Curierul Foaea Intereselor Generale, 1892 (Anul 19, nr. 1-130)
1892-01-15 / nr. 5
Anul al XX-lea No. 5. 1 PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI AMUNGIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Kr. — pe semestru 12 Pr. - pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICT , pe an, 28 Fr.—pe Semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. ái RELNATATE...............................................40 fr.[NSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE , . . . i Fr.— EPISTOLE NEBBANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația ISO. — Strada 3D© Stas. — ISO. ♦\ O a, 1 enclaria 1 Septa, xrx ân. și STIL VECHIOS_____țRINA ]________PATRONUL ^ILEI |IIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ STIL NOUĂ| ZIUA | PATRONUL ZILEI__________| Bă*. 36relui | Apus. Sorelei Ianuarie Ianuarie " 12 Duminică Sf. Tatiana cap. ei la Episc. Argeș) 24 Duminică Timoteiu 7—29 4—57 13 Luni Sf. mart. Ermiliu și Stratonic 25 Luni Convers. Apost. Pavel 7—28 4—57 Marți c. P. uciși în Sinai și Raith La 11 Ianuarie. Pătrarii din urmă cu 26 Marți Polycarp 7—27 4-59 13 Mercun Cuv. păr. Pavel Tiben și lon Colibașu i fr. nrnoat Di.T.t 27 Marcuri loan Crisostom 7—26 5—1 16 Joi Inch, eunst lanț al sf Ap. Petru timp frumos apoi amestecat 28 Joi Carol Magnu 7-26 5-1 17 Vineri 1 Cuv. păr. Antonie cel mare 29 Vineri Francisca 7—25 5— 3 13______________Sâmbătă 1 Sfinții păr. Atanasie și Kiril 30 Sâmbătă Martina ______________________________—23__________6- 6 IASSI Berclin 15 (27)Ianuarie 1892. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. CONRESPONDENȚI IN STRĂINATATE:Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Dl. Adam, íégociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuali de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 61 rue Caumartin. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. W. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, Stubenkastei No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Viesse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 168, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win jur, 20 bani. Ianuarie La 12, anul 1860. Galba, guvernatorele Românilor din Dacia, mare ucis. La 13, anul 1793. M. Suțu ocupă tronul Moldovei. La 14, anul 1527. Ștefan VI, Domnul Moldovei, încetază din viață. La 15, anul 1543, Petru Rareș,bate pe Iași și Unguri, părăsind Transilvania. La 16, anul 1595 Gloriasa luptă a lui Stroe Bozescu contra Tătarilor la Stănești. La 17, anul 1475, Ștefan cel Mare bate pe Turci aprope de Focșani. La 18, anul 1651, Adunarea Țârei, condamnă trei boeri de turi de bani publici. i ■ ■ [UNK] Mișcarea populațiunei României in 1890 Mișcarea populațiunei póte servi, pâna la oarecare grad, ca măsură pentru constatarea prosperităței sau a decadinței poporelor. Ori cât ar socori științele și artele , ori cât de mare desvoltare ar lua loc avuția publica și privata, daca populațiunea sta pe loc sau de crește aceasta este un somn cu societatea care se află intr’o asemenea situațiune, este bolnavă. In societățile bine organisate omenii de știință ca și bărbații de stat, se preocupă de aprope cu cestiunile privitore la mișcarea populațiunei. Tabloul acestei mișcări este pentru dinșii oglinda cea mai sigura a stărei poporului. Și când se constata ca populația era in loc sa merga inainte, in loc sa sporească, din contra descrește, preocuparea care primeza pe tote, este de a se cerceta căușele descrescerei spre a se lua măsurile de îndreptare. Exemplul despre aceasta ni-1 infațisaza Republica francesa. Este timp de când economiștii și statisticii atrag atențiunea asupra faptului ca populațiunea franceză cresce intr’o proporțiune mai mica decât oricare alta. S’au facut calcule spre a se dovedi cft daca francesii vor urma pe această cale, peste un secol vor ajunge au o națiune de a treia mână in comparațiune cu Germania și alte țări. Se pare ca tote au fost de prisos. In adevăr, statistica mișcărei populațiunei francese in 1890 vine și descopere o situațiune care a provocat un strigăt de alarmă in tota întinderea Republicei; populațiunea francesl in 1890 a scurt cu 88,446 suflate, adică in loc sa erógeada înapoi. Starea civila a înregistrat 260,882 de căsătorii, 838,019 născuți și 876,505 decese. din Comparându-se aceste cifre cu cele 1889, resultâ ca in 1890 s’au făcut cu 3,602 mai puține căsătorii, s’au născut mai puțin 42,520 copii și au murit 81,572 mai mult decât in 1889. a Asemenea situațiune nu pate să nu ne îngrijească ; și in adevőr, toți cari se ocupau de cestiunile de felul acesta și chiar lumea profană, este adânc impresionată; cu toții se intreba cari vor fi căușele acestei decresceri a populațiunei și cari sunt mijlocele de îndreptare ce se pot întrebuința. Spre a se micșora efectul sdrobitor al situațiunei s’a căutat a se atribui împuținarea populațiunei de iorlucoza. Aceasta nu se potrivesce, deorece influenza nu a putut opri căsătoriile nici nisceriîea. Sunt alte cause și pe cari omenii de Stat și specialiștii le cunosc forte bine. Se pare insă câ poporul francos închide ochii, ocolesc adevărul, înspăimântați și îngrijiți, istă ce zic unii dintre publiciști: „Francia, care, pe timpul lui Vauban, sunt două secoli, forma 40 la sută din populațiunea europeană, nu mai represintă astăzi decât 13 la sută. Tote națiunile inpregiurul nostru cresc și se înmulțesc. Francia singură rămâne staționară sau da înapoi. Nu numai rasele rivale ne debordează pe pământul nostru, furnheaza și amenință de a ne lua locul. „Daca instictul vital nu se desceapta la strigatul de alarma al statisticilor , dacă patriotismul nostru nu găsesce, in resoluțiuni virile, mijloce eficace, de renovare, s’a isprăvit; io curând nu va remâne din aceea ce a fost patria decât operile împrăștiate ale artiștilor săii și suvenirul marirei sale trecute. „Oprirea desvoltarei populațiunei este semnul unei decăderi neremediabile. Depopularea este bătrânețea. Ca dânsa se manifestează tendințele cazaniere și predomnirea intereselor egoiste; energia naționala slâbeste, trebuința de expansiune încetează, vitalitatea se stinge și chiar influența morală nu supraviețuește mult timp puterei materiale. „Amenințarea cea mai ingrijitare pentru noi nu este tripla sau quadrupla alianță, ci este depopulațiunea satelor.“ Oricât s’ar părea de exagerate aceste îngrijiri, trebue să recunoștem ca faptul cum ca populațiunea francesa, in loc sa mearga inainte, da înapoi, merita să ingrijască in cel mai mare grad națiunea fransesa. Sa venim la noi. Departe de a fi in situațiunea Franciei, din contra,apoi se constată că in 1890 nașterile intrec morțile cu 53,912 suflete. Și pentru ca cetitorul sâ -și pute face idee prin comparațiune, vom adaoga ca in Francia in 1886 nascerile au întrecut morțile numai cu 52,616, cu tote ca populațiunea franceză este de vre-o 38 milione, iar cea română abia de 6 milione. Este adevărat că ne întrec alte țări când este vorba de sporirea populațiunei, cu tote acestea nu suntem dintre cele din urmă etate. Diferitele cause, si mai cu seamă lipsa de igiena, de ingrigiri medicale, fac sa piară sumă de copii, scurtează viața a o sumă de adulți in țara cóstra. S’a scris și s’a vorbit de ajuns cu privire la aceasta, s’a aratat mijlocele de indreptare, și ce este drept, s’a facut puțina indreptare. Avem insă mult de făcut pentru ca sa ajungem a pune populațiunea română in rândul statelor unde traiul populațiunei contribue la sporire și la intărire. O altă cestiune se înfățișează când este vorba despre mișcarea populațiunei in România și anume: Cresce are populațiunea română in raport cu populațiunea israelită in așa proporțiune incât sa nu ne insufle nici o îngrijire pentru viitor ? Acesta cestiune m’a preocupat ca și pe alți și sunt aprópe deae fzeci de ani de când am scris, că, intru cât privește Moldova, disproporțiunea a intra sporirea populațiunei române și populațiunei israelite ne amenința, intr’un viitor mai mult sau mai puțin depărtat, cu o adevărata copleșire. Iar asta$i, când granițele țarei nóstre sunt deschise unei adevărate năvăliri de elemente streine și mai cu seama de ebrei ruși și gălițieni, îngrijirea de o dhóidra este cu mult mai mare. Și pentru a ne convinge despre aceasta sa cercetam una câte una faptele prin cari se manifesteazâ mișcarea populațiunei in Moldova. Vom incepe cu căsătoriile. In 1890 3.656 căsătorii, dintre care 2.244 căsătorii ortodoxe, 1.233 casatorii israelite, 122 catolice și restul alte confesiuni. Raportând la sută aceste căsătorii sătorii 61 se constată că din 100 căau fost ortodoxe și 37 israelite. Cu alte cuvinte in orașele Moldovei mai mult de jumătate din căsătorii au fost izraelite. Trec la Naseeri, In 1890 s’au născut in orașele Moldovei 11,569 de prunci, dintre care 5,654 ortodoxi și 5,359 izraeliț, sau la 100, 48 ortodoxi și 46 izraeliți. Prin urmare cu privire la naseeri s’au născut mai atâți izraeliți cât ortodoxi. Venim la morți. Au murit in 1890 in orașele Moldovei 10,447 inși dintre care 6,549 ortodocși și 3,270 izraeliți sau in procente, au murit dintr’o sută 62 ortodoxi și numai 31 izraliți. Ce ne spun aceste cifre ? Că in 1890 s’au născut in orașele Moldovei 5,654 prunci ortodoxi și au murit 6,549, adica ca au murit dintre ortodoxi cu 895 mai mult decât s’a născut. Că in acelaș an a’au născut 5,359 prunci israeliți, și au murit 3,270 adica că s’au nascut 2,089 prunci izraeliți mai mulți de cât au murit. Iar in presente: In 1890 populațiunea românească din orașele Moldovei s’a împuținat cu 895 suflete, iar populațiunea izraelita s’a înmulțit cu 2,089 suflete. Altceva. Statistica populației ne mai spune ca in orașele din Muntenia populațiunea ortodoxa de abia a crescut in 1890 cu 2,219 suflete iar cea izraelită cu 954 suflete. Cu alte cuvinte ca, chiar in orașele din Muntenia populațiunea ortodoxa a crescut cu puțină deosebire, cât a crescut populațiunea izraelită în orașele Munteniei se înmulțesc aprope cu elementul ortodox. întreb: Este oare o stare normală aceea in care se constată intr’o țară de și cu totul ortodoxa, populațiunea ortodoxa din orașele Moldovei se micșorează cu 78 la suta, iar cea izraelita se înmulțește cu 184 la sută? Că in cealalta jumătate a țărei, adică Muntenia, populațiunea ortodoxă de abia cresce in jumătate mai mult decât ce izraelită? Este o stare normală aceea unde se constată ca in orașele Moldovei se nasc atâți ortodoxi cât și izaeliți, iar când este vorba de marte se constată ca mor de done ori mai mult ortodoxi decât izraeliții nu Se pate ca aceasta situațiune sa ingrijesca pe acei cari au declarat pe față că vroiesc să facă din populațiunea izraeilită burghezimea română. Se pare că aceasta tristă și ingrigitare situațiune să bucure pe acei cari visează desființarea neamului românesc; ea nu pate însă, să nu pună pe gânduri pe cei cari î și dau seama produs despre tristele rezultate ce -și va produce in viitor predomcirea elementelor streine in orașele României. Resalvându-me a reveni asupra pestiunei cu privire la mișcarea populațiunei rurale ’și permit a atrage seriosă atențiunea bunilor români asupra stărei populațiunei din orașele romane. (Economia Națională) TELEGRAME Constantinopol 22 Ianuarie. — Se află din sorginte sigură că știrile ziarelor franceze in privința unui complot în contra Sultanului și a arestării aprope 300 de persane care ar fi implicate în acastă afacere, sunt cu desăvârșire neîntemeiate. — Ambasadorul Franței a făcut cunoscuteri Porții că primește redactarea bulgară a proectului de notă care trebue să fie adresată dlui Lanel. Incidentul este astfel închis. Indrianopolis 22 Ianuarie.—In urma unui incediu în Institutul național de chirurgie, s’a răspândit panica printre bolnavii, pe cari s’au dus să-i deștepte păzitorii. Până acuma s’au scos 9 cadavre ; mai sunt altele încă sub dărâmături; 6 copii au perit. Viena 22 Ianuarie.— Camera a adoptat rezoluțiunea care invită guvernul să se ințelegă cu celelalte state contractante ca neînțelegerile ce s’ar ivi în esecutarea tractatelor de comerț să se revolte de un arbitragiu. Paris 22 Ianuarie.—L. Lanel va fi autorizat să finască afacerea Chadonino dar fără să deschidă discuție asupra facultății ce-și reservă Bulgaria de a expulsa ea însăși în cazul când persona lovită de expulsare n’ar părăsi teritoriul în termenul fixat. — întâlnirile dintre d. Delpech și cei doi martori ai d-lui Castelin nu vor avea loc deorece d. Delpech nu a voit să ofenseze pe acești martori. D. Floquet nu a primit îică plângere de la d. Saur ; se crede de altmintrerea câ incidentul este închis, deorece d. Floquet nu pate să mai fie sema de asemenea plângere. Bruxella 23 Ianuarie.— Hotelul ducelui d’Arenberg situat pe piața Petit Sablon arde de la 2 ore de dimineța. Holul conține tablouri și obiecte artistice de o mare valore și de o reputațiune europeană. Paris 23 Ianuarie.— Alexandra Buzoianu, in etate de 20 ani, original din București, s’a sinuciseri intr’o cameră a unui otel trăgându-și un foc de revolver în inimă. Neapole 23 Ianuarie.—Niște desordine au isbucnit ori și au continuat azi la Universitate, doi studenți au fost arestați. Petersburg 23 Ianuarie.—«Gazeta Bursei» zice că Banca imperiului după ce a susținut târgul din Petersburg, se gândește să vie în ajutorul tâtrgului din Moscova. Viena 23 Ianuarie.—Procurorul a dat o ordonanță de neurmărire în afacerea lui «Wiener Tagblatt» făcut răspunzător de panica de la Bursă de la 14 Noembre trecut. Petersburg 23 Ianuarie.— Legea municipală, legea asupra instituțiunilor provinciale în provinciile baltice precum și noua lege asupra evreilor s’au amânat, guvernul fiind ocupat exclusiv amente cu măsurile contra fomei. Viena 23 Ianuarie.—Deorece discuția în privința resolvării privitore la negocierile viitore pentru tractate de comerț cu România și Serbia a rămas in suspensions în ultima ședință, d. Rainze a cerut discuția imediată. D. Lupu a propus să se trimită resoluțiunea comisiunei vamale. Raportorul, d. Hallwich a vorbit în favorea propunerii dlui Lupu . Camera l-a aprobat. Camera a primit apoi resoluțiunea care tinde sa încapă noi negocieri cu Italia, P. S. Aurelian