Cuvântul Liber, iulie-septembrie 1995 (Anul 7, nr. 127-192)
1995-07-01 / nr. 127
ttmiNIA 20ÎIEI DE COOPERARE A mm NEORE li Bukuresti au început ieri 30 iiiftiv a.e., lucrările conferintei de cooperare in bazinul Mării fifiere. La reuniune iau roartenţi şefi de ptaie si suverii . Reuniunea are ca scop integrarea interregională si mondială. Se are in vedere extinderea cooperării intre statele din zonă, integrarea In domeniul transporturilor, al telecomunicaţiilor, analiza posibilităţii deschideri unei bănci comerciale armet. Conferinţa are In vedere discutarea extinderii structurilor de cooperare europeană in zona Mării Negre Vor fi luate in discuţie si aspectele transportului de gaze naturale din Rusia spre ţările care cooperează in acest bazin. Prin întregul ei continut, reuniunea de la Bucureşti se înscrie cu un eveniment de marcă în extinderea relaţiilor economice între statele participante. Se scumpesc tractoarele , tractoarele produse la Braşov se vor scumpi cu 20—25 la sută, începând din a doua jumătate a lunii iulie, a precizat lui OScru! general al SC Tractorul la TB 3A. „ în acest cont cu Banca Dacia Felix va acorda producătorilor agricoli credite în valoare de circa 35 miliarde de lei. Tractoarele achiziţionate vor trebui achitate în procent de 19 la sută de cumpărători. De la începutul aniului până în prezent societatea a vândut, la intern, 2 000 de tractoare, jumătate cu credite subvenţionate. 4 ÎNCEPUTRECOLTATUL ORZULUI tea, 30 iunie, 11 Asociaţia „AGROBORODE din Zagăr, aînceput secerişul orzului. Recolta se anunţă a fi foarte bună pe întinsele lanuri ale acestei asociaţii familiale MK rt La Biblioteca judeţeană Oaspeţi din Republica Moldova Zilele trecute, Biblioteca judeţeană Mureş i-a avut ca oaspeţi pe colegii ei de breaslă din Republica Moldova. Au fost bibliotecari premiaţi in „Anul bibliologic 1994“ de către Asociaţia bibliotecarilor din ţara de dincolo de Prut. Drept urmare, Ministrul Culturii din Itomânia le-a facilitat organizarea unei excursii documentare in principalele biblioteci din Transilvania Grupul cuprinde bibliotecari de la cele mai diverse instituţii de profil: naţională, academiei, universitare, ştiinţifice, şcolare şi publice. Biblioteca judeţeană Mureş a impresionat prin valoarea colecţiilor sale, prin numărul de cititori atraşi, prin numărul mare de publicaţii consultate, ca şi prin acţiunile culturale, ştiinţifice pe care le organizează periodic. Cu ocazia acestei excursii de documentare au fost relevate bunele relaţii existente între bibliotecile din judeţul Mureş şi cele din Republica Moldova , au avut loc donaţii reciproce de cărţi etc. Vizita oaspeţilor basarabeni a continuat la Biblioteca municipală „Petru Maior“ din Reghin, instituţie model de lectura publică, unde li s-a făcut o călduroasă primire Grupul de bibliotecari din Republica Moldova este condus de doamna Claudia Balaban, preşedinta Asociaţiei bibliotecarilor şi directoare a Bibliotecii Naţionale pentru Copii din Chişinău. O frumoasă blondă, moldoveancă, bibliotecară şi poetă, Claudia Partole, i-a oferit directorului Bibliotecii judeţene Mureş, de prof. Dimitrie Poptămaş, volumul de poezii „Psalmii Manei Magdalena“. „Un semn poetic în plină ploaie“, cum scrie Claudia Partole în dedicaţia si de carte. Bibliotecarii din Republica Moldova îşi continuă excursia la Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu Mare, Oradea , Alba luilia şi Sibiu. DORIN BORDA r ilIMAlOm $1 îittMlHL. Mult vehiculata economie de piaţă, spre care, de la momentul decembrie '09. Unde tot românul democrat?, a creat posibilitatea ca mulţi neaveniţi sâ-şi încerce putinţele intuitive In a-şi face un dat existenţial, speculând diferite tertipuri financiare care să le asigure un trai prosper, fără prea mai dureri de cap. Mulţi au reuşit temporar, acroşând vizual la nivelul celor mulţi şi necăjiţi care, muncind de cu zori şi până-n scară pe la multele instituţii (întreprinderi) falimentare, reuşesc să se situeze în zona minimei subzistente Despre cât de perisabilă este poziţia Cezarului modem (a se înţelege tel cu generoase posibilităţi financiara) s-a mai vorbit şi văzut prin târg. Iată insă un alt caz care ne conduce undeva către : „Dacă arte, ăi parte I“ sau „36 te-ntiau cât îţi ajunge («itura I“,/.ite de românul, cand nu ştia cât de încurcate sunt căile democraţiei. Născută în 1960 în comuna Sărmaşu, Bob Adriana s-a autoerijat în postura de întreprinzător particular prin târg, având simpla calificare de asistentă medicală in urma absolvirii unui liceu sanitar. De pe această poziţia, s-a antrenat în diferite afaceri cu profil comercial, uzând de zeci de milioane de lei cu un curaj inconştient, neavând o pregătire de profil şi cunoştinţele necesare. în scurt timp, a ajuns intr-un impas financiar, având multiple obligaţii financiare (datorii), pentru acoperirea cărora a recurs la Înşelăciune, folosindu-se de faptul ca era posesoarea unui apartament situat în Târgu-Mureş, Piaţa Teatrului nr. 4. La 20 aprilie 1994, a obţinut un credit de 9.000.000 de lei de la SC Bankpost SA, Sucursala Mureş, girând restituirea sumei cu apartamentul său Profitând, ulterior, de împrejurarea că actul de garanție nu a fost operat imediat din foaia de sarcini de către conducătorul de Carte Funciară, la data de 27 mai 1994 a vândut apartamentul, deoarece în extrasul de Carte Funciară, la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, nu era înscrisă ipoteca bancară. Cei care au fost astfel înşelaţi, cumpărând un apartament ipotecat su-... familiile: Marc, LîviuVare! cu soţia sa Chertî Ana şi Mathe Victor cu soţia Daniela.. Din declaraţiile întreprinzătoarei, rezultă că vânzarea apartamentului venea să acopere o „datorie de 2.300 de dolari, sumă pe care a imprumutat-o de la cumpărătorii ta.l.Vh 8'A.SC'iN (Continuare în pag . 5_a) Ansamblul „SIREAGUL“ la Jocurile Olimpice In perioada 22 mai — 10 iunie, Ansamblul artistic „Şireagul“ din Târgu-Mureş a participat la o serie de spectacole pe teritoriul american, invitat fiind să participe la un festival de folclor din Atlanta (Georgia). Cântăreţi, dansatori, orchestra (condusă de Ionel Stoica) au fost întâmpinaţi cu căldură de românii americani, datorită nu numai dorului de pământul natal, ci şi Înaltei ţinute artistice şi morale a mureşenilor. 11 spectacole în săli, spectacole de cântece şi dansuri, vinerea, sâmbăta şi duminica, in curtea bisericii româneşti din Atlanta, după slujbă (încadrându-se în programul de învăţământ în limba maternă pentru copiii români), in studiourile CNN, la Universitatea de Stat a Georgiei, in orahul Halen (Florida) au adus «uri artiştilor noştri, solidamn! ai României. Pe lângă cântec, dans şi amintiri, aveam sft aflu de la domnul Gheorghe Vanga — conducătorul grupului — ansamblul a purtat mii de kilometri 800 de volume de carte românească (manuale de istorie, geografie, clasici ai literaturii române, abecedare) atât de necesară micii comunităţi româneşti, care nu a renunţat la ideea da a-şi creşte copiii născuţi pa pământ american întru spiritul apartenenţei la glia străbună. Cărţile au fost donate bibliotecilor Centrului cultural român MARIANA CRISTESCU (Continuare 8, pag. a 2-a) Anul VIL Nr. 127 (1.485) Sâmbătă, 4 iulie 1995 Redeclorsel LAZAR b.ADARIU 8 pagini. Sfbilei ISSN 1.221 - 4.319 — COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC ȘI INDEPENDENT . Se cauţi ingineri agronomi ! Prin anii 1990 — 1992, „revoluţionarii" satelor — majoritatea dintre ei foşti navetişti, oameni certaţi cu munca, care au abandonat agricultura pentru un post de portar sau băgător de seamă pe la vreo fabrică — strigau,după inginerii agronomi : „Hoţilor, comuniştilor, afară din sat cu voii", de parcă bietul specialist agricol era vinovat de colectivizare. „Revoluţionarii“ satelor nu ştiau că programul unui inginer agricol începea dimineaţa , când se chipa de ziuă şi se încheia i se I vi dună ap’-isu*. soc aUli, că ei -t V. BOTA (0»nliui:»re ir pag a 5-at SEMNALAM HOTELUL „APOLLO“ IŞI VA PRIMI TURIŞTII încurând hotelul „Apollo“ din Sângeorgiu de Mureş va sta la dispoziţia clienţilor. El a fost supus lucrărilor de igienizare, urmând să fie introdus în circuitul turistic. Este bine că RAGCL, ca şi primăria au deschis această unitate amplasată favorabil lângă băile sărate CINE ARE VOINŢA DE A SALVA „VOINŢA“? Iată întrebarea pe care o pun şi v-o pun acum, la jumătatea anului, pentru că la Sărmaşu exista o cooperativă „VOINŢA“ care dispunea de secţii de producţie din care ieşea o diversitate de sortimente destinate pieţei, chiar şi exportului. Sticlăria a dispărut, confecţiile de cămăşi la fel, secţia de covoare tip oriental la fel. Mobila nici ea nu mai mişcă la capacitate. Oara nu se mai găsesc investitori în acest loc al câmpiei, care să salveze de la pierire o asemenea unitate cu mulţi meseriaşi de marcă? ÎN sfÂrşit, se renovează Şi INSTITUŢIILE SANITAREI După ani buni a venit rândul şi unor clinici cu renume din Târgu-Mureş să-şi schimbe faţa Renovarea clinicilor de ortopedie, ca şi a celei de boli de piele sunt salutare. Pacienţii vor avea, în sfârşit condiţii bune şi :■■■, mediu mai sănătos. Sunt presemnele încurajatoare că sănătatea a intrat în sfera de interes public GEL BAIBULESCU \ "%X)UT Les vacances, începândcu acest week-end, binemeritată vacanţă şi pentru aleşii naţiunii, care au tras pe dreapta în estimp ne va conduce, din biruinţă în biruinţă, executivul posta»drag, prin metoda ordonanţelor Prima exteriorizare a transbarrutei: majorările la articolele numite (argotic) haleală. • Și Basarabia intră in circuitul european de Formula 1, respectiv în lumea bună a continentului, ca membru deplin în Consiliul Europei. Unanimitate de voturi și chiar aplauze în Adunarea Parlamentară. Ce-i drept, nic. umil dintre parlamentarii României înscrişi pe lista vorbitorilor iii* a primit cuvântul, numai şi numai din motive delipsă de timp, ceasurile fiind elveţiene. Asii o fi ora Europei, euroora? Daca siva rosti „identic şi la fel“ şi Comitetul de Miniştri. Republica Moldova devine, după ţările baltice, stat desprins din fosta Uniune Sovietică cu statut european. Cu nişte ani buni (răi) in urmă, tot pe la sfârşit de Cireş.şar, aceeaşi zi semnifica praznic, Basarabia şi Bucovina de Nord fiind încorporate, prin rapt, la „republice libere-n strânsă uniune“: URSS. Şi cât de strânsă la Moscova la Strasbourg, nu, e departe când râvneşti, vorbi, cu cântec. • Solid motivată, de altfel, penetrarea moldavă de la Strasbourg: „în ceea ce priveşte Moldova, toţi raportorii noştri şi comisiile de specialitate consideră că această ţară îndeplineşte condiţiile de respectare a drepturilor omului.afirma „preţinul“ nostru Miguel Angel Martinez. Da, respectate cu vârf şi indesat. De-am fi intoleranţi, i-am dori şi noi onorabilului preşedinţi al Adunării Parlamentare a CE soarta lui Ilie Ilaşcu Dar nu suntem şi nu-i dorim, ni - MIHAI SUCIU (Continuare în pag. a 2-a) "