Cuvîntul Liber, aprilie-iunie 1992 (Anul 4, nr. 64-126)
1992-04-01 / nr. 64
/% „Intre partide «Luptele» se dau, firesc, in sfera ideilor" Dialog cu domnul senator RADU CEONTEA, preşedintele Partidului Unităţii Naţionale Române — Veţi intra în vreo alianţă, în vederea alegerilor legislative? — Strategia Partidului Unităţii Naţionale Române pentru alegerile legislative încă un î.: d -toLl-fim sută. ît. pr.r.» cipiu, precum în alegerile locale, PUNR intenţionează să nu facă alianţe. N-am agreat „colhozul“ de partide. Am dorit să ne testăm popularitatea reală nu conjuncturală. Am primit, nu am luat voturi. Acum știm care ne este locul în topul politic, suntem al cincilea partid. Dacă in mod deocratic conducerea PUNR, în ansamblul său, va considera că ne putem alia onest cu alt partid sau cu alte partide, atunci vom proceda în consecință. Personal cred că mai degrabă sunt posibile unele fuziuni ale altor partide spre PUNR. Afişele noastre electorale sînt deja imprimate. Sigla noastră are un coeficient de atracţie, deci, tehnic sîntem pregătiţi să nu ne aliom. — Care este poziţia PUNR faţă de problema Basarabiei şi faţă de situaţia din Transnistria? Cum vedeţi o rezolvare? — In această problemă foarte complicată, partidele luate cite unul rfU trebuie să rişte şi să se exprime în exclusivitate. Dar partidele reprezentative trebuie să contribuie la formularea unei strategii şi a unei tactici naţionale. Nimic nu trebuie întreprins fără consultarea prealabilă a Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova. Trebuie luat ritmic „pulsul“ de la faţa locului şi trebuie să ţinem seama de faptul că suveranitatea şi independenţa Moldovei sunt limitate. Regretăm, dar aceasta este realitatea. Cum poate fi vorba de suveranitate şi independenţă, atîta vreme cit Armata a XIV-a a fostei URSS se află în exerciţiu pe teritoriul românesc de dincolo de Prut? Economia Republicii Moldova nu-i îngăduie încă independenţa şi suveranitatea, fiindcă este racordată „vascular“ la reţeaua energetică şi de materii prime a fostei stăpiniri. Asta n-ar fi o problemă, dacă în schimbul ofertelor economice nu s-ar mai practica supunerea la temenele politice. Nu este comod să constatăm că această independenţă a Republicii Moldova funcţionează ca un obstacol in calea reîntregirii, dar noi trebuie să o considerăm şi să o transformăm în treaptă spre unire. Cînd spun noi, înţeleg parlamentel şi guvernele naţiunii noastre obligată să trăiască artificial în două state române . Cînd «I «mm credeţi că va avea loc reunificarea teri- toriilor de dincolo de Prut, care au aparţinut României pînă la anul 1940? — Cred că, după 22 decembrie 1989, au fost două momente mai propice pentru această reunificare. De multe ori ceea ce nu pot face guvernele şi parlamentele, pot puna la cale doitrei şefi ai statelor aflate în „ecuaţie“. Acum, pe măsură ce vremea trece, se petrec complicaţii. Există persoane care se exprimă şi confundă Tratatul Ribbentrop-Molotov cu statutul frontierelor din Europa, aşa cum acestea au fost desenate după cel de-al doilea război mondial. Anularea Tratatului Ribntrop-Molotov şi a consecinţelor sale este una, şi alta este mişcarea actualelor frontiere. In ceea ce ne priveşte, nedreptatea este cu atît mai dureroasă, cu cit este mai „istorică“. Dar şi mai dureroasă este modificarea demografică-etnică din unele zone ale Basarabiei, zone în care românii au fost răniţi. Chiar şi aşa fiind mai cred în competenţele diplomatice ale României şi în luciditatea partenerilor ruşi şi ucraineni. Sînt dator să sper că orgoliile militare şi militariste nu vor învinge legile firii. Dacă nu mai devreme, poate nu foarte tîrziu să se petreacă unificarea, cînd Republica Moldova va avea armată „NICI UN PAS ÎNAPOI!'' cum, chid Dinaintul îşi cere sămânţa centru roduî viitor, cînd treaba gospodaru- ' lui ar fi să mîngîie brazda cu rostu-i binefăcător, necruţătoarea viaţă i-a împins pfl fraţii noştri de la Cocieri şi Coşniţa, de la Lopatna şi Jura (Orftei) sub' şuierul ucigător al plumbului din linia întîi. Se trage fără somaţie cu arme cu lunetă. Cu rachete. La Crîuleni şi Dubăsari, la Rîbniţa — unde se fac intense pregătiri de război prin înrolarea rezerviştilor în cadrul formaţiunilor paramilitare — şi la Tighina, oamenii care ar trebui acum să are ogorul şi să semene poartă veste antiglonţ şi căşti de oţel. Prin aerul cu miros de moarte, aşezind la foc sfînt datoria înainte de toate, unul dintre cei care umăr la umăr apă- LAZAR LADARIU (Continuare în pag. a 3-a) _________| (Continuare in pag. a 3-a) e i . DOR DE NICHITA Ar fi împlinit aşadar, 59 de ani, dacă îngerii nu îl chemau să le vorbească despre necuvinte, şi despre firul ierbii, şi despre copacul Cică, şi despre limba română cea „ca o duminică", şi despre toate pe care numai el ştia să le tradă intr-o lumină nepereche, căci... „înnodat ca aerul / de sub aripa ciocîrliei sunt“, şi „Timpul gîgîie improşcîndu-mă / scap / securea din mînă“, şi... „Tu, / rază scurtă de stea oarbă. / După scris, tăcerea mîinii“. Ne e dor de Dumneavoastră, Nichita... Şi,... urare intru Nemurire. MARIANA FLOREA _______________________________/ S-a născut la 31 martie 1933, la Ploieşti, şi n-a murit niciodată. __________________ Ora Moscovei în Basarabia? Nikogda! Transnistria, în procente: 12 la sută din teritoriul Basarabiei, 13 la sută din populaţie. Etnic: 42 la sută români, 21 ruşi, 26 ucraineni. Intr-o discuţie-fulger cu d-l Iurie Roşea, „umbra lui Mircea“ (Druc) la Front, sîntem asiguraţi că, totuşi,din iuinistria dorinţa de revenise acasă, în casa mare a României, există, fie şi răzbătîr,dă de undeva din subconştient. „De-ar veni odată românii să ne salveze!" exclamă unii.a rugă. Pe lingă revirimentul sentimentului naţional, nu lipsesc nici forţele umane pertru o ofensivă, acolo. Lipsesc armele, tehnica grea de luptă, în speţă. Rină se va definitiva armata republicii. în curs de organizare sub comanda generalului Ion Costaş, sarcina de apărători ai hotarelor au preluat-o poliţiştii, nu fără riscul proliferări infractorilor în interior, în vreme ce tineri voluntari nu ezită să sară peste Nistru şi să moară, interminabile coloane de specialişti ai bişniţei îşi continuă cursa, forţează Prutul, Basarabia, fac continuu acel El Dorado numit Vest. Nu e chestiune doar de puncte cardinale... Impresionant curajul flăcăilor de la Academia de poliţie care, fără ordin, au trecut Nistrul. Unii nu se vor mai înturna niciodată. Dar există şi români trădători (ei îşi spun, răspicat, „moldoveni“). Au şi argumentaţie „ideologică“, „schimbarea jugului pe hamuri,“. Aşa i-au educat liderii, inoculîndu-le fixul că vor intra în robia românilor. Şi există minţi mai şubrede care chiar cred, trecînd fără şovăire de partea teroriştilor smirnovişti şi a mercenarilor cazaci, săvîrşind suprema trădare, cea de neam. Implicit, făcînd jocul forţelor Diximperiale ce mucife.TL' distrugerea inimii. La figurat, dar şi la propriu. Depun mărturie 30 de tineri poliţişti agonizînd în Spitalul militar central, „aterizaţi“ aici după un crîncen ,,relâche“ în temniţele tiraspolene. In Coşniţa, aflu, au rămas doar bărbaţii, femeile şi pruncii luînd calea incertă a pribegiei. Nici bătrînii nu și-au părăsit vatra, chiar de mai au amintirea fărădelegilor MIHAI SUCIU (Continuare in pag. a 3-a) S3 Ucraina şi Republica Moldova nu au nici un fel de revendicări teritoriale una faţă de cealaltă. Pentru normalizarea situaţiei, ieri, a început o întîlnire la nivelul miniştrilor de externe din Rusia, Ucraina, Republica Moldova şi România. (După Agenţia „Moldova-press"). • • Al La Tighina, 15 bărbați au fost făcuți prizonieri și duși într-o direcție necunoscută. ! PATRIOTISMUL - o „haină" care nu se mai poartă? Sînt tot mai răspîndite acele voci din afară, cu audienţă destul de mare în interior, care încearcă să ne convingă că a-ţi iubi ţara este ceva depăşit de timp, iar dacă noi, românii, în stadiul în care ne aflăm, nu ne putem totuşi lepăda de un astfel de sentiment, atunci sîntem sfătuiţi să iubim ... Europa. Care Europă ? Cea de vest, desigur, pentru că de prin anii ’20 şi pînă la revoluţie eram sfătuiţi să ne îndreptăm privirea numai spre est. Din cîte ştim şi noi, dragostea de ţară se mai numeşte şi patriotism. El vine de la cuvântul patrie şi cred că nu poate exista un popor, fie el mare sau mic, sărac sau bogat, să nu-şi iubească locul în care îşi dorm somnul de veci strămoşii, pământul devenit leagăn al vieţii pentru cei de acum şi din viitor. IOAN CISMAŞ (Continuare în pag. a 2-a) . Semnalăm... g Conducerea Romcereal Mt- C reş, reprezentată prin domniil ing. Ovidiu Tomuleţ — direc- 9 tor, şi ec. Corneliu Lateş —q director comercial, se arată • optimistă în privinţa asigurării judeţului cu grîu pentru Q panificaţie. Mai concret, sunt % în măsură să onoreze şi pe Q luna aprilie repartiţia de griu • către „Mopan“. Mai trasă de • hăţuri, mai priponită să nu • se răstoarne, căruţa sărăciei • poate că va ajunge pînă la • noua recoltă. Cît despre griul • care trebuie să sosească din • import, deşi l-au plătit încă • din luna decembrie, întîrzie • să sosească. Domniile lor au • rămas cu ochii de-a lungul O drumului de fier, fredonînd 0 printre dinţi : „Vai de săra- 0 cui care aşteaptă mila boga- 0 tului !“ 0 Pînă una alta, credem că 0 n-ar fi lipsit de importanţă • dacă Prefectura judeţului Mureş ar adopta de urgenţă sisttemul de cartelare a plinii. 1 VASILE BOTA • (Continuare în pag. a 2-a)