Cutezatorii, 1972 (Anul 6, nr. 1-52)

1972-12-07 / nr. 49

Pe măsură ce se apropie, aniversarea Republicii sporeşte parcă intensitatea clipelor prezente, le înnobilează prin bogăţia de sensuri umane ale unor rea­lizări remarcabile, le imprimă pentru tot­deauna in conştiinţa tuturor generaţiilor României socialiste, astfel inert 20 de milioane de inimi bat aceleaşi ritmuri, 20 de milioane de frunţi veghează ace­leaşi ginduri — ritmurile şi gindurile pen­tru mai mult şi mai bine, pentru o creaţie autentică şi durabilă in toate domeniile vieţii noastre. Din rubrica ultimelor ştiri, devenită din ce în ce mai amplă şi mai sărbătorească aflăm, zi de zi,fapte de biruinţă, fapte ale timpului nostru socialist La termocen­trala electrică de la Rovinari a fost co­nectat la sistemul energetic naţional, cu trei luni de zile mai devreme, cel de-al doilea grup energetic Colectivul Uzinei «Independenţa» din Sibiu — una din marile unităţi ale construcţiei de maşini ridicată în anii glorioşi ai Republicii — a obţinut o producţie marfă suplimentară de aproape 40 milioane lei. Fabrica de tricotaje din Piatra Neamţ şi întreprinde­rea de prefabricate din Roman şi-au îndeplinit planul anual cu 36 de zile mai devreme, iar întreprinderile in­dustriale din judeţul Dolj au realizat prin autoutilaje, în întrecerea socialistă închinată aniversării Republicii, peste 600 de maşini, utilaje şi instalaţii în va­loare de peste 33 milioane de lei. Şirul acestor enumerări poate îmbră­ţişa, asemenea unui fuior de aur, toate localităţile ţării şi toate vîrstele ei pentru că, alături de părinţii şi fraţii lor mai mari, pionierii României socialiste participă nemijlocit la uriaşa concentrare de forţe şi de energii care străbate ţara de la un capăt la altul, învaţă şi muncesc cu pasiu­nea şi devotamentul specific dintotdea­­una pionierilor. Nu de mult am primit o veste din judeţul Cluj: pionierii au obţi­nut, într-o fermă şcolară, de pe tarlaua nu mai mare de 12 ani, o cantitate de 3500 kg cartofi (ceea ce ar însemna circa 30 de tone la ha!).In toate zonele ţării, pionierii s-au aflat în rîndurile participanţilor la acţiunile de strîngere a recoltei. In vreme ce pe drumurile patriei pul­sează cantităţi şi mai mari din bogăţia acestui an jubiliar, şi în vreme ce întreagă această rodnicie de pace şi de gînd cutezător se adună în bi­lanţul eforturilor de cinstire a Repu­blicii, culorile minunate din stema ţării prind parcă o strălucire şi mai aprinsă pe faldurile tricolorului, ale cărui culori se reflectă în cravatele voastre pioniereşti. PROMOrm«CEA DEA XXV-A ANIVERSARE» Aşa i-am numit pe şcolarii de 7 ani care de curind au păşit cu multă mîndrie şi încredere în marea noastră familie pionierească. Noi, pionierii mai mari, am hotărît ca deosebitul eveniment să se desfăşoare la Mausoleul de la Mărăşeşti. Emoţionaţi, şcolarii au rostit legămîntul cu mina pe drapelul ţării, în faţa criptei micuţei Măriuca (eroina Maria Zamfir), care în primul război mondial şi-a dat viaţa luptind alături de ostaşi pentru eliberarea pămîntului strămoşesc. Programul artistic închinat eroilor neamului s-a desfăşurat într-o atmosferă solemnă, de neuitat. Pionierii au lăsat acolo buchete de flori şi o cravată roşie cu tricolor. In cartea de onoare a unităţii noastre stă acum scris cu litere de aur. Promoţia „Cea de a XXV-a aniversare a Republicii” a depus legămîntul în lăcaşul unde se odihnesc eroi ai neamului nostru. SORINA COACĂ cl. a VI a, Şc. gen. nr. 6, municipiul Gh. Gheorghiu Dej Ÿ nu­nifgeneratii Asa s-a intitulat şezătoarea organizata de detaşamen­tele claselor a Vl-a şi a VH-a din unitatea Şcolii generale Cocorăşti-Capli, judeţul Prahova. Desfăşurată pe scena căminului cultural din locali­tate, transformată de pionieri intr-un autentic interior ţărănesc, şezătoarea a prilejuit o emoţionantă intilnire cu bătrinii satului. Ei au evocat datinile si obiceiurile păstrate de zeci şi sute de ani, au povestit despre ocu­paţiile localnicilor de-a lungul vremii, despre originea nu­melui satului nostru, despre condiţiile grele de viaţă din trecut, despre multe alte lucruri interesante pe care pionierii şi şcolarii nu le cunoşteau. Unul din momentele cele mai emoţionante a fost acela in care, la rugămintea pionierilor, bătrinii Anica Ciucu, Ion Puzdercă, Vasile şi Nică Irimescu au clntat doine si balade populare. In cadrul acţiunii «De la bunici, la nepoţi», mulţumiţi de succesul şezătorii, pionierii şi-au propus să organi­zeze şi alte Intllniri cu bătrinii satului, continulnd dialo­gul început atit de promiţător. EMILIA STOIANOVICI, Şcoala generală Cocorăşti PIONIER IN FIECARE CLIPIT Plouă, plouă fără-ncetare. De departe, vintul vuieşte hain, apele curg umflate. Bucăţi mari de pă­­mânt încep să se mişte şi-o pornesc hai-hui peste livezi, peste gră­dini, peste case... Oamenii privesc deznădăjduiţi furia stihiilor naturii dezlănţuite. Intr-un loc, alunecările de teren ameninţă casa gospodarului Ion Al. Popa. CHiva vecini li sar In ajutor, dar este nevoie de mai multe braţe. Atunci, pe loc, co­mandamentul detaşamentului cla­sei noastre, a VH-­ A, a notării, mergem şi noi sa ajutăm la sal­varea casei, a lucrurilor. Munca a fost grea, dar hărnicia şi entuziasmul pionierilor au dat rezultate bune, reuşind să pună la adăpost multe lucruri din casă şi o stivă mare de cărămizi, pe care gospodarul şi-o pregătise pentru repararea casei. Ajutorul dat de pionieri In acea zi nu s-a oprit doar la casa familiei Popa. Copiii şi-au continuat munca şi pe la alte gospodării unde oamenii aveau nevoie de ei. VASILICA POSEDARU, Şcoala generală Văleni, judeţul Dîmboviţa OCROTIND NATURA, OCROTIM VIITORUL OMULUI ...este titlul simpozionului pio­nieresc organizat de cercul de biologie «Floare de colţi» al Şco­lii generale din oraşul Victoria, judeţul Braşov. Simpozionul, ale cărui lucrări s-au desfăşurat în prezenţa to­varăşului preşedinte al C.N.O.P., Virgiliu Radulian, a reunit pe lângă cei 130 de membri ai cercu­lui şi 34 de pionieri, membri ai cercurilor de biologie, veniţi din şaptesprezece judeţe ale ţării. La reuşita simpozionului şi-au adus contribuţia oaspeţi dragi, a­­cad. prof. dr. Eugen Рога, de la Universitatea din Cluj, prof. dr. ing. Alexandru Romanovici, lec­tor univ. Aurel Suciu, lector univ. Andronic Moldovan, de la Universitatea din Braşov cît şi un număr de peste cincizeci de profesori de biologie. Prin comunicările prezentate, pionierii participanţi la simpo­zion s-au făcut mesagerii iubi­tori ai naturii, ocrotirii acesteia, arătînd, alături de pericolele care o ameninţă, contribuţia pe care copiii ţării şi-o pot aduce la înlăturarea acestora. Interesul pe care pionierii îl manifestă faţă de ocrotirea na­turii s-a făcut simţit atît în în­trebările adresate oaspeţilor cît şi in atenţia cu care au urmărit răspunsurile primite şi intere­santa expunere a academicianu­lui Eugen Рога. Acest interesant simpozion ştiinţific marchează începutul unui frumos drum pe care vom întîlni numeroase activităţi pio­niereşti dedicate ocrotirii na­turii. CORNELIA NEGHINA, cl. a Vll-a, Şcoala generală nr. 5, Braşov, locţiitor al preşedintelui C.N.O.P. U nml"BOOLH* DIN BUCOVf in unitatea noastră a avut loc de curind un eveniment deosebit: am primit, din partea Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionieri­lor, «Diploma de onoare» pentru munca desfăşurată in cadrul fermei şcolare. Pe lotul nos­tru şcolar am cultivat legume, pomi ornamentali, flori, am plan­tat 40 butuci viţă de vie. De ase­menea, pe o suprafaţă de 2 ha, am cultivat porumb. Sîntem bucuroşi că la marea sărbătoare a poporului nostru — sărbătoarea Republicii — ne pu­tem mândri cu frumoase rezultate, în felul acesta pionierii au reuşit să urmeze exemplul cooperato­rilor din comună, membri ai unei cooperative agricole de produc­ţie, care se numără printre frun­taşele pe ţară. MARIN IACOB, Şcoala­­fenerală Bucov, judeţul Prahova

Next