Curierul Foaea Intereselor Generale, 1892 (Anul 19, nr. 1-130)

1892-01-15 / nr. 5

Anul al XX-lea No. 5. 1 PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI AMUNGIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Kr. — p­e semestru 12 Pr. - pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICT­ , pe an, 28­­ Fr.—pe Semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. ái­ RELNATATE...............................................40 fr.­­[NSERȚIU­NI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE , . . . i Fr.— EPISTOLE NEBBANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația ISO. — Strada 3D© Stas. — ISO. ♦\ O a, 1 e­n­cl­a­­r­ia 1 Septa, xrx â­n. ș­i STIL VECHIO­S_____țR­I­N­A ]________PATRONUL ^­I­L­E­I |­II­M­PUL DIN SĂPTĂMÂNĂ STIL NOU­Ă| ZIUA | PATRONUL Z­ILEI__________| Bă*. 36relui | Apus. Sorelei Ianuarie Ianuarie " 12 Duminică Sf. Tatiana­­ cap. ei la Episc. Argeș) 24 Duminică Timoteiu 7—29 4—57 13 Luni Sf. mart. Ermiliu și Stratonic 25 Luni Convers. Apost. Pavel 7—28 4—57 Marți c. P. uciși în Sinai și Raith La 11 Ianuarie. Pătrarii din urmă cu 26 Marți Polycarp 7—27 4-59 13 Mercun Cuv. păr. Pavel Tiben și lon Colibașu i­ fr. nrnoat Di.T.t 27 Marcuri loan Crisostom 7—26 5—1 16 Joi Inch, eunst lanț al sf Ap. Petru timp frumos apoi amestecat 28 Joi Carol Magnu 7-26 5-1 17 Vineri 1 Cuv. păr. Antonie cel mare 29 Vineri Francisca 7—25 5— 3 13______________Sâmbătă 1 Sfinții păr. Atanasie și Kiril 30 Sâmbătă Martina ______________________________—23__________6- 6 IASSI Berclin 15 (27)Ianuarie 1892. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. CONRESPONDENȚI IN STRĂINATATE:­­Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Dl. Adam, íégociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Pas­­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuali de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 61 rue Caumartin.­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. W. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien,­­ Stubenkastei No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Viesse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 168, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win jur, 20 bani. Ianuarie La 12, anul 1860. Galba, guvernatorele Ro­mânilor din Dacia, mare ucis. La 13, anul 1793. M. Suțu ocupă tronul Moldovei. La 14, anul 1527. Ștefan VI, Domnul Mol­dovei, încetază din viață. La 15, anul 1543, Petru Rareș,bate pe Iași și Unguri, părăsind Transilvania. La 16, anul 1595 Gloriasa luptă a lui Stroe Bozescu contra Tătarilor la Stănești. La 17, anul 1475, Ștefan cel Mare bate pe Turci aprope de Focșani. La 18, anul 1651, Adunarea Țârei, con­damnă trei boeri de turi de bani publici. i­­ ■­­ ■­­ [UNK] Mișcarea populațiunei României in 1890 Mișcarea populațiunei póte servi, pâna la oare­care grad, ca măsură pentru constatarea prosperităței sau a decadinței poporelor. Ori cât ar socori științele și artele , ori cât de mare desvoltare ar lua loc avuția publica și privata, daca populațiunea sta pe loc sau de crește aceasta este un somn cu societatea care se află intr’o asemenea situațiune, este bol­navă. In societățile bine organisate omenii de știință ca și bărbații de stat, se preocupă de aprope cu cestiunile pri­­vitore la mișcarea populațiunei. Ta­bloul acestei mișcări este pentru dinșii oglinda cea mai sigura a stărei po­porului. Și când se constata ca po­­pulația era in loc sa merga inainte, in loc sa sporească, din contra des­crește, preocuparea care primeza pe tote, este de a se cerceta căușele des­­crescerei spre a se lua măsurile de îndreptare. Exemplul despre aceasta ni-1 infa­­țisaza Republica francesa. Este timp de când economiștii și statisticii a­­trag atențiunea asupra faptului ca populațiunea franceză cresce intr’o proporțiune mai mica de­cât ori­care alta. S’au facut calcule spre a se do­vedi cft daca francesii vor urma pe­­ această cale, peste un secol vor a­­junge a­u o națiune de a treia mână in comparațiune cu Germania și alte țări. Se pare ca tote au fost de pri­sos. In adevăr, statistica mișcărei po­pulațiunei francese in 1890 vine și descopere o situațiune care a provo­cat un strigăt de alarmă in tota în­tinderea Republicei; populațiunea fran­­cesl in 1890 a scur­t cu 88,446 suflate, adică in loc sa erógea­da înapoi. Starea civila a înregistrat 260,882 de căsătorii, 838,019 născuți și 876,505 decese. din Comparându-se aceste cifre cu cele 1889, resultâ ca in 1890 s’au făcut cu 3,602 mai puține căsătorii, s’au născut mai puțin 42,520 copii și au murit 81,572 mai mult de­cât in 1889. a Asemenea situațiune nu pate să nu ne îngrijească ; și in adevőr, toți cari se ocupau de cestiunile de felul acesta și chiar lumea profană, este adânc impresionată; cu toții se intreba cari vor fi căușele acestei decresceri a po­pulațiunei și cari sunt mijlocele de îndreptare ce se pot întrebuința. Spre a se micșora efectul sdrobi­­tor al situațiunei s’a căutat a se a­­tribui împuținarea populațiunei de io­­rlucoza. Aceasta nu se potrivesce, de­ore­ce influenza nu a putut opri că­sătoriile nici nisceriîea. Sunt alte ca­use și pe cari omenii de Stat și spe­cialiștii le cunosc forte bine. Se pare insă câ poporul francos închide ochii, ocolesc adevărul, înspăimântați și îngrijiți, istă ce zic unii dintre publiciști: „Francia, care, pe timpul lui Vau­ban, sunt două secoli, forma 40 la sută din populațiunea europeană, nu mai represintă astă­zi de­cât 13 la sută. Tote națiunile inpregiurul nos­tru cresc și se înmulțesc. Francia singură rămâne staționară sau da în­apoi. Nu numai rasele rivale ne de­bordează pe pământul nostru, furnh­­­eaza și amenință de a ne lua locul. „Daca instictul vital nu se des­­ceapta la strigatul de alarma al sta­tisticilor , dacă patriotismul nostru nu găsesce, in resoluțiuni virile, mijloce eficace, de renovare, s’a isprăvit; io curând nu va remâne din aceea ce a fost patria de­cât operile împrăștiate ale artiștilor săii și suvenirul marirei sale trecute. „Oprirea desvoltarei populațiunei este semnul unei decăderi neremedi­­abile. Depopularea este bătrânețea. Ca dânsa se manifestează tendințele cazaniere și predomnirea intereselor egoiste; energia naționala slâbeste, trebuința de expansiune încetează, vi­talitatea se stinge și chiar influența morală nu supraviețu­ește mult timp puterei materiale. „Amenințarea cea mai ingrijitare pentru noi nu este tripla sau qua­­drupla alianță, ci este depopulațiunea satelor.“ Ori­cât s’ar părea de exagerate a­­ceste îngrijiri, trebue să recunoștem ca faptul cum ca populațiunea fran­­cesa, in loc sa mearga inainte, da înapoi, merita să ingrijască in cel mai mare grad națiunea fransesa. Sa venim la noi. Departe de a fi in situațiunea Franciei, din contra,­­a­poi se constată că in 1890 nașterile intrec morțile cu 53,912 suflete. Și pentru ca cetitorul sâ -și pute face idee prin comparațiune, vom adaoga ca in Francia in 1886 nascerile au întrecut morțile numai cu 52,616, cu tote ca populațiunea franceză este de vre-o 38 milione, iar cea română a­­bia de 6 milione. Este adevărat că ne întrec alte țări când este vorba de sporirea popula­­țiunei, cu tote acestea nu suntem dintre cele din urmă etate. Diferitele cause, si mai cu seamă lipsa de i­­giena, de ingrigiri medicale, fac sa piară sumă de copii, scurtează viața a o sumă de adulți in țara cóstra. S’a scris și s’a vorbit de ajuns cu privire la aceasta, s’a aratat mijlo­­cele de indreptare, și ce este drept, s’a facut puțina indreptare. Avem insă mult de făcut pentru ca sa ajungem a pune populațiunea română in rân­dul statelor unde traiul populațiunei contribue la sporire și la intărire. O altă cestiune se înfățișează când este vorba despre mișcarea popula­­țiunei in România și anume: Cresce are populațiunea română in raport cu populațiunea israelită in așa propor­­țiune in­cât sa nu ne insufle nici o îngrijire pentru viitor ? Acesta cestiune m’a preocupat ca și pe alți și sunt aprópe deae­ fzeci de ani de când am scris, că, intru cât privește Moldova, disproporțiunea a intra sporirea populațiunei române și populațiunei israelite ne amenința, intr’un viitor mai mult sau mai pu­țin depărtat, cu o adevărata copleșire. Iar asta­$i, când granițele țarei nós­­tre sunt deschise unei adevărate nă­văliri de elemente streine și mai cu seama de ebrei ruși și gălițieni, în­grijirea de o dhóidra este cu mult mai mare. Și pentru a ne convinge despre aceasta sa cercetam una câte una faptele prin cari se manifesteazâ mișcarea populațiunei in Moldova. Vom incepe cu căsătoriile. In 1890 3.656 căsătorii, dintre care 2.244 că­sătorii ortodoxe, 1.233 casatorii is­raelite, 122 catolice și restul alte con­fesiuni. Raportând la sută aceste căsătorii sătorii 61 se constată că din 100 că­au fost ortodoxe și 37 israelite. Cu alte cuvinte in orașele Moldovei mai mult de jumătate din căsătorii au fost izraelite. Trec la Naseeri, In 1890 s’au năs­cut in orașele Moldovei 11,569 de prunci, dintre care 5,654 ortodoxi și 5,359 izraeliț, sau la 100, 48 orto­­doxi și 46 izraeliți. Prin urmare cu privire la naseeri s’au născut mai a­­tâți izraeliți cât ortodoxi. Venim la morți. Au murit in 1890 in orașele Moldovei 10,447 inși din­tre care 6,549 ortodocși și 3,270 iz­raeliți sau in procente, au murit din­­tr’o sută 62 ortodoxi și numai 31 izraliți. Ce ne spun aceste cifre ? Că in 1890 s’au născut in orașele Moldovei 5,654 prunci ortodoxi și au murit 6,549, adica ca au murit dintre orto­doxi cu 895 mai mult de­cât s’a născut. Că in acelaș an a’au născut 5,359 prunci israeliți, și au murit 3,270 a­­dica că s’au nascut 2,089 prunci iz­raeliți mai mulți de cât au murit. Iar in presente: In 1890 popula­­țiunea românească din orașele Mol­dovei s’a împuținat cu 895 suflete, iar populațiunea izraelita s’a înmulțit cu 2,089 suflete. Alt­ceva. Statistica populației ne mai spune ca in orașele din Munte­nia populațiunea ortodoxa de abia a crescut in 1890 cu 2,219 suflete iar cea izraelită cu 954 suflete. Cu alte cuvinte ca, chiar in orașele din Mun­tenia populațiunea ortodoxa a cres­cut cu puțină deosebire, cât a cres­cut populațiunea izraelită în orașele Munteniei se înmulțesc aprope cu e­­lementul ortodox. întreb: Este oare o stare normală aceea in care se constată intr’o țară de și cu totul ortodoxa, populațiunea ortodoxa din orașele Moldovei se mic­șorează cu 78 la suta, iar cea izra­elita se înmulțește cu 184 la sută? Că in cea­lalta jumătate a țărei, adi­că Muntenia, populațiunea ortodoxă de abia cresce in jumătate mai mult de­cât ce izraelită? Este o stare normală aceea unde se constată ca in orașele Moldovei se nasc atâți ortodoxi cât și izaeliți, iar când este vorba de marte se constată ca mor de done ori mai mult orto­doxi de­cât izraeliți­i nu Se pate ca aceasta situațiune sa ingrijesca pe acei cari au decla­rat pe față că vroiesc să facă din po­pulațiunea izraeilită burghezimea ro­mână. Se pare că aceasta tristă și ingrigitare situațiune să bucure pe acei cari visează desființarea neamu­lui românesc; ea nu pate însă, să nu pună pe gânduri pe cei cari î și dau seama produs despre tristele rezultate ce -­și va produce in viitor pre­­domcirea elementelor­ streine in ora­șele României. Resalvându-me a reveni asupra pes­­tiunei cu privire la mișcarea popula­­țiunei rurale ’și permit a atrage se­­riosă atențiune­a bunilor români a­­supra stărei populațiunei din orașele romane. (Economia Națională) TELEGRAME Constantinopol 22 Ianuarie. — Se află din sorginte sigură că știrile ziarelor fran­ceze in privința unui complot în contra Sultanului și a arestării aprope 300 de persane care ar fi implicate în acastă a­­facere, sunt cu desăvârșire neîntemeiate. — Ambasadorul Franței a făcut cu­­­noscut­eri Porții că primește redactarea­­ bulgară a proectului de notă care tre­bue să fie adresată d­lui Lanel. Inciden­tul este ast­fel închis. Indrianopolis 22 Ianuarie.—In urma unui incediu în Institutul național de chi­rurgie, s’a răspândit panica printre bol­navii, pe cari s’au dus să-i deștepte pă­zitorii. Până acuma s’au scos 9 cadavre ; mai sunt altele încă sub dărâmături; 6 copii au perit. Viena 22 Ianuarie.— Camera a adop­tat rezoluțiunea care invită guvernul să se ințelegă cu cele­l­alte state contrac­tante ca neînțelegerile ce s’ar ivi în ese­­cutarea tractatelor de comerț să se re­volte de un arbitragiu. Paris 22 Ianuarie.—L­. Lanel va fi autorizat să finască afacerea Chadonino dar fără să deschidă discuție asupra fa­cultății ce-și reservă Bulgaria de a ex­­pulsa ea însă­și în cazul când persona lo­vită de expulsare n’ar părăsi teritoriul în termenul fixat. — întâlnirile dintre d. Delpech și cei doi martori ai d-lui Castelin nu vor avea loc de­ore­ce d. Delpech nu a voit să o­­fenseze pe acești martori. D. Floquet nu a primit îică plângere de la d. Saur ; se crede de altmintrerea câ incidentul este închis, de­ore­ce d. Floquet nu pate să mai fie sema de a­­semenea plângere. Bruxella 23 Ianuarie.— Hotelul duce­­lui d’Arenberg situat pe piața Petit Sa­blon arde de la 2 ore de dimineța. Ho­lul conține tablouri și obiecte artistice de o mare valore și de o reputațiune euro­­­peană. Paris 23 Ianuarie.­— Alexandra Buzo­­ianu, in etate de 20 ani, original din Bu­curești, s’a sinucis­eri intr’o cameră a u­­nui otel trăgându-și un foc de revolver în inimă. Neapole 23 Ianuarie.—Niște desordi­­ne au isbucnit ori și au continuat azi la Universitate, doi studenți au fost arestați. Petersburg 23 Ianuarie.—«Gazeta Bur­sei» zice că Banca imperiului după ce a susținut târgul din Petersburg, se gân­dește să vie în ajutorul tâtrgului din Moscova. Viena 23 Ianuarie.—Procurorul a dat o ordonanță de neurmărire în afacerea lui «Wiener Tagblatt» făcut răspunzător de panica de la Bursă de la 14 Noembre trecut. Petersburg 23 Ianuarie.— Legea mu­nicipală, legea asupra instituțiunilor pro­vinciale în provinciile baltice precum și noua lege asupra evreilor s’au amânat, guvernul fiind ocupat exclusiv amente cu măsurile contra fomei. Viena 23 Ianuarie.—De­ore­ce discu­ția în privința resolvării privitore la ne­­gocierile viitore pentru tractate de co­merț cu România și Serbia a rămas in suspensions în ultima ședință, d. Rainze a cerut discuția imediată. D. Lupu a propus să se trimită resoluțiunea comi­­siunei vamale. Raportorul, d. Hallwich a vorbit în favorea propunerii d­lui Lupu . Camera l-a aprobat. Camera a primit apoi resoluțiunea care tinde sa încapă noi negocieri cu Italia, P. S. Aurelian

Next