Curierul Foaea Intereselor Generale, 1893 (Anul 20, nr. 1-64)
1893-01-15 / nr. 3
A. S. R. Principele Alfred de Marea Britanie și Irlanda cu A. S. Principesa Frederic de Hohenzollern , A. S. Principele Moștenitor de Saxa-Meiningen cu A. S. R. Principesa Alexandra de Marea Britanie și Irlanda A. S. R. Principele Frederic de Hohenzollern cu A. S. R. Principesa Moștenitore de Hohenzollern. A. S. Principele Moștenitor de Hohenzollern. A. S. Principele Carol de Hohenzollern. Când tote aceste salte Persóne au intrat in biserica, A. s. R. Ducele d’Edimburg conduse pe A. S. r. Principesa Maria d’inaintea Altarului alaturi de A. S. R. Principele Moștenitor. (Va urma) TELEGRAME Viena 21 Ianuarie.—Prințul Bulgariei a sosit ți va pleca, mâine dupăi ámezi, la Munich. Berlin 21 Ianuarie. — «Norddeutsche Zeitung“ zice că vizita d-lui Al. Lahovary la Berlin are ca scop exclusiv negociațiunile comerciale, iar nici decum, precum o pretinde alte ziare, intrarea României in tripla alianțat, intrare care s’ar face in urma unei invitațiuni speciale a Imperatului. Viena 21 Ianuarie.—Se asigură că d. Al. Lahovary a plecat direct de la Berlin la București, ffără a trece prin Viena. Berlin 21 Ianuarie.— Prințul și Principesa moștenitori ai României vor asista la căsătoria Prințesei Margareta de Prusia la 24 Ianuarie. Paris 21 Ianuarie.—«A află din Cair că studenții va ținne medivului la eșirochee, și in urmă s’au dat ziarului «Mokattan*, org._ _______... tereselor engleze, și au sfărâmat ferestrele. Mai mulți studenți au fost arestați. Belgrad 21 Ianuarie.Deși nu e încă confirmată in mod oficial, împăcarea Regelui Milan cu Regina Natalia este considerată de tota lumea ca un fapt îndeplinit sau iminent; acest eveniment este primit, în general, cu satisfacțiune. Ierisorii orașul era iluminat, azi e împodobit. Londra 21 Ianuarie. — «Times» zice că ziarele franceze se silesc să provoce un simțământ de nesiguranță in privința situațiunei în Egipt. Pericolele europenilor sporesc prin tăcerea Kedivului in fața știrilor greșite asupra ultimelor evenimente. CURIERUL tl. BALASSAN Se asigură că Kedivul va conferi Osmanii lui Fahri-Pașa și il va numi maestru al ceremoniilor. Paris 21 Ianuarie.—«Le Gaulois» povestește că a sosit un colonel sârb la Paris, însărcinat de Regele Alexandru cu o misiune secreta pe lângă tatăl său, cu care a avut mai multe întrevederi; în urmă, la 10 Ianuare, a plecat la Biarritz. D. de Mohrenheim intervenise deja pe lângă regele Milan in vederea unei impăcări cu regina Natalia. Regele Milan a plecat la 12 Ianuare la Biarritz, de unde trebuia să se interest cu regina Natalia și să stea cu ea mai mult timp în Paris. Cu tote acestea, regele Milan a venit singur din Biarritz la Paris. New-York 21 Ianuare.— «New-York Herald» anunță că rescularea din Haiti a fost înfrânată. Buenos Ayres 21 Ianuare. — Situația la provincia Corrientes este puțin satisface tare. Certurile și jafurile continuă. Crisa ministerială există încă în republica Argentina; agiul se urcă mereu. Radicalii și partizanii lui Mitre vor ține mâine un meeting în contra politicei urmate de guvern în privința provinciei Corrientes. Viena 22 Ianuarie.—Prințul Bulgariei a plecat după amezi, cu Orientul expres, la Münich, New York 22 Ianuarie.— «New York Times» zice că d. Cleveland își exprimase speranța într’un interview de a vedea adoptându-se proiectul, care desființazâ Shermanbill privitor la cumpărările de argint. întrebat in privința tarifului MacKinley dacă va fi abrogat, d Cleveland a răspuns că ar voi să știe dacă i se încredințase puterea intr’un alt scop. Paris 23 Ianuarie. —«Agenția Havas* Jr că pe ,a amunr ai.' ad 23 utăților comunicațiilor, ministrulul roabei a amânat in mod provizoriu chemarea anuală a reservelor. Berlin 23 Ianuarie—Reichstagul a votat, cu o mare majoritate, proiectul pentru introducerea timpului uniform. Munich 23 Ianuarie.— Prințul Bulgariei a sosit in timpul dimineței. Londra 24 Ianuarie.— «Times» află că ministrul Angliei s’a dus la Tanger, venind din Fez, unde a avut, în general, succes. El se va sili să sprijinesca pe d. Ridgeway în negociațiunile sale cu Sultanul. Roma 24 Ianuarie.— «Dirito» anunță că d. Menabrea a cerut președintelui Senatului să deschizi o anchetă minuțiosâ în privința actelor de nedelicatețat ce i se reproșază din partea presei frandze. El pune la disposițiunea președintelui persona sa, documentele sale cele mai intime ; din acestea ,va reeși că mai pote fi membru al Senatului. Copenhaga 24 Ianuarie — Ministrul marinei va cere ca și Danemarca să fie representată la revista internaționala a flotelor, cu ocasiunea exposițiunei din Chicago. Viena 24 Ianuarie. — Majestatea Sa Regele României a sosit azi la gara de Vest la 7 ore 30 minute, cu o întârziere de trei sferturi de oră. După o scurtă opri spec reta gații...................... unu vitar ULigUs titiCj in renta aur 4 la sută platibile în corone Belgrad 24 Ianuarie.—Regența a conferit Prințului Ferdinand al României marele Cordon al ordinului «Vulturul alb». Primul denunțător Paris, 23 ianuarie. Deputatul Delahiye fiind cel dintâiu denunțător dintre colegii lui in afacerea, Panama, și nedând până acum probele alegațiunilor sale in contra celor 104 deputați sculați, ziarul «le Soleil» cere ca comisiunea de anchetă să pună capăt lucrărilor sale și sfi veșteasca pe d. Delahaye, care s-a purtat contra oporei. Calomniile contra d-lui Clemenceau Paris. 23 Ianuarie. Comisiunea de anchetă a ascultat, in urma cererei sale, pe d. Clemenceau, care s’a silit să arate că d. Ștefan a falsificat adevărul in ceea ce-l privește și ar fi complice intr’o uneltire in contra lui. Comisiunea a ascultat in urmă raportul sub-comisiunei In privința sindicatului de gara "Aportul constată că -i obținea fără vre un riite. Sindicatele e , plăti pre care infim.__ Paris 24 Ianuare. — D. Floarens va cere mâine Camerei să transforme in interpelare chestiunea d-lui Milleroye in privința funcționarei în Franța a serviciilor de informațiuni conduse de străini. Geneva 25 Ianuarie. —Din causa unui sloiu de ghiața, care a închis tunelul Credo, de lângă Bellegarde, comunicațiunea cu Parisul este cu totul întreruptă. Londra 25 Ianuarie.—O telegramă din Guatemala anunță că fiul mai mic al ministrului Angliei a fost arestat și maltratați de către hoți. Guvernul din Guatemala a promis satisfacțiune. CRONICA INTERNA M. S. Regele a sosit Mercuri in capitală la 12 ore 30 m. La gară se aflau d-nii miniștri L Catargiu, P. Carp, M. Germani, Al. Marghiloman, Iacob Lahovari, Al. Lahovari, și Tache Ionesco; Gr. Triandafil, primarul capitalei, de Bülow, ministru Germaniei, Andersohn, prim secretar al legațiunei Engleze, precum și mai mulți secretari atașați de legațiune; I. P. S. S. Mitropolitul primat P. S. S. Lor Episcopii de Huși și Roman; d nii Populeanu, procurorul general, Principele Dimitrie Ghica, Paraschivescu, prim procuror; d-nii generali Arion, Theodori, Budișteanu, Fâlcoianu, Barozzi și Berendei; d. Colonel Răsu, prefectul poliției capitalei; casa civilitară a M. S. Regelui, precum persone de distincțiune. O la 12 și 30 m trenul regal, corn vagonul M. S. Regelui, vagonul ant și două vagone de clasa I, trase de locomotiva Buzău și condus de subinspectorul de mișcare Sax,intră in gară. O companie din regimentul I de geniu dă onorurile militare. Maestatea Sa se scobora din tren, urmat de d-nii general Vladescu și I Kalinderu și de d nii C. Olănescu, ministrul lucrărilor publice și G Duca, directorul general al C. F. R., cari au fost intra întîmpinarea Suveranului la Prodal. M. S. Regele intră in salon de clasa I, transformat pentru circumstanță un salon de recepție, unde s’a întreținut aprope o jumatate de oră, in mod afabil, cu toți cei prezenți. La ora 1 Maiestatea Sa părăsește gara, excortat de divizionul de jandarmi călări. In curtea palatului onorurile militare sunt date de o companie de infanterie. Pe tot parcursul de la gară la palat lumea salută cu ursici pe Suveran. Primăria Capitalei a primit, de la Paris, tava de argint cu emailuri de valore, pe care primarul Capitalei, va oferi pânza și sarea A. S. R. Principesei Maria. Consiliul de miniștri, in ședința pe care a ținut’o Luni sub președinția d-lui Catargiu, intre alte cestiuni, s’a ocupat cu proectul de lege pentru modificarea legei de recrutare. la acest proect de lege se prevede ca operațiile de recrutare să se facă de la 15 Februarie la 15 Martie, și că clasele să fie chemate in luna Noembrie, cea ce va permite ca instrucția recruților să se facă in săptămânile de iarnă, cari sunt perdute pentru munca câmpului. Ministrul de răsboi va depune proectul de lege pe biuroul Camerei in săptămâna acesta. D. M.Șoțu, procuror la curtea de apel din Iași, care a fost in capitală pentru afaceri de serviciu, va pleca la oieără îndărăt la postul său. Este probabil că d. Șuțu va succede, la finele lunii, in postul de procuror general al d-lui Teodoreno, care a arătat intenținea de a se retrage. Suita Principesei M Maria D na Monson, domna de onore a A. Sf. d’Edimburg, și Locotenent-Colonel Hotward din brigada vânătorilor pe jos, sunt însărcinați de M. S. Regina Victoria ș. AANL RR. Ducele și ducesa d’Emburg a sostit pe Principesa nostra moștenitore până in Bucuresci, și a asista și la serbările ce vor avea loc cu ocazia primirei Nouilor Căsătoriți in țară. Starea sănătăței M. S. Reginei In urma timpului rece și defavorabil, nu este tocmai satisfacătorre, cu tote acestea, Majestatea Sa a luat parte la dejun, la care au fost invitate mai multe persone, și care a avut loc la 6 a. c. la Segenhaus. INAUGURAREA Duminecă in 10 ianuarie la ora 10 a. m., a avut loc inaugurarea noului gimnaziu clasic G. Șincai. Au participat la acesta serbare: ministrul instrucțiunei, d. Tache Ionescu inspectorii învățământului secundar, directorul aceluiași învățământ, directorul cultelor, Prea Sf. Sa Episcopul Inocențiu al Romanului, Sf.Colonel Năsturel, director al sediei de aplicație, cea mai mare parte a directorilor de școli secundare din capitală, toți profesorii gimnaziului și alte persone de distincție. Inaugurarea s’a incepat cu un serviciu divin, la Biserica Sf. Gheorghe Vechi oficiat de P. S. Episcopul Romanului. După terminarea serviciului, ministrul și asistenții au trecut in localul școllei, unde corul a esecutat imnul^.Tricolor. Au urmat apoi discursuri de ocazie; a vorbit d director al gimnaziului—Th. Popescu, —asupra istoricului, fondurii acestui gimnaziu, fâcând tot o dată și biografia patronului, G. Șincai. Acestuia răspunse ministrul, directorul gimnaziului a ridicat Un toaste—**•—’—“știe, căruia a răspuns ministrul, ridicat toaste pentru profesorii, pentru directorul liceului Mab,—liceu care a servit de al lazielor Cantemir și Șincai și permutări D. Gh .Mvețanu, actual sub-prefect al plasei Crivina, din județul Prahova, este transferat, in aceeași calitate la plase Târgșor, acelaș județ, in locul rămas vacant prin demisionarea d-lui Radu Th. Văcărescu, D. Constantin Buban, actual subprefect al plășei Câmpu-Mostiștea, din județul Ialomița, este transferat, in aceiași calitate la plasa Crivina, din jud Prahova, in locul d-lui Gheorghe G. Crivescuu, transferat. — D. ministru, D. Scarlat Al. Livu actual ajutor al sub-prefectului plășei Medigidia, din județul Constanța, este tran- FOILETON. EMIL GOBARIAU. 99 O CONDAMNARE HBOEÎIPTI. Traducere de Mihail Tledmen PARTEA A DOUA. Afacerea JBolscovan. XXIII. (Urmare). — Nu, dar acuzarea cunoște existența sa. Și Galpin-Daveline a vorbit adela de dânsa, și chiar d-ta i-ai declarat lui in procesele-verbale. Acesta nu se pote nega, e scris și a’ți subsemnat. — Cum dar si de ești de-acolo? — V’am spus, respunse d. Forgat, că trebue găsit o explicație posibilă. — Lucru ce nu’i ia stare de a se găsi, și cât îi de trist, strigă el cu un accent de-o mânie concentrată, de a ne vedea reduși a combina nici o minciună. Dar sunt inocent!... Ce-ar fi dac’ași fi eu asasinul !... Pe când avocații și prisonierul schițau împreună planul de aparare, Biangiu temnicerul, veni și le spuse cft de-acum înainte, ușele închisorei trebue să fie Închise. — Iacă cinci minute, banul meu Blangie, strigă Jacques. Și trăgând mai departe de la ușă pe apărătorii sei, le tîie încet. — Mi-a venit o ideie a lor, pe care trebue să v’o supau... Este cu neputință că de mea, contesa de Claudieuse să nu fie Cât de sigură pote să fie ea, ca n’a indiciu care s’o denunță, ea trebue să frică ca să nu mă apăr prin a spune avevnim... ar nega, știu acesta, dar ea se teme de scandal... Cine știe dacă, pentru a’l evita, ea nu ne ar da un mijloc de scapare... Pentru ce unul din d-vestra oilor, nu s’ar duce pe la dânsa ca se facă o încercare... D. Folgat era omul de decisiuni repezi. — Mă vom duce eu,l se el, daca’mi dați un cuvânt de introducere. Pentru tot respunsul, Jacques Justau condeia și scrisă : «Am spus tot apărătorul meu, d. Folgat. Scapa«ți-mă, și vă jur un secret etern. Mă veți lasa se pier. Genevievă, d-ta, care știi cât supt inocent?.. «Jacques.. — E de ajuns ? întrebă el, dând acel bilet avocatului. — Da, vă promit că iu douăzeci și patru de ore voi fi vă iat pe d-na de Claudieuse... Insă Blangiu își perdea răbdarea, apărătorii trebuiau să se ducă, și eșiți din rochisire, ei trecură prin strada Marche-Neuf, când la vr’o câțiva pași ei zuriril pe an musicant ambulant, pe care’l urmărea câțiva ștrengari... Acesta era un musicant care scârția dintr’o vidră veche, și cânta din gură un cântec. D. Forgat se opri pentru a’i da câteva sentimi, când cântărețul se apropie de el, și întințându’i păca cum pentru a primi milostenia, îi lisă, îți mă recunoșteți, scumpule stăpâne ? cazul tresări. D ta aici!... — Ea însumi, la Sauveterre de afli diminâță. Vă pândeam, căci am de vorbit ca d-ta ceva. De sară la orele nouă, vino și’mi deschide portița gradinei d lui de Chandore... Și luându’și viața sa, el se depărta cântând. « XXIV. D. Magloire era încă mai mult surprins decât de Forgat, de acesta întâlnire și de curiositatea personei. Și după ce cântârețul ambulant se depărta: — Cunoști pe acest individ ? întrebă d. Magloire pe tânărul său confrate. — Acest individ, response d. Forgat, nu este altul decât acel agent despre care v’am vorbit, și a căruia i-am comparat serviciile. — Gadar! — Da Gudar, și nu recunoști! — Gudar pe care’l cunosc eu e mai mare, slab, fără barbă și purta părul trut scurt. Acest must cânt de strade e mic, bărbos și părul seacel lung îi cade pe spinare. Cum trebue a gâci pe omul meu, sub costumul de vagabond și cu o vidră in mână? Vorbind astfel ca, ei ajunse in strada Națională. Aci, ei se opri. — încă un cuvânt înainte de a ne despărți, reluă d. Magloire. Sunteți sigur că ve’ți vedea pe dna de Claudieuse ? — Acesta am promis’o. — Ce’i vei spune ? — Nu ptin. Acesta va depinde de la primirea sa. — De la caracterul cu care o cunosc, de la singura vedere a biletului lui Jacques, ea va porunci de a eși. Dar, orice se va întâmpla, fiți prudent.. Gândiți-vă că o certa ue va sili a schimba sistemul nostru de aparare, singurul mijloc care prezintă câteva șanse. — Ol fiți fără grijă... Și schimbând ultima strângere de mână, ei se despărțiră. D. Magloire se duse acasă și d. Forgat apucă strada Rampei. Șase ore și jumătate sunase, și tânărul avocat se grăbea, temendu-se de a nu face a se aștepta ca masa, dar ajungănd și intrând in salon, el fu forte mierat când a văflut descurajarea și tăcuta tristeță a amicilor și a părinților prisonierului — Avem cumva vr’o nuvelă tristă ? întrebă d. Forgat. — Cea mai tristă de care noi am avut a ne teme, dar le response marchizul de Boiscoran. Ea era prevăzută de noi, și cu tote acestea ea ne surprinde ca o lovitură de trftsuet. (Va urma).