Cuvântul Liber, iulie-septembrie 1995 (Anul 7, nr. 127-192)

1995-07-01 / nr. 127

ttmiNIA 20ÎIEI DE COOPERARE A mm NEORE l­i Bukuresti au început ieri 30 iiiftiv a.e., lucrările confe­­rintei de cooperare in bazinul Mării fifiere. La reuniune iau roarte­nţi şefi de ptaie si su­ver­ii . Reuniunea are ca scop inte­grarea interregională si mon­dială. Se are in vedere extin­derea cooperării intre statele din zonă, integrarea In dome­niul transporturilor, al teleco­municaţiilor, analiza posibili­tăţii deschideri unei bănci co­merciale a­rmet. Conferinţa are In vedere discutarea extin­derii structurilor de cooperare europeană in zona Mării Ne­­gr­e Vor fi luate in­ discuţie si aspectele transportului de gaze naturale din Rusia spre ţările care cooperează in acest bazin. Prin întregul ei continut, reuniunea de la Bucureşti se înscrie cu un eveniment de marcă în extinderea relaţiilor economice între­ statele partici­pante. Se scumpesc tractoarele , tractoarele produse la Bra­şov se vor scumpi cu 20—25 la sută, începând din a doua ju­mătate a lunii iulie, a preci­zat l­ui OS­cru! general al SC Tractorul la TB 3A. „ în acest cont cu Banca Da­cia Felix va acorda producă­torilor agricoli credite în valoa­re de circa 35 miliarde de lei. Tractoarele achiziţionate vor trebui achitate în procent de 19 la sută de cumpărători. De la începutul a­niului până în prezent societatea a vândut, la intern, 2 000 de tractoare, jumătate cu credite subven­ţionate. 4 ÎNCEPU­T­­RECOLTATUL ORZULUI tea, 30 iunie, 11 Asociaţia „AGROBORODE­ din Zagăr, a­­început secerişul orzului. Recol­ta se anunţă a fi foarte bună pe întinsele lanuri ale acestei aso­ciaţii familiale MK rt La Biblioteca judeţeană Oaspeţi din Republica Moldova Zilele trecute, Biblioteca jude­ţeană Mureş i-a avut ca oaspeţi pe colegii ei de breaslă din Re­publica Moldova. Au fost biblio­tecari premiaţi in „Anu­l biblio­logic 1994“ de către­­ Asociaţia bibliotecarilor din ţara de din­colo de Prut. Drept urmare, Mi­nistrul Culturii din Itomânia le-a facilitat organizarea unei excursii documentare in princi­palele biblioteci din Transilvania Grupul cuprinde bibliotecari de la cele mai diverse instituţii de profil: naţională, academiei, uni­versitare, ştiinţifice, şcolare şi publice. Biblioteca judeţeană Mureş a impresionat prin valoarea colec­ţiilor sale, prin numărul d­e citi­tori atraşi, prin numărul mare de publicaţii consultate, ca şi prin acţiunile culturale, ştiinţi­fice pe care le organizează pe­riodic. Cu ocazia acestei excursii de documentare au fost relevate bunele relaţii existente între bi­bliotecile din judeţul Mureş şi cele din Republica Moldova , au avut loc donaţii­­ reciproce de cărţi etc. Vizita oaspeţilor basa­­rabeni a continuat la Biblioteca municipală „Petru Maior“ din Reghin, instituţie­ model de lec­tura publică, unde li s-a făcut o­­ călduroasă primire Grupul de­­ bibliotecari din Republica Moldo­­­­va este condus de doamna Claudia Balaban, preşedinta A­­sociaţiei bibliotecarilor şi direc­toare a Bibliotecii Naţionale pen­tru Copii din Chişinău. O frumoasă blondă, moldovean­că, bibliotecară şi poetă, Claudia Partole, i-a oferit directorului­ Bibliotecii judeţene Mureş, de prof. Dimitrie Poptăm­aş, volumul de poezii „Psalmii Manei Magda­lena“. „Un semn poetic în plină ploaie“, cum scrie Claudia Par­tole în dedicaţia si d­­e carte. Bibliotecarii din Republica Moldova îşi continuă excursia la Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu Mare, Oradea , Alba luilia şi Si­biu. DORIN BORDA r­ ilIMAlOm $1 îittMlHL. Mult vehiculata economie de piaţă, spre care, de la momentul decembrie '09. Unde tot românul democrat?, a creat posibilitatea ca mulţi neaveniţi sâ-şi încerce putinţele intuitive In a-şi face un dat existenţial, speculând diferite tertipuri financiare care să le a­­sigure un trai prosper, fără prea mai dureri de cap. Mulţi au reuşit temporar, acroşând vizual la nivelul celor mulţi şi necăjiţi care, muncind de cu zori şi pâ­­nă-n scară pe la multele insti­tuţii (întreprinderi) falimentare, reuşesc să se situeze în zona minimei subzistente Despre cât de perisabilă este poziţia Cezarului modem (a se înţelege tel cu generoase posibi­lităţi financiara) s-a mai vorbit şi văzut prin târg. Iată­ insă un alt caz care ne conduce undeva către : „Dacă arte, ăi parte I“ sau „36 te-ntia­u cât îţi ajunge («itura I“,­­/.ite de românul, cand nu ştia cât de încurcate sunt căile democraţiei. Născută în 1960 în comuna Sărmaşu, Bob Adriana s-a auto­­erijat în postura de întreprinză­tor particular prin târg, având simpla calificare de asistentă medicală in urma absolvirii unui liceu sanitar. De pe această pozi­ţia, s-a antrenat în diferite afa­ceri cu profil comercial, uzând de zeci de milioane de lei cu un curaj inconştient, neavând o pre­gătire de profil şi cunoştinţele necesare. în scurt timp, a ajuns intr-un impas financiar, având multiple obligaţii financiare (da­torii), pentru acoperirea cărora a recurs la Înşelăciune, folosindu-se de faptul ca era posesoarea unui apartament situ­at în Târgu-Mu­reş, Piaţa Teatrului nr. 4. La 20 aprilie 1994, a obţinut­ un credit de 9.000.000 de lei de la SC Bankpost SA, Sucursala Mu­reş, girând restituirea sumei cu apartamentul său Profitând, ul­terior, de împrejurarea că actul de garanție nu a fost operat ime­diat din foaia de sarcini de­ către conducătorul de Carte Funciară, la data de 27 mai 1994 a vândut apartamentul, deoarece în extra­sul de Carte Funciară, la data încheierii contractului de­ vânza­­re-cum­părare, nu era înscrisă ipoteca bancară. Cei care au fost astfel înşelaţi, cumpărând un apartament ipotecat su-... fami­liile: Marc, Lîviu­­Vare! cu so­ţia sa Chertî Ana şi Mathe Victor cu soţia Daniela.. Din de­claraţiile întreprinzătoarei, rezul­tă că vânzarea apartamentului ve­nea să acopere o „datorie de 2.300 de dolari, sumă pe care a im­­­prumutat-o de la­­ cumpărătorii ta.l.Vh 8'A.SC'iN (Continuare în pag . 5_a) ­ Ansamblul „SIRE­AGUL“ la Jocurile Olimpice In perioada 22 mai — 10 iunie, Ansamblul artistic „Şireagul“ din Târgu-Mureş a participat la o serie de spectacole pe teritoriul american, invitat fiind să parti­cipe la un festival de folclor din Atlanta (Georgia). Cântăreţi, dansatori, orchestra (condusă de Ionel Stoica) au fost întâmpinaţi cu căldură de românii americani, datorită nu numai dorului de pă­mântul natal, ci şi Înaltei ţinute artistice şi morale a mureşenilor. 11 spectacole în săli, spectaco­le de cântece şi dansuri, vinerea, sâmbăta şi duminica, in curtea bisericii româneşti din Atlanta, după slujbă (încadrându-se în programul de învăţământ în lim­ba maternă pentru copiii români), in studiourile CNN, la Universi­tatea de Stat a Georgiei, in ora­­h­ul Halen (Florida) au adus «uri artiştilor noştri, soli­damn! ai României. Pe lângă cântec, dans şi amintiri, aveam sft aflu de la domnul Gheorghe Vanga — conducătorul grupului — ansam­blul a purtat mii de kilometri 800 de volume de carte româ­nească (manuale de istorie, geo­grafie, clasici ai literaturii ro­mâne, abecedare) atât de nece­sară micii comunităţi româneşti, care nu a renunţat la ideea da a-şi creşte copiii născuţi pa pă­mânt american întru spiritul a­­partenenţei la glia străbună. Cărţile au fost donate bibliote­cilor Centrului cultural român MARIANA CRISTESCU (Continuare 8, pag. a 2-a) Anul VIL Nr. 127 (1.485) Sâmbătă, 4 iulie 1995 Redeclor­sel LAZAR b.ADARIU 8 pagini. Sfbi­lei ISSN 1.221 - 4.319 — COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC ȘI INDEPENDENT . Se cauţi ingineri agronomi ! Prin anii 1990 — 1992, „revolu­ţionarii" satelor — majoritatea dintre ei foşti navetişti, oameni certaţi cu munca, care au aban­donat agricultura pentru un post de portar sau băgător de seamă pe la vreo fabrică — strigau,după inginerii agronomi : „Hoţilor, co­muniştilor, afară din sat cu voii", de parcă bietul specialist agricol era vinovat de colectivizare. „Revoluţionarii“ satelor nu ştiau că programul unui inginer agricol începea dimineaţa , când­­ se ch­ipa de ziuă şi se încheia i se I vi dună ap’-isu*. so­c aUli, că ei -t V. BOTA (0»nliui­:»re ir pag a 5-at SEMNALAM HOTELUL „APOLLO“ IŞI VA PRIMI TURIŞTII în­­curând hotelul „Apollo“ din Sângeorgiu de Mureş va sta la dispoziţia clienţilor. El a fost su­pus lucrărilor de igienizare, ur­mând să fie introdus în cir­cuitul turistic. Este bine c­ă RAGCL, ca şi primăria au des­chis această unitate amplasată favorabil lângă băile sărate CINE ARE VOINŢA DE A SALVA „VOINŢA“? Iată întrebarea pe care o pun şi v-o pun acum, la jumătatea anului, pentru că la Sărmaşu exista o cooperativă „VOINŢA“ care dispunea de secţii de produc­ţie din care ieşea o diversitate de sortimente destinate pieţei, chiar şi exportului. Sticlăria a dispărut, confecţiile de cămăşi la fel, secţia de covoare tip orien­tal la fel. Mobila nici ea nu mai mişcă la capacitate. Oara nu se mai găsesc investitori în acest loc al câmpiei, care să salveze de la pierire o asemenea unita­te cu mulţi meseriaşi de marcă? ÎN sfÂrşit, se renovează Şi INSTITUŢIILE SANITAREI După ani buni a venit rândul şi unor clinici cu renume din Târgu-Mureş să-şi schimbe faţa Renovarea clinicilor de ortope­die, ca şi a celei de boli de piele sunt salutare. Pacienţii vor avea, în sfârşit condiţii bune şi :■■■, mediu mai sănătos. Sunt pre­­semnele încurajatoare că sănătatea a intrat în sfera de interes public GEL BAIBULESCU \ "%X)UT Les vacances, începând­­cu a­­cest week-end, binemeritată va­canţă şi pentru aleşii naţiunii, care au tras pe dreapta în estimp ne va conduce, din biruin­ţă în biruinţă, executivul posta»­drag, prin metoda ordonanţelor Prima exteriorizare a transbarr­u­­­tei: majorările la articolele nu­mite (argotic) haleală. • Și Basa­rabia intră in circuitul european de Formula 1, respectiv în lu­mea bună a continentului, ca membru deplin în Consiliul Eu­­ropei. Unanimitate de voturi și chiar aplauze în Adunarea Par­­­lamentară. Ce-i drept, nic.­ umil dintre parlamentarii României înscrişi pe lista vorbitorilor iii* a primit cuvântul, numai şi numai din motive de­­lipsă de­ timp, ceasurile fiind elveţiene. Asii o fi ora Europei, euroora? Daca si­va rosti „identic şi la fel“ şi Co­mitetul de Miniştri. Republica Moldova devine, după ţările bal­tice, stat desprins din fosta U­­niune Sovietică cu statut euro­pean. Cu nişte ani buni (răi) in urmă, tot pe la sfârşit de Cireş.­şar, aceeaşi zi semnifica praznic, Basarabia şi Bucovina de Nord fiind încorporate, prin rapt, la „republice libere-n strânsă uniu­ne“: URSS. Şi cât de strânsă­ la Moscova la Strasbourg, nu, e departe când râvneşti, vorb­i, cu cântec. • Solid motivată, de alt­fel, penetrarea moldavă de la Strasbourg: „în ceea ce priveşte Moldova, toţi raportorii noştri şi comisiile de specialitate conside­ră că această ţară îndeplineşte condiţiile de respectare a drep­turilor omului.­afirma „pre­ţinul“ nostru Miguel Angel Mar­tinez. Da, respectate cu vârf şi indesat. De-am fi intoleranţi, i-am dori şi noi onorabilului preşedinţi­ al Adunării Parlamen­tare a CE soarta lui Ilie Ilaşcu Dar nu suntem şi nu-i dorim, ni - MIHAI SUC­IU (Continuare în pag. a 2-a) "

Next