Curierul Foaea Intereselor Generale, 1893 (Anul 20, nr. 1-64)

1893-01-15 / nr. 3

Ami! al XXI-lea No. 3. IASSI Vineri 15 (2?) Ianuarie 1893.______Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUBCIUNILOR [N IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICT­ ,pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. STREINATATE..................................................40 Pr.~ INSERT.­IONI ȘI RECLAM!:. rândul ... 60 Bani, THU LOCALE » ... 1 Fr.— CISTOLE NE|RAfîCATE, nu se primesc.' Anunciuri: Pag. 1, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag.IV, 30 b. v .' • » Redacția și Administrația ISO. - Strada De Sue.-160. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE 9 Oa,l © n.d.a,rtx. Septă­mna &­n­e­i CONRESPONDENȚI IN STRÉINATATE: Pentru FRANCIA­ se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81. Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 61 rue Daumartin.­­ • Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C­oRi emergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C .-mi, VECHIU­L­­IDA­I PATRONUL PILEI I TIMPUL DIN SEPTAMANI" ~| STIL NOD | | I DA PATRONUL PILE­I | RIU. äörej^ 1 Apua.Sorclui ianuarie ! " ===_" Ianuarie” * 10 Duminică 1 Cuv. Păr. Grigore Episcopul­­ 22 Duminică Vicentiu Ion 11 Luni Cuv. Păr. Theodosie chinoviatul 23 Luni Logodna Măriei 1 ._?» if ,5 Marîi . Tatiana (capul ei la Ep. Argeș) La 13 pătrari înteiu cu viscol, vifor și 24 Marți Timoteiu ‘ 4_57 1 13 Mercuri Sf Mart Ermiliu și Stratonic v„ ., 25 Marcuri Convers. Apost. Pavel­­ 4 to 14 Joi C. P. uciși in Sinai și Raith *al5adâ­­tt P01 8er* o 2« Joi Polycarp 15 Vineri Cuv. P. Pavel Tilieu și l­an Colibașu 27 Vineri Ion Crisostom 7 9« 4—1­1 15 Sâmbătă Ind­­­cinat, lanț. atü Sf. Ap. Petru 28 Sâmbătă Carol Magnu " Manuscriptele nepublicate se vor arde. Cm »>•, 90 tutul. _________ * • . A T . Călătoria M. S. Regelui României Carol I și căsătoria Principelui Ferdinand ---------------------------------------—­ Cetim în „Monitorul Oficial“ . Duminecă, 27 Decembre, după ce Majestatea Sa Regele petrecuse nop­­tea în vagon, a plecat din Vârcioro­­va, la orele 4 30 dimioața, spre a continua c&ictoria spre Sigmaringen. La 6 Ve­sdra, D. Emil Ghika, mi­nistrul Țârei la Viena, a întâmpinat pe Majestatea Sa la Presburg și ’- a condus pănft la Viena. Luni, 28 Decembre, la orele 10 30 a. m., trenul sosi la Ulm. Aci Regele fu întâmpinat de D. Benger, consul general al Țarei la Stuttgart, și de o deputațiune a studenților ro­mâni cari fac studiile lor in capitala Wurtembergului. D. Benger, împre­ună cu fiica sa, care oferi un forte frumos coș cu flori, precum și depu­­tațiunea de studenți, au fost priimiți de M. S. Ragele in vagonul regal, care le mulțumi pentru urările ce -I aduse cu prilegiul călătoriei Principe­lui Moștenitor. Dupe o oprire de câte­va minute, trenul porni spre Sigmaringen, unde sosi la orele 12:30 p. m., dupe o că­­lătorie de 50 ore. Majestatea Sa, co­­borîndu-se din vagon, fu întâmpinat pe peronul garei de AA. L­. RR. Principele de Hohenzollern in unifor­mă de colonel-șef al regimentului al 3-lea de linie Dâmbovița No. 22, de Principele Ferdinand, Moștenitorul Tro­cului de Ducele d’Edimburg; de Prin­cipele Alfred al Marii­ Britanii și Ir­landei, de Altețele Lor Principele Moș­tenitor de Hoher­zollern , Principele Frederic și Principele Carol; de A. S. R. Principele Albert al Belgiei și de suitele lor, precum și de toți dem­nitarii Curiei Princiare și notabilitățile orașului în ținută de gală. Regele nostru Se îmbrățișa, în mod forte călduros, cu toți Augustii Mem­bri ai Familiei Sale, și după ce ’I fură presintate personele din suite și Se întreținu în mod forte alabil cu cei presinți, Majestatea Sa Se urcă, a A. S. R. Ducele d’Edimburg, ie tră­sură cu patru cai înhămată „fi la Dau­­mont“ și este condus de aci la Castel. Gara era forte frumos împodobită cu flori, ghirlande de verduța, drapele române, engleze și germane, și covore. La coborârea din tren, ca și la ple­carea la Castel, Regele fu aclamat cu vini strigări de urări și prin salve de tunuri. De la gară la Castel cortegiul trece tot timpul sub arcuri de verde­­țâ și garduri vi­i de brafic împodo­bite cu drapele. Orașul este in mare sarbatore, a­­nimația produsa prin gramftdirea po­­pulațiunei, din localitate și din im­­pregiurimi, ce se îmbulzea in calea cortegiului și saluta cu mult respect pe Suveranul României. La Castel, Majestatea Sa fu întâm­pinat de AA. N­. RR. Principesa- Mamă de Hohenzollern și Principesa de Hohenzollern , de A. S. I. Ducesa d’Edimburg cu Principesa Maria, Lo­godnica Principelui nostru Moștenitor, și cu Principesele Victoria și Alexan­dra, fiicele Sale; de A. £. R. Comi­­tesa de Flandra, sora Mejestatei Sale ; de A. S. I. Marele Duce Alexis al Rusiei; de Altețele Lor Regale Prin­­cipcipele și Principesa Moștenitore de Saxa-Meiningita, precum și de dom­­nele Curiei. Majestatea Sa fu salutat in modul cel mai călduros de Augusta Mumă și cele­ altete înalte Persoane. La ora 1,15, in aceeași­­ zi, sosi și Majestatea Sa Impöratul Germaniei și rege al Prusiei cu o suita nume­­roasa, care fu primit la gară numai de Membrii familiei de Hohenzollern, conform dorinței ce exprimase a nn ’I se face primire oficială. M. S. Imperatul fu condus la Cas­tel bde A. S. R. Principele de Ho­­risozollero, unde fu întâmpinat de toți înalții ospeți, imbrațișându-Se cu Re­gele nostru in modul cel ma­i căl­duros. După fteânta avu loc un mare de­jun de familie la Castel, in număr de 29 persoane. Tot in același timp suitele, in nu­­mör de aprópa 100 persone luau dejunul in sala de po terasă. La orele 5,45 dupe amiazit sosiră in Sgmariogen AA. LL. RR. Du­cele și Ducesa de Connaugt, cari re­­presintara la căsătoria Principelui nostru Moștenitor pe M. S. Regina Eogh­teroi și impar­teasă a lodiilor, ca membrii ai Familiei Regale, înaintea mesei, Impăratul și Rege remise Principelui României însem­nele marelui Ordin al „Vulturul Ne­gru“ și trimise D-lui L. Catarg­­in­­insemnele marei cruce a Ordinului „Vulturul­ Roșu.“ Li orele 7,30 sura avu loc prân­zul, la care luară parte M. S. Impă­ratul Germaiei și Rege al Prusiei; M. S. Regele nostru ; A. S. I. Marele­­ Duce Alexis al Rusiei; A A. N­. R.. Ducele și Ducesa d’Edimburg cu Principesele Maria, Victoria și Alexan­dra, Augustele Sale­fice, și Principele Alfred de Marea­ Britanie și Irlanda; A. S. R. Comitesa de Flandra și Principele Albert al Belgiei, Augustus Seu fiu; AA. U­. RR. Ducele și D­u­­cesa de Conoaught; A. S. R. Prin­­cipesa Moștenitoare cu A. S. R. Prin­cipele Moștenitor de Saxa-Meiningen ; A. S. R. Principele Ferdinand al Ro­mâniei ; AA. U­. RR. Principele și Principesa de Hohenzollern ; A. S. R. Principesa­ Mamia; A. S. R. Princi­pesa Moștenitore și A. S. Principele Moștenitor de Hohenzollern ; AA. S­. Principele și Principesa Frederic și A. S. Principele Carol de Hohenzol­­lern, precum și Exe. La cornițele sehn­­waloff, ambasadorul M. S. Impăratu­­lui tuturor Roșiilor; Exc. Sa Sir Ma­let, ambasadorul M. S. Reginei Ma­rei Britanii, cari au primit ordin de la Suveranii lor a asista la acastă ser­bare ; Exc. Sa Sir John Cowel, gene­­ral-maior și mareșalul Curtei Majes­­tatei Sale Britanice, trimis intr’adins spre a asista la căsătoria Principelui Moștenitor, Exc. La generalul-maior Arthur Ellis, mareșalul Curței A. S. R. Principelui de Walles și trimis in­­tr’aaios al Seu ; D. Lascar Catargi, președintele consiliului, și personele cari însoțeau pe M. S. Regele nostru ,­ D. Grigore Gh­ica, ministrul Româ­niei la Berlin; generalul-maior de Schrabisch, trimis intr’adins al A. S. R. Decelal de Coburg; Exc. Sa de Wedel, ministrul Casei Regale Pru­siene ; D. Edgar de Wedel, Șambe­lan și trimis intr’adins de M. S. Im­­peratósa și Regina Frederic; D. de Milback, însărcinatul de afaceri al Enghiterei la Coburg, suitele, in to­tal uu num­ar de peste 130 invitați. Prânzul fu servit in măruța sală construita intr’adins pe terasa Caste­lului, cu prilegiul acestei casatorii; as­pectul interior al acestei sale este fe­eric, fiind luminata ca lumină elec­trică, iar pereții fiind îmbrăcați ca strumóse și bogate stofe de mătase, lambriuri aurite și oglindi, in cari lu­­imina reflectându-se producea acesta ■plăcuta impresie. Profusiune de flori­­ împodobea asemenea acastă sală de jgiur impregiurol seu. Dupe prao$ Suveranii țipară cerc in sala Străbunilor, cu care ocasie Re­gele prezintă M. S. împăratului Wil­helm pe domnele Maria I. Cantacu­­zino și Maria Greceanu; pe D. minis­tru președinte, L. Catargi; pe D. G. Cantacuzino, președintele Senatului; pe D. general Manu, președintele Came­rei deputaților; pe D. Al. Lahovari, ministru afacerilor străine; pe D. ge­neral de divisie I. E. Florescu, fost președinte al consiliului; pe D. Dim. Sturdza, fost ministru; pe D. Kalen­deru, administratorul domeniului Co­­ronei; pe D. general Vlădescu, șeful Casei militare a M. S. Regelui; pe D. colonel A. Comoneanu, comandan­tul regimentului 3 de linie Dâmbo­vița No. 22, pe D. maior Cocea, co­mandant al d­cilea al batalionului I de vânători. Imperatul și Rege bine-voi­a a­­dresa cuvântul la tote aceste persone intr’un mod cu totul binevoitor. La orele 9 jum. avu loc un con­cert la care asistară tote Augustele Porcene, trimișii extraordinari și sui­tele, care a ținut până la orele N­ naptea, după care Suveranii și înalții oaspeți se retraseră in apartamente­le Lor. Marți, 29 Decembre, au inceput serbările căsătoriei. La revărsatul $t­­iei, salve de tunuri anunță $tua feri­cită in care se unesc două din fami­liile cele mai ilustre. De la orele 10 la 11 înainte de amiazi, Altețele Lor Regale Princi­pele Moștenitor al Coronei României și Principesa Maria de Marea­ Britanie și Irlanda, asistată de A. S. R. Du­cele d’Edimburg, priimesc numerose deputațiuni ale Principatului de Ho­­henzollern, ale orașului, ale persona­lului Curței Princiare, cari veneau să aducă urările lor de fericire Tinerei Perechi Princiare și să ofere daruri cu prilegiul căsătoriei lor. Tot cu acestă ocazie, D. general Florescu presintă din partea clubului oficierilor de reservă din Capitala un prea frumos buchet de flori albe, le­gat cu panglice in culorile naționale, precum asemenea și D. maior Cocea un buchet de flori legat cu o bogata eșarfă verde, colorea vânătorilor, și cu însemnele intâiului batalion de vâ­nători, din partea ofițerilor batalionu­lui 1 de vânători al cărui comandant întâia este A. S. R. Principele Moș­tenitor, numit in acest grad pe ziua­i­­ de 29 Decembre. La orele 121­« înalții oaspeți iau dejunul in fam­ilie la Altețele Lor Re­gale Principesa de Hohenzollern. La orele 37» aru loc cununia ci­vilă. Exc. Sa D. de Wedel, ministrul Casei Regale, îndeplinit ca oficier al stărei civile al Familiei de Hohen­­zollern, formalitățile prescrise de lege. Acest act a fost semnat de Majesta­tea Sa Regele nostru, ca șef al Casei domnitoare române, de Alețele Lor Regale Principele și Principesa de Hohenzollern, precum și de Altețele Lor Regale Ducele și Duce­sa d’E­­dimburg. Părinții Căsătoriților. La dresarea acestor formalități a fost a­­semenea presinte și D. Lascar Ca­targi, președintele consiliului de mi­niștri. La orele 4,30 fiind hotătrită cele­brarea căsătoriei religióse, înalții Os­­peți se adun la Salonul albastru și invitații numeroși și suitele in sala Străbunilor, de unde, formf­ndu-se un cortegiu impunător, se puse in mișcare străbătând calepele Castelului și îndreptându-se spre biserica Cur­ței, in sunetul clopotelor și al bubui­tului tunurilor, în ordinea următoare : M. S. Imparatul Germaniei dând brațul A. S. R. Ducese d’Edimburg; M. S. Regele dând brațul A. S. R. Principesei-Marie; A. S. R. Marele Duce Alexis cu A. S. R. Ducesa de Conaught; A. A. S. R. Principele României cu S. R. Principesa Antoinetta de Hohenzollern, Augusta Sa Mumă; A. S. R. Duc­el de Connaught cu A. S. R. Comitesa de Flandra; A. S. R. Principele Leopold de Ho­­honzollern cu A. S. R. Principesa Moștenitdre de Saxa-Meiniogen;

Next