas­sage Verdeau, Paris.—­Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 3, Wien, Rotter & C­ o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 160. Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele, nepublicate ge vor arde. i/fi i ¥?% 90 buweia •A. X3 IES X­L­X E La 8. Anul 186u. Aniversarea" nașterei și alegerei de Domn în România a­­ Sale Carol I de Hohenzolern. La 9. Anul 1421. Dan III Domnul țarei românești devastază pentru a doua oră Tran­silvania. La 10. Anul 1821. Tudor Vladimirescu refusă de a se uni cu Ipsilante. La 11. Anul 1877. Rușii trec Prutul în România pe la Ungheni, Beștimac și Tabac. La 13. Anul 1711. Petru cel mare promite moldovenilor vechile fruntarii numai să fie densul protector. La 14. Anul 1828. Rușii declară resbel Turcilor, ocupând România. La 12. Anul 1821. Ypsilante fuge la Târgoviște. CONVOCAREA CORPURILOR LEGIUITOARE ♦ CAROL I, Pria grația lui Dumnezeu și voința naționala, Rege al României, La toți de față și viitori, sanitate: Asupra raportului președintelui con­siliului Nostru de miniștri sub No. 599: Având în vedere jurnalul consiliu­lui Nostru de miniștri sub No. I din ședința de la 31 Martie anul curent. Având in vedere art. 95 din Con­­stituțiune. Am decretat și decretam ce ur­mează : Art. I. Corpurile legiuitoare sunt convocate în sesiune extraordinara, pa­­ ziua de 16 Aprilie anul curent, pen­tru patru septemari. Art. I. Președintele consiliului Nostru de miniștri este Însărcinat cu aducerea la îndeplinirea a acestui decret. Dat la București, la 31 Martie 1890. CAROL Președintele consiliului de miniști, No. 1.123. General G. Manu. IASSI, 7 Aprilie 1890 Telegramă de felicitare Cu ocasiunea sântelor sărbatori ale Invierei Domnului noatru laus Hris­­tos, înalt Prea Sânțitul Mitropolit al Moldovei și Sucevei D. D. Iosif, a a­­dresat Majestatei Sale Regelui Urmă­­torea telegramă de felicitare : Maiestate­ Sale Betelii României CAHOL. I București. Sire, Sörbăttarea Sfintei Inviere! Mântui­­torului lumei Isus Hristos umple de bucurie inimile și sufletul fie-căruia creștin Indemnându-i a’și ura unii al­tora fericiri dorite. Biserica rega de la Dumnezeu pace lumei, sanatate Domnitorilor pentru binele poporului. Bine voiti Sire a prii­mi și din par­tea nostru­, a Clerului Bisericei și Mi­tropoliei Moldovei, smerite felicitări și urări. Să trăiți latru mulți ani fericiți îm­preună cu Majestatea Sa Regina și A. S. R. Principele Ferdinand. Trăiască România. (Semnat) Iosif Mitropolitul Moldovei. La aceste felicitări Majestatea Sa a bine-voit a răspunde Eminenței Sale înalt Prea sfințitului Mitropolit prin următorea telegrama: înalt Prea Sfinției Sale Mitropolitului Iosif MM și Sucevei Palat, București. Forte simțitor la felicitările ce ne au­ adresat Reginei, Mie și Principe­lui moștenitor cu ocasiunea Sântei în­vieri a Dom­nul­ui nostru Isus Hristos. Nă mulțumim din adâncul inimei, pri­miți ca sentimentele nóstre de recu­noștință urările cele mai vii pentru fericirea înalt Prea Sfinției Vostre și prosperitatea Clerului Bisericei și Mi­tropoliei Moldovei, Hristos a Înviat. CAROL. Iași Dan se esecatá lotéririle Hate la tara streina Ia depeodepsa reciprocă a statelor suverane e un principiu de drept in­ternațional, admis de tóte națiunile civilisate. In temeiul acestui principiu consacrat atât de doctrină cât și de jurisprudență, fie­care stat póte refula esecutarea pe teritoriul eöu a ori­câ­­ror ordine date de o suveranitate stre­ină, prin urmare și hotârîri judecă­torești, de­ore-ce justiția, in ori­ce stat, e și ea o emaoațiu­ne a suvera­­nităței­ României recunoscându-se suvera­nitatea internă intre altele, prin art. 1. și urm. din Convențiunea incheiată la Paris la 7 August 1858 și mai cu samă prin alin. II de sub art. 2 ca­re­­ zice „ Principatele se vor admi­nistra in libertate, și afară de ori-ce amestec al Sublimei Porți, in țărmu­rile stipulate prin înțelegerea puteri­lor chezașe cu curtea suverană,“ și prin art. 22 și 23 ale tratatului din Paris de la 30 August 1856, rezul­­tă implicit pentru statul român drep­tul de a nu ține samă de ordinele emanând de la o altă suveranitate, ori de câte ori aceste ordine voiesc a se esecuta pe teritoriul său. Pute­­­rea judecatoresca incredințată magis­traților și „esercitată in numele hos­­s­podarilor,“ dupe cum se esprimă art .7 al convențiunei din 1858 și al Re­gelui dupe actuala constituțiune, ia­­ principiu póte refuza esecutarea ori­căror ordine streine. Judecătorii ro­­­­mâni nu pot asculta de ceea ce ho­­toreac judecătorii streini, cum și ju­decătorii streini nu pot fi obligați a­­ da ascultare hotâririlor judecătorilor­­ români. Cu tote acestea, pentru a întreține bune relațiuni intre ele și pentru a înlesni raporturile ce se pornește in­tre supușii lor cu streinii din diferite afaceri, in fine propter reciprocam uti­­litatem, mai tote statele au admis e­­secutarea hotărîrilor streine pe teme­iul reciprocitaței diplomatice, adică da­că și hotărârile sale se esecuta in a­­cea țară și dupe ce vor fi supuse, in prealabil, la o revizuire in privința formei și chiar a fondului. Curtea supremă de justiție din Lon­dra la 9 Martie și 21 Aprilie 1887 a statuat că : * tribunalele engleze tre­buie să ordone esecutarea in Eagli­­tera a unei hotărâri obținute in Spa­­nia in urma unei proceduri sumare, chiar când acesta hotărîre pate fi in urmă afirmată pri o altă instanță or­dinară, o altă hotărîre fiind definitivă și esecntorie in Spania; defendorul, cu ocasiunea executărei hotărârei streine, pote dovedi că acesta hotărâre s’a dat de judecători necompetenți.“ Statele­ Unite americane nu trebuie se perdem din vedere că nici astăzi nu admit esecutarea hotăririlor strei­ne, și chiar Francia, prin ordonanța din 1629 <jisă ca de Michaud­­ou per­mitea esecutarea hoUr­ilor streine, căci incă ce dispunea art. 121 : „Les jug ements rendus, contrats ou obligations regues és royaumes et sou• veraineUs étrangéres, pour quelque cause que ce soit, nauront aucune hypoteque ni exécution en notre dit royaume: a­­insi tiendront Ies contrats lieu de sim­ples promesses, et nonobstant Ies juge­­ments, nos sujets contre lesquels ils a­­uront été rendus pourront de nouveau débattre leur droits comme entiers par devant nos off icier s.u Actualmente insa Francia, imbraci­­șând niște vederi mai largi, a pără­sit aceste idei strimte și dǎunatare supușilor săi, și a încuviințat, dupe cum vom vedea mai la vale, prin art 546 pr. civ., esecutarea hoterîrilor date de tribunalele streine. Reciprocitatea diplomatică, combi­­nată cu o revizuire mai mult sau mai puțin amănunțită a hotărârilor, fiind principiu admis mai de tote sta­tele, să vedem ce a făcut legiuitorul român in ceea ce privește esecutarea hotărîrilor date de tribunalele streine. Art. 374 pr. civ., care scaunul pe care reșade acesta materie, e ast­fel conceput. Hotărîrile judecătorești, date in țară streină, nu se vor putea ese­cuta in România de­cât in modul și limitele cum hotărîrile judecătorilor din Româia se esecută in acea țară, și dupe ce vor fi declarate esecutorie de către judecătorii competenți români. Art. 376 pr. pen. geneveză: „Ies actes notaries, rendus ou passss hors du canton, ne pourront y étre mis ă exécution, qu antant qu'ils aur ont été déclarés exécutoires par le tribunal ci­vil, parties ouis ou dúment citées, et le ministere public entendu, sans préjudice des dispositions contraires qui exist er a* ient dans les traités ou concordats;“ Iară art. 546 pr. franceză : „les ju­­gementes rendus par les tribmaux étran gers, ne seront susceptibles d'exécution en fir ance que de la maniere et dans le casprévuspar les art. 2123 et 2128 code civil Comparând art. 374 pr. civ. româ­nă cu corespunzătorele sale art. 376 din procedura civilă genovesă și art. 546 pr. civ francesă, pe cari le a a­­vut in vedere legiuitorul român la confecționarea codului de procedură civila, constatăm urmatorele : a) Că in codul român se vorbește numai de hotărâri, pe când in codu­rile franceze și genevese pe lângă ho­tărâri și de actele făcute in țară streină; b) Că spre a escenta, la Francesi, hotărârea e destul se fie dată de un tribunal strein, pa când la noi și in codul genevez sö fie dată de un tri­bunal strein in țară streină; e) Că in codul român se pune prin­cipiul reciprocitaței esecutărei hotărâ­rilor, pe când in codurile frances și geneves nu se pune acest principiu; d) Că in codul geneves se preve­de anume că părțile vor fi ascultate, legal citate ăi ministerial public,și va da conclusiunile sale, pe când in co­durile român și frances nu se zice nimic despre acestea. Ori­cât de darit și precisă ar pă­rea la prima citire redacșiunea art. 374 pr. civ. română, cu tóte acestea dă naștere la mari controverse inter­pretarea cuvintelor, date in țară strei­nă și dupe ce vor fi declarate executo­rie de către judecătorii competenți români (Va urma) St. N. Dobruneanu. (Dreptul) Ingrașara pămîntului cu bălegar Agricultorii din streinătate știa că ingrășemintele de ori­ce natură ar fi, înmulțesc bogăția pământului, iar un pământ bogat la materii roditore con­stituie bogăția agricultorilor. Din acest punct de vedere iu străinătate toți a­­gricultorii atât cu carte cât și fără carte, iau tote mașurile posibile de a păstra bălegarul vitelor att­fel ia cât să nu-i să piardă nimic din materiile roditore ce conține. Dacă la sate nu se cunesc tóte măsurile de păstrare, nu ieste mai puțin adevărat că aceste măsuri sunt observate cu multă seri­­ositate in fermele acelea unde explo­­atațiunea pământului ieste modelă, și in general acolo unde agricultorul cu cunoștință teoretică și practică to ale agriculturei, n’are in vedere numai binele său comun ci și a vecinilor sei cari sunt țârani, cari sunt adevărații motori prin ale cărora brațe vingróse se fecundează pământul. Nu tot ast­fel se petrec lucrurile la noi unde ță­ranul caută a astupa cu bălegarul vi­telor drumurile de prin sat sau vr’o altă gropa din apropiere iar alții se mulțumesc a-l arunca pe locurile vi­rane ce se găsesc prin sat. Acum vi­ne întrebarea de șina : Oare țărănimea de la noi nu cu­­noște ea, ca prin aruncarea bălegaru­lui ca un ce nefolositor, aruncă pe de-o parte aurul din punga iei, spre a se transforma in diferite bóle de care suferă țăranul și copii lui pe­­ timpul verei , căci bălegarul vitelor amestecat cu alte murdări da prin curtea lu', prin descompunere strică aerul cel bun care ieste de lipsă să­nătății omului. Dupe modul cum se intrebuințază bălegarul la noi in mod general, el devine vătămător din două puncte de vedere: intâi, din punct de vedere a­­gricol și al doilea din punct de ve­dere higienic. 1. Din punctul de vedere agricol se știe că acolo unde se pune băle­gar pe pământurile arabile, producți­­uona este mai mare și vice-versa, și fiind­că vorbesc de o mai mare pro­­ducțiune a pământului gunoit, să face o mică socoteală. La noi in țară se cultivă aproxi­mativ cam un milion și cinci sute de mii de pogane de grâu și cam două milione pogone de porumb, nu mai vorbesc de celelalte plante agricole. Avem prin urmare 3 milione și 5 sute de pogone pe fie­care an regu­lat cultivate cu porumb și grâu. Se admitem ca minimum că din acesta sumă de pogone se gunoesc numai 50 mii de pogone, care se cultivă cu porumb și pe urmă cu grâu dupa cum se obicinuiește in sistemul nostru de cultură. Se admitem ca producțiune medie la un pogon ne­gunoit 7 hect. de porumb pentru anul 1889 și 6 hec­­tori. de grâu pentru anul 1890, avem ca producțiune de porumb 350,000 de hect.; iar ca producțiune la grâu avem 300.000 de hect. Vindem la Brăila hect. de porumb numai cu cinci lei noi, cam­ înmulțit cu numărul hec­­tolitrelor de 350,000, ne va da suma de 1,750,000 lei n, iar hectolitrul de grâu’l vindem cu 8 i. n., cam­ înmul­țit cu numerul hectolitrelor recoltate de pe 50,000 de pogane ne dă su­ma de 2,400,000 i. n.; prin urmare avem intr’un au de la două recolte ce se pot lua la noi de pe același numer de pogane suma de 4,100,000 1. o. fără ca in schimb să­ i se dea alt­ceva pământului de­cât lucrările ce reclamă grâul și porumbul cari și aceste lucrări de multe ori sunt cam superficiale. Acum semi dați voie, o­­norabile cititor, se facem împreună o socotăla tot la același numer de po­­gane, dar îngrășate cu bălegar, așa dupe cum s’ar pricepe fie­care agri­cultor, și se na admitem lo­cașul a­­cesta de­cât un hectolitru mai mult la producțiune, atât la porumb cât și la grâu; prin urmare, vom avea in­cașul acesta 50.000 de hector. de po­rumb și 50.000 de hect. de grâu mai mult de­cât in primul cal când pământul n’a fost îngrășat. Vânzând acest număr de hect. de porumb și de grâu cu același preț, vom avea pentru porumb suma de 250,000 1. a., iar pentru grâu 400 de mii 1. a. sau in total avem suma de 650,000 f. a. Iată clar cum o su­mă de baci se perde din venit agri­­culturei noastre pe fie­care an regu­lat, din cauză că nu se intrebuințază nici ingrășarea pământului, nici lucră­rile mai sistematice ce reclamă o bu­nă cultură; și când s’ar face aceste îmbunătățiri in sistemul nostru de

Next