Cuvîntul Liber, aprilie-iunie 1992 (Anul 4, nr. 64-126)
1992-04-01 / nr. 64
pAfuwA ? cnvîwmrrror.n E 1 IEE I i I 1 i t 8 8 I I I I I PATRIOTISMUL — o „haină" care nu se mai poartă? (Urmare din pag. 1) Necazul ne vine tocmai de aici pentru că, spun „europenii“, fiind de sorginte comunistă (? !), patriotismul nostru n-ar fi de cea mai bună calitate şi, ca atare, el devine un impediment în faţa bunelor maniere ce se poartă în Casa comună a Europei, unde ni se pregăteşte şi nouă un oarece locşor. Ce ne reproşează, în fapt, dumnealor, cei din vestul mai apropiat sau mai îndepărtat ? Că patriotismul nostru este de paradă, că prin modul în care ne comportăm prea ţinem la ce-i al nostru, că spaţiul în care trăim nu e destul de deschis bunelor lor intenţii şi multe altele. Lozincile acestea au tîlcul lor şi, din păcate, au „luat“ faţa multora dintre conaţionalii noştri. Unii destui la număr, s-au grăbit spre vest făcînd o gaură mare în tezaurul nostru intelectual, iar alţii au întărit pegla societăţii occidentale. O parte a conaţionalilor noştri nu şi-au părăsit ţara, dar au devenit, peste noapte (oare cu ce preţ ?), ambasadori zeloşi ai intereselor altora la noi. Dacă mai sîntem sfătuiţi de către fraţii noştri mai emancipaţi să nu fim exaltaţi, adică să nu mai ţinem atît la marcarea marilor evenimente din viaţa poporului, la Tricolorul nostru, la apărarea demnităţii româneşti, a sărăciei noastre, cum se spune, să vedem cum se procedează la ei acasă. Bunăoară, liniştita ţară a cantoanelor, Elveţia, cu oameni ponderaţi şi calculaţi, cunoaşte de ziua naţională, 1 august, o exuberanţă explozivă, de tip sud-american , cu artificii şi carnavaluri, cu cintece şi jocuri, supralicitînd, parcă ostentativ, în faţa vizitatorului străin, mîndria de a fi elveţian. Şi asta o fac cam de peste 700 de ani, fără să le spună cineva că sunt depăşiţi. în privinţa drapelului ţării, la care ţin foarte mult, există încetăţenit obiceiul de a fi arborat numai de adevăraţii elveţieni, adică de cei din generaţia a doua de imigranţi. De altfel, după cum bine ştim, acest exagerat conservatorism nu i-au împiedicat să fie sau să ajungă ceea ce au ajuns. Din contră, cred că unul din principalii factori care i-au ajutat în dezvoltare este această vie şi unită dragoste de ţară. Iată un alt exemplu. Manifestările organizate în luna iulie 1989 pe teritoriul Franţei, cu prilejul împliniri a 200 de ani de la Revoluţia franceză din 1789, au fost de un fast şi o amploare care au depăşit cu mult festivităţile lui Ceauşescu din cîţiva ani la un loc. Iar dacă vorbim de eforturile pe care le fac unele naţiuni pentru a intra, cu voia sau cu forţa, în conştiinţa popoarelor lumii, atunci este bine să luăm exemplul Ungariei şi al Germaniei. Iată, prima nu se sfieşte să-şi pună tricolorul nici pe tăbliţele de înmatriculare ale autoturismelor şi nici pe milioanele de săculeţi de boia iute sau dulce pe care o exportă în toată lumea. In ce o priveşte pe Germania, deşi limba ei nu este recunoscută oficial la ONU, diplomaţia acesteia refuză să-şi ţină discursurile în altă limbă decît în cea germană, iar exemplele ar putea continua. Iată, deci, că noul sfat „frăţesc“, pe care ni-l dau cei mari şi galanţi cu noi, este bun doar pentru prieteni, ca să nu zicem pentru fraieri. Ei ştiu bine că prin alterarea unor valori fundamentale, a sentimentului de dragoste faţă de ţară, prin despuierea de ceea ce avem mai sfînt, depersonalizîndu-ne, ne pot lua mai uşor tot ceea ce avem, transformînd România dintr-o colonie de est într-un hinterland de vest. Atunci, punerea fără discernămînt, ne tavă, a bogăţiilor ţării, a avuţiei naţiunii la dispoziţia fraţilor noştri mai emancipaţi nu se mai cheamă nici trădare şi nici vânzare de ţară, ei europenizare cu plata în ceva mult mai valoros decît valuta forte : pierderea demnităţii şi a independenţei noastre. i 1 l p !f: l I i I et II I I i I J De pe valea Loirei pe valea Tîrnavei Mar) O delegaţie a Societăţii Salogne-Roumanie din Blois-Franţa, în frunte cu preşedintele acesteia, Rigault Roger, a vizitat Primăria municipiului Sighişoara. Scopul: realizarea de schimburi culturale şi întărirea legăturilor între şcolile şi căminele de copii din Sighişoara şi din această zonă a Franţei, vestită prin cele peste 40 de castele fără egal situate pe văile Loirei şi Cherului. După cum ne informează primarul municipiului, domnul Constantin Ştefănescu, în cadrul înţelegerilor convenite, copii din Franţa vor urma să-şi petreacă o parte a vacanţei în mijlocul unor familii din Sighişoara, şi invers. De asemenea, membrii delegaţiei franceze s-au angajat să facă reclamă turistică adecvată României şi în special acestui minunat oraş cu tentă medievală, care este Sighişoara. Constituirea şi la Sighişoara a unei asociaţii asemănătoare va permite asigurarea unui cadru adecvat întăririi relaţiilor de prietenie, pentru mai buna cunoaştere a oamenilor acestor două zone geografice atît de îndepărtate, dar atît de pitoreşti: Valea Loirei — Franţa şi Valea Târnavei Mari — România. IOAN CISMAȘ FIL,IV[ Tăcerea mieilor în sfîrşit, la cinematograful Arta putem vedea în cursul acestei săptămîni un film autentic, un film mare, un film făcut cu multă artă şi meşteşug. Asta, ca să ne spele, măcar în parte, impresia proastă cu care trăim de la Revoluţie încoace despre cei care au fost investiţi să ne mai informeze, cit de cit, despre ce se întîmplă în domeniul celei de a şaptea arte pe mapamond. „Tăcerea mieilor“, producţie a studiourilor americane, realizat în regia lui Jonathan Demme, a fost aureolat în 1991 cu nu mai puţin de 7 premii Oscar, filmul fiind considerat, pe drept cuvînt, cel mai bun film al anului. „Tăcerea mieilor“ nu se urmăreşte cu interes insă numai datorită artei cu care a fost creat şi distincţiilor cu care şi-a făcut intrarea în ţară, ci şi subiectului şi mediului în care ne introduce, care, chiar dacă nu total inedite, sunt mai puţin abordabile şi mai puţin cunoscute la noi: lupta antiteroristă, cu întreg cortegiul ei de consecinţe pe plan spectacular, adică dinamism, suspans, neprevăzut etc. Teroriştii sunt de fapt nişte psihopaţi care supun populaţia, mai bine zis o parte a populaţiei, cea de gen feminin, la un grav supliciu, amintindu-ne, în acest fel de o situaţie similară întîlnită şi la noi cu mai mulţi ani în urmă prin acel odios criminal Ion Rîmaru, împotriva căreia se dă o luptă dură, cu consecinţe adesea imprevizibile, de către FBI. Protagonista acestei bătălii este tînăra şi frumoasa Claris Starting, excelent interpretată de Jody Foster care, Pentru a-l descoperi pe criminalul care ucide femeile tinere pentru a le utiliza pielea la confecţionarea unor articole de marochinărie, se foloseşte de experienţa şi informaţiile pe care le deţine în acest domeniu un alt bolnav psihic, doctorul Lecter (Anthony Hopkins), internat într-un fel de ospiciu-închisoare. Este o creaţie care în multe din elementele sale se apropie de filmele „horro“, dar ar fi cu totul greşit dacă am introduce-o în categoria acestora, pentru că „Tăcerea mieilor“ este o producţie artistică de primă mărime, în care realismul şi bursul simţ al realizatorilor primează, iar mijloacele artistice ale celei de a şaptea arte îşi găsesc o utilizare expresivă, dar ponderată. ION CIURDARU „Speranţa şi curaj“ Asociaţia „Speranţă şi curaj“ îşi cheamă membrii la şedinţă în ziua de 4 aprilie 1992, ora 10, în sala Laboratorului de educaţie sanitară din Tîrgu-Mureş, strada Bartok Bela, nr. 1. Semnalăm... (Urmare din pag. I) Ruşinos, dar sănătos, în măsură să asigure pîinea pentru orăşeni. Dacă vinerea sau sîmbăta dimineaţa te învîrţi prin gară, sau autogară, mult te minunezi cînd vezi cum se transportă pîinea la ţară, cu sacul, acolo unde hambarele sînt pline de grîu, în pericol să-l distrugă gărgăriţele. Apropo de dăunători. Este bine ca toţi deţinătorii de cereale să efectueze zilnic verificarea stării sanitare a stocului. Gărgăriţa griului şi gîndacul de Tribolium se înmulţesc, la o temperatură de peste 10 grade C, mai rău ca rîia, iar pina la noua recoltă sînt în stare să lase în ladă numai tărîţe. Se pare că la toamnă, zahărul va deveni o marfă de lux, valută forte, întrucît Fabrica de zahăr din Tîrgu-Mureş, pînă la ora actuală, a reuşit să încheie contracte ferme numai pe 3.000 de hectare. Oameni buni, trebuie să înţelegeţi un lucru de căpătîi! Cultivînd numai porumb şi ovăz, neglijînd plantele tehnice — sfecla de zahăr, soia, tutunul, inul — nu faceţi altceva decît să accentuaţi sărăcia ţării. - S3 -Truditorule de rînd, cînd ai chef de o bere bună să nu treci pragul bodegilor din cartierul Tudor, cu nume fistichii : Ultimul leu, Pufoaica ruptă, Soldatul grăbit, Distrugătorul, Trei varice, că te fură ăia mai ceva ca-n codru verde din vremea haiducilor. Mai pe concret, berea la halbă în restaurantul Diamant, zis Distrugătorul, și la Barul viilor — Trei varice, este dijmuită cu două degete sub linie. Cît despre condica de reclamaţii sau controalele Poliţiei economice, nici pomeneală, exact ca în ţara lui Papură Vodă, hoţie curată la drumul mare. Unde eşti tu Ţepeş, Doamne? Pe domnul inginer Eugen Bolgar , şeful fermei viticole Mica, l-am întîlnit trist şi abătut în primăria comunei. Oameni răi, din lumea rea, vor să-i distrugă via. Dacă pînă în 26 martie a.c. a reuşit să termine cu tăiatul şi cu revizuitul spalierilor pe o suprafaţă de 78 hectare de vie pe rod, pe 10 hectare este împiedicat să execute aceste lucrări, fiindcă proprietarii s-au grăbit să intre pe vechile amplasamente, chiar în mijlocul tarlalei. Pentru 0,8 ha, rămîn nelucrate 10 hectare ! Ba, mai mult, au fost scoase cîteva rînduri de vită cu rădăcină cu tot, au fost furaţi spalieri cu sîrmă cu tot. Un domn, inspector de bancă din Tîrnăveni, Ostroveanu, incită lumea să-şi aplice singură legea , fiecare după cum îl taie capul. In toamna anului trecut, domnul inspector de bancă, fără să presteze nici un minut de muncă, s-a dus şi a cules strugurii de pe terenul care a fost cîndva al soacrei domniei sale. Şi, fiind democraţie, nimeni nu i-a făcut nimic. Halal democraţie, dacă pînă şi inspectorii de bancă nu respectă legile. Precizare în legătură cu afirmaţiile d-luî LIVIU VÎNAU din „Gazeta de Mureş“ nr. 12, pagina 5: „D nul Ioan Mureşan .. aştepta ca biroul evidenţa populaţiei din cadrul Poliţiei municipiului Tîrgu- Mureş să-i acorde viza de domiciliu în Tîrgu-Mureş . Cererea sa era depusă la un interval confortabil de timp... însă întîrzierea rezolvării favorabile devenise primejdioasă. ... Poliţia uită de birocraţie şi oferă viză de domciliu“, precizăm: Numitul Mureşan Jean, născut la data de 24 ianuarie 1919, în Baia Mare cu ultimul domiciliu stabil în Baia Mare, str. T. Vladimirescu nr. 67, de profesie inginer automatist, încadrat la Schela de producţie Gaze naturale Tîrgu-Mureş, starea civilă căsătorit, s-a prezentat la data de 17 martie 1992, la biroul evidenţa populaţiei unde a depus cererea de schimbare a domiciliului în Tîrgu-Mureş, cu actele necesare la dosar. Cererea a fost soluţionată la 20 martie 1992. Precizăm că Poliţia municipiului Tîrgu-Mureş „nu oferă“ domicilii în Tîrgu-Mureş, ci aplică Legea nr. 5/1971. Purtător de cuvînt Cpt. VIRGIL MURZEA RS IBI 1 Vacanţa şi pericolul străzii în trimestrul al II-lea al acestui an şcolar în judeţul nostru s-au comis trei accidente de circulaţie grave, în care doi copii au fost grav răniţi, iar altul a decedat. Ultimul eveniment a avut loc la 20 martie, pe str. Cuza- Vodă din Tîrgu-Mureş. Victima a fost Szombatfalvy Sándor, de 9 ani, elev la Şcoala generală nr 4. Aflat în traversare prin loc nepermis, micul pieton a fost acroşat şi rănit grav de autoturismul 3—HG—3840, condus de Rostás Janos din Suseni, judeţul Harghita. ' Părinţi şi bunici! Supravegheaţi copiii mai îndeaproape, stabilindu-le locurile de joacă departe de pericolul străzii! Le dorim o vacanță plăcută! maior IOAN OROS Astăzi Miercuri 1 APRILIE Soarele răsare la ora 6,56; apune la ora 19,43. Zile trecute 91; zile rămase 275. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Tăcerea micilor Unirea: Dreptatea lui Steele. Progresul: Cei şapte „magnifici“ Kung-Fu. Select- Noaptea cometei. Tineretului: Brigada specială. SIGHIŞOARA — Lumina: Viaţa în ritm de rapp. REGHIN - Patria: Casa de pe strada Carol. TÎRNĂVENI — Melodia: Şobolanii roșii. LUPUS — Flacăra: Emmanuelle. SOVATA — Doimia: Harababura. JERNUT — Lumina: A fi sau a nu fi tun. SARMASU — Popular: La Bamba. TEATRU TEATRUL NATIONAL, azi ora 18. Pelicanul (secţia română). Mîine, 2 aprilie, ora 19. Fantoma cu bretele (secţia română). Abonament. RADIO TÎRGU-MUREŞ Joi, 2 aprilie Orele 7—10. Relatări din judeţe. Dialogul ideilor. Snort. Păcăleală — prelungiri şi unşpe metri. Mărturii prin vreme. Muzică pentru mai toate gusturile. Redactarea emisiunii: Septimiu Cioloboc. Orele 18—21. Agenda actualităţii. Pe undele tinereţii (Condeie la Olimpiada naţională de limba Şi literatura română. Secvenţe sibiene la Jazz ’92). Redactarea emisiunii: Dana Ardelean. SPICUIRI DIN PROGRAMUL TV Joi, 2 aprilie 10.00 — Actualităţi. 10.20 — Calendarul zilei. 10 30 — Videosatelit. 12.10 — Ora de muzică 13.00 — Oameni de lângă noi. 13.30 — Jazz-magazin. 14.00 — Actualităţi. 14.20 — Audio-vizual studio. 14.50 — Preuniversitaria. 15.30 — Terescoală (engleză). 16.00 — Muzică de operă. 16.30 — Forum. 17 00 — Actualităţi. 17.05 — Repere moldave. 17.35 — Drumuri în memorie 18.00 — Vîrstele peliculei... în vizită la serială (reluare) 19.00 — Studiu. ...“. 19.30 — Desene animate. 20.00 — Actualităţi. 20.35 — Sport. 20.45 — Film serial: „Dallas“ (115). 21,40 — In fata naţiunii. 22,05 — Reflecţii rutiere. 22,20 — Recital Toto Cutugno. 22,40 — Reporter ’92. 23,10 — Cronica Parlamentului. Actualităţi. 23,40 — Stadion.