Cuvîntul Liber, ianuarie-martie 1992 (Anul 4, nr. 1-63)

1992-01-15 / nr. 9

PAGINA A 3-A — „Pururi tînăr, înfăşurat în manta-mi...”, este consacrată luceafărului limbii române, a cărui naştere o sărbătorim astăzi. V_______________________________________________________________ COTIDIAN MUREŞEAN DEMOCR EMINESCU De-al meu propriu vis mistuit mă vaiet, Pe-al meu propriu rug mă topesc în flăcări­­?7 Pot să mai re’nviu luminos din el ca Pasărea Phoenix ? (Mihai Eminescu — Odă în metru antic) CINE NE DĂ LECŢII DESPRE CUM SE FACE UN RECENSĂMÎNT ? Recensâmintul populaţiei şi al locuinţelor constituie una din cele mai directe forme de cu­noaştere a realităţii din ţară, iar noi avem foarte mare nevoie de acest lucru. El nu este o inven­ţie românească, nici ungurească, iar omenirea îi are moştenire toc­mai de la egipteni, apoi de la romani, deoarece a devenit foarte util pentru practica socia­lă. In epoca contemporană aceas­tă lucrare de proporţii naţionale şi cu rezonanţă internaţională prin intermediul căreia fiecare ţară furnizează în exterior, după principiul reciprocităţii, informa­ţii clt mai ample despre starea societăţii se desfăşoară, de re­gulă, la 10 ani. In societatea mo­dernă, caracterizată prin accele­rarea proceselor transformatoare nevoia de recensămîrtt a crescut, iar dezvoltarea tehnicii de pre­lucrare a datelor a facilitat ela­borarea de programe de cunoaş­tere mult mai complexe. Conştientă de­­importanţa a­­cestor programe şi la nivel in­ternaţional Organizaţia Naţiuni­lor Unite a considerat necesară constituirea unei comisii specia­lizate care să coordoneze, din punct de vedere ştiinţific şi principial, acest tip de program, dotorind cadrul general meto­dologic valahil , neutru orice ţară, ceea ce nu înseamnă că pe for­mularele de recensămîrtt nu pot fi incluşi şi alţi indicatori care interesează. Rubricile cu privire la cetăţe­nie, naţionalitate, limba maternă şi religie fac parte din trunchiul comun al chestionarului, valabil pentru orice tară la­­Care pretu­tindeni se răspunde intr-un sin­gur fel. Iată Insă că tot ceea ce omenirea, savanţii, economiştii si specialiştii in­­demografie au adunat mai bun in domeniul re­­ven­ămîntului înseamnă o ni­mica toată, după cum se vede, faţă de priceperea UDMR, care, în curbi­d, va fi în măsură să dea indicaţii chiar şi Soarelui cum să se mişte ne bolta ce­rească. Aşadar, dl. Tökés László, mai puţin ca reprezentant al lui Dumnezeu pe Pămînt şi mai mult ca lider al UDMR se vede, ştie orice mai mult dorit orici­ne, deşi nu cunoaştem ce studii are, indicînd enoriaşilor lui ude­­merişti cum să procedeze la o rubrică sau alta, evident împo­triva legii, ca să mai pună pu­ţină benzină pe foc, că tot vin alegerile şi pentru dumnealui liniştea e un semn al dracului. Iar că discipoli fideli ce sunt, domnii de la unele ziare ce le aparţin, se grăbesc să insereze în coloanele lor, falsul indicat cu privire a modul de completare a celor 4 rubrici. Rezultatul acestei intervenţii care într-un stat de drept ar trebui sancţionată ca atare este că recenzării au fost pur şi simplu hărţuiţi de unii maghiari care n-au voit nici în ruptul ca­pului să semneze formularele dacă nu se completează aşa cum e scris în presa lor. Iată, deci, că se caută din nou prilej de a se tulbura apele. Ni­mic nu-i convine UDMR, nici dacă cineva se aliază cu altcine­va fără „aprobarea“ lui, nici dacă recensămîntul se face aşa cum se face în toată lumea­ .Desigur, teama că în­­ România numărul maghiarilor nu va fi nici 2,5 milioane şi nici 3 mili­oane, aşa cum avansaseră ideea prin Occident este reală, pentru că ei au mizat­­ pe un fals. De altfel, nu este întîmplătoare ne­mulţumirea­­Uniunii Democrate a Romilor care se plînge de pro­paganda ce se face în rîndul ţiganilor de a se declara pe mai departe maghiari cînd se ştie bine că în municipiul Tîrgu-Mu­­reş numărul lor este de cel pu­ţin 30.000. IOAN CISMAŞ ! EMINESCIANA I­ Azi, 15 ianuarie, ziua de naştere a geniului nostru tutelar, vor avea loc la Tîrnăveni două manifestări închinate Poetului. La ora 14,00, în fafaţa bustului lui Mihai Eminescu, va avea loc un recital apoetic, dar la ora 35,00, la Casa de cultură a oraşului se va dezveli un altorelief M. Eminescu, realizare a sculptorului Victor Cristea. Cu acest prilej, instituţia va primi­­ numele :„Casa orăşenească de cultură Mihai Eminescu". Tot aici va avea loc un simpozion dedicat operei Poetului şi un recital din poezia sa, în interpretarea unui grup de stu­denți de la Academia de Artă Teatrală din Tîrgu-Mureș. PRIMA CARTE POŞTALĂ VĂTAVA - ROMÂNIA Surprinzător, dar adevărat! Prin amabilul demers al pă­rintelui din comună, am pri­mit, ca pe o urare și un sa­lut, prima carte poştală im­primată: VATAVA — ROM­NIA. Fata poartă sus harta României, îmbrăcată în tri­(Continuare în pag. a 2-a) Conştiinţa de a aparţine unei etnii De vorbă cu IOAN CIOABA, Regele romilor din întreaga lume, reprezentant la ONU pentru America de nord, America de sud şi Europa — Am străbătut, zilele aces­tea, multe aşezări, întîlnindu-mă cu romi şi cu liderii lor. Am fost interesat de viaţa lor, de felul cum s-a desfăşurat recensămîn­tul şi pregătirile pentru alegerile din februarie. Am găsit lucruri bune, altele, neplăcute. Unele, pentru mine, de neînţeles. — Înseamnă că aveţi o ima­gine mai clară despre romii­nie pe meleagurile noastre... — Din datele pe care le deţi­nem, circa 8,9 la sută din popu­laţia judeţului dumneavoastră o reprezintă romii! Iar,­la nivelul ţării, după români, sîntem cei mai numeroşi. Acest adevăr ,spu­ne foarte mult: în momentul de faţă, în­­judeţul Mureş, avem 286 de Propuneri pentru consilieri şi două chiar pentru primari — la Sighişoara şi la Băgaciu. Mă folosesc­­de prilej — am spus-o şi duminică seara, la întîlrnirea romilor — să aduc mulţumiri li­derilor mureşeni Moca şi Csur­­kuly, care au pus mult suflet, inimă şi pricepere în conducerea şi susţinerea etniei noastre, în conştientizarea ei. Le mulţumesc şi-i felui­li! După cum bine se vede, re­prezentăm o forţă socială. Toc­mai de­­ aceea fac apel la toţi romii: să ne integrăm în viaţa ţării, să nu­ ne fie ruşine de et­nia noastră, să fim corecţi, cin­stiţi, să dovedim prin fapte că sîntem oameni adevăraţi, să nu ne lăsăm, în nici o împrejurare, manipulaţi, să ne iubim cu ade­vărat Patria-mamă, România! — Aminteaţi şi de constatări mai puţin plăcute ... — Am fost sesizat şi, din pă­cate, faptele au dovedit că o parte din romi au găsit de cu­viinţă să-şi declare, la recensă­­mînt, altă etnie decît cea ade­vărată — este vorba de un pro­cent destul de ridicat, care a­­junge chiar pînă la 80 la sută in unele localităţi. Faptul are rădăcini adînci şi este trist. Pen­tru simplul motiv că erau romi, în 1942, peste 31.000 de oameni au fost schingiuiţi şi deportaţi în Rusia. Acel coşmar s-a trans­mis din tată-n fiu şi aşa se ex­plică teama prelungită pînă-n zi­lele noastre. Tot aşa au apărut falsele şi dăunătoarele „noutăţi“ de „ţigan-român“ şi „ţigan-ma­­ghiar“. Nimic mai grav. Cum, a­­dică?! Ori eşti una, ori alta! Ve­deţi, asta dorim noi: să-i asigu­răm pe toţi că, astăzi, sînt cu totul alte vremuri, că oamenii sînt, cu adevărat, oameni! Atît. Cine nu e om, indiferent de et­nie, se pierde în lume. Este o PETRE GIURGIU (Continuare în pag. a 2-a) Liberalizarea preţurilor nu înseamnă că fiecare vinde cum vrea! (II) Abateri de la prevederile le­gale menţionate în articolul an­terior s-au identificat la Socie­tatea comercială VELICU SRI, din Sighişoara, unde s-a vîndut cantitatea de 2.795­­kg. de porto­cale cu preţul de 195 de lei deg., cu 1­ foi/kg mai mult decît preţul rezumat din aplicarea adaosului comercial de 30 la sută adăugat la preţul importatorului. Drept urmare, s-a dispus virarea la bugetul statului a sumei de 22.360 de lei, încasată nelegal de la cumpărători, iar patronul a fost amendat ,cu 1 7.500 de lei. Orga­nele de­ control au procedat la fel şi la, magazinul nr. 44 — în lo­caţie de gestiune —, aparţinător de Societatea comercială TIME­­COM SA Tirgu-Mureş, cu capital de stat, iar ,s­uma de 21.880 de lei, încasată necuvenit de la clienţi, s-a vărsat la bugetul sta­tului, vinovatului i s-a aplicat o amendă de 7.500 de lei. Pen­tru acelaşi motiv şi cu aceeaşi sumă a fost amendat şi patronul Societăţii comerciale SINDEL SRL din Tîrgu-Mureş, iar pro­prietarul Societăţii DOI PLOPI SRL din Reghin, cu 10.000 de lei (pentru neafişarea preţurilor) şi 15.000 de lei pentru nedecla­­rarea unor adaosuri practicate. La fel au păţit-o şi proprietarii Societăţii­­comerciale CIM SRL (15.000 de lei, amendă) şi Asocia­ţiei familiale BAR­ RUS (amen­dată cu 10.000 şi, respectiv 15.000 de­­lei), ambii din Reghin. Din cauza aplicării unui adaos co­mercial mai mare decît cel legal, Societatea comercială COMIXT SA din Tîrnăveni, a fost obligată să vireze la bugetul statului su­ma de 240.471 de lei, încasată necuvenit, iar persoana vinovată a plătit o amendă contravenţio­nală de 7.500 de lei. De aseme­nea, Societatea comercială AVI­COLA SA Tîrgu-Mureş, a fost obligată să vireze la buget suma de 989.000 de lei, reprezentînd diferenţa rezultată prin practi­carea unor preţuri mai mari de­cit cele la care avea dreptul în condiţii legale. Societatea comer­cială TUR-CLUB SRL Reghin, care vindea îmbrăcăminte şi alte textile uzate cu preţul stabilit la kilogram, pentru faptul că nu s-au respectat prevederile legale IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 2-a) . „ADEVĂRUL“, la Tîrgu-Mureş Cu prilejul campaniei elec­­torale, ziarul „ADEVARUL“ a solicitat cotidianului „CU­­VÍNTUL LIBER“ din Tîrgu- Mureş redactarea în comun a unei pagini consacrate dorin­ţelor edilitare şi gospodăreşti ale cetăţenilor din Tîrgu-Mu­­raş, comparate cu intenţiile candidaţilor la funcţia de primar, ca şi la cele de con­silieri. Pentru aceasta, miercuri, 13 ianuarie a.c., între orele 8—17, la sediul redacţiei „Cu­vin­tul liber“ din Tîrgu-Mureş, sf­r. Gheorghe Doja nr. 9, eta­jul II, va funcţiona un birou de audienţe, pus la dispoziţia ziariştilor sosiţi de la „Ade­vărul“. Stimaţi cetăţeni, sînteţi aş­teptaţi cu interes, propuneri, reclamaţii, sugestii şi orice fel de semnalări ce ţin de com­petenţa administraţiei locale a municipiului. • In municipiul Sighişoara, medicul Ovidiu Căpăţînă can­didează din partea Convenţiei Democratice Mureş la funcţia de primar, sub semnul ,,Che­ia“, şi nu din partea PNŢ-c.d. cum a apărut în ziarul nostru din 11 ianuarie 1992. Prenu­mele domnului Diţă, licenţiat în teologie, este Gheorghe, nu Ioan, și candidează ca inde­pendent la funcția de primar.

Next