Cuvântul Liber, ianuarie 2002 (Anul 14, nr. 1-21)

2002-01-03 / nr. 1

____________ EDITORIAL Din act da drapta ta A­zi, când nu te miri cine, nu nimenea în drum, acolo, nişte denigratori, nişte ţutări îşi permit să-l înjure pe Eminescu, poetul şi simbolul naţional, când" cultura românească a ajuns în jenanta postură de Cenuşăreasă, când politica nu se arată deloc mai smerită în faţa valorilor reale ale Neamului, iată că s-a găsit un om, nu doar numai cu bani, ci şi cu un mare suflet dublat de sensibilitate, să facă un act de dreptate! Este vorba, după cum deja vă este cunoscut, de secretarul de stat din Ministerul Culturii şi Cultelor, Ion Antonescu. S-a zbătut omul, alergând pe la sponsori, a pus şi el din propriul buzunar vreun miliard de lei şi a organizat în TEMPLUL ARTEI - Teatrul Naţional din Bucureşti -, într-o tranziţie indiferentă la existenţa marilor valori, sărbătorirea celor mai de seamă creatori de frumos şi de cultură românească, din teatru, film, televiziune, literatură, artă, tulburătorul spectacol „Vârsta de aur". Dorind să dovedească românilor - aşa cum sublinia şi scriitoarea Ileana Vulpescu -, în aceste vremuri grele, că „nu doar proastele obiceiuri se moştenesc pe la noi, ci şi cele bune", năstruşnicul secretar de stat a avut curajul înainte de Crăciun, într-un moment semnificativ, în chiar „Epidaurul teatrului românesc", să organizeze înălţătoarea întâlnire, onorată de preşedintele ţării, domnul Ion Iliescu, de ministrul Culturii şi Cultelor, Răzvan Theodorescu, de parlamentari şi demnitari. Prezenţe marcante, actori emoţionaţi ca la primul lor rol, la prima apariţie în public, în faţa unui „auditoriu" atât de pretenţios şi avizat, cu sfiala lor de 60, 70, 80 de ani, profund recunoscători, idolii vieţii şi­ ai vieţii noastre au evocat pe dascălii lor: doamna Bulandra, pe Marieta Sadova, Victor Ion Popa, Vraca, Ciubotăraşu, pe Amza Pellea, Calboreanu, Tom­a Caragiu, Cottescu, Emanoil Petruţ, Rauţki, Leopoldina Bălănuţă, Gheorghe Cozorici, Gina Patrichi, Dem Rădulescu, Vlad Mugur. Profund recunoscători celor care „din puţinul lor dau­­ în multul nostru" în această tranziţie „de niciunde spre niciunde", la vârsta „când ştii ce sunt melancoliile şi cât adevăr este în antipaticul «prea târziu»" (Octavian Paler), când amintirile îţi mai aduc, în urechi şi în memorie, aplauzele meritate - „pâinea cea de toate zilele a artiştilor", afirmând şi confirmând că „de când e teatrul românesc, aşa ceva nu a făcut nimeni!" (Mihai Fotino), cei ’ LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 5-a) . Comentariu­­ 2002) an de răscruce! Primul an al noului mileniu şi al noului secol s-a încheiat, devenind astfel istorie. Pentru analişti, el continuă să rămână însă în actualitate, aceştia abia de-acum înainte vor avea posibilitatea să-l facă să „vorbească", disecându-l la rece, întorcându-l când pe faţă când pe dos, pentru a-i stabili aportul la temelia unui început şi pentru a trage toate învăţămintele ce se cuvin. Abordarea ziaristică a lui ne permite, însă, să-l anticipăm, evident cu o anume marjă de eroare, valenţele, încercând să spunem ceea ce avem de spus despre un an care, iată, nu este oricare. La prima vedere, anul 2001, care, doar cu câteva zile în urmă, făcea parte din prezentul nostru, nu aduce ceva deosebit faţă de şirul celorlalţi unsprezece. Cu toate acestea, el are câteva particularităţi care merită a fi reliefate. Din punct de vedere meteorologic şi climateric, 2001 a fost un an bun. Natura ne-a ferit în primul rând de inundaţii, care în ultimii ani păreau să devină o calamitate permanentă, dar nici secetă pronunţată n-am avut. In concluzie, în privinţa condiţiilor naturale (exceptând unele accente locale) am avut vânt bun la pupa. IOAN CISMAȘ (Continuare în pag. a 5-a) în noaptea de Revelion la Târgu-Mureș " De la lăsarea serii, în ajunul Anului Nou, cete de tineri au pornit pe la casele gospodarilor pentru a le ura­ conform datinei străbune. Am trăit frumuseţea obiceiurilor strămoşeşti care actualizează existenţa de două ori milenară a neamului nostru românesc, creştin din naşterea sa.­­.Sara a înserat/Noi cu plugul am plecat/C-aşa-i de la Dumnezeu lăsat/ De la Dumnezeu Sfântul / Care ţine cerul şi pământul!". Aceşti copii ne-au adus adevărurile cele mai mari ale credinţei noastre creştine, făcând ca neamul nostru să renască. Din piepturile acestor copii şi din mintea lor a izvorât adevărul de o rară frumuseţe. „Noi vă zicem sănătate / Şi tot mergem mai departe / O luăm de la Hârlău / Să ajungem la Chişinău / Şi vă zicem, gospodari, / La anul şi la mulţi ani! / Hăi, hăi!". _________________________________________________ ______________MARIN CĂLDĂRARIU/ V LA CUMPĂ DINTRFTtltiT "T" f ÎM\­B # a ,—-1 BBHT Mm , Jti 1 sAjsi» t J H J if h M 0 _ Pfgpjgj­­i 's'' oPSN­W&u „I fiii H . / f ji I - M *"***zZ v t mW : 33 . JtjK --- •- m . Judeţul Mureş, pe locul 7 în topul naţional! Unora le poate părea curioasă şi tardivă evidenţierea activităţii pe anul 2000, acum, la înce­putul lui 2002. Explicaţia ne-o dă domnul Gheorghe Nan, preşe­dintele Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş.­­ Este vorba, în fapt, despre bilanţul definitiv al tuturor camerelor de comerţ din România, bilanţ care, la nivel naţional, se finalizează, de obicei, în lunile noiembrie­­decembrie ale anului următor. Importanţa acestui bilanţ-să-i zicem aşa - constă în faptul că din judeţul Mureş 34 de agenţi economici s-au situat, pe ţară, în „Topul primelor 10" societăţi comerciale. Din acest punct de vedere, judeţul Mureş ocupă locul 7 pe ţară. Cu toată modestia, trebuie să spun că această clasare îmi dă „împuternicirea" să declar că Interviu consemnat de MIHAI BĂRDĂŞANU (Continuare în pag. a 5-a) METEO --*5--­ Vremea continuă să se răcească, devenind geroasă noaptea şi dimineaţa. Cerul va fi variabil, temporar noros. Izolat, va mai ninge. Vântul va sufla moderat, cu intensificări din sectorul nord-estic. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -8 şi -5 grade C, iar cele minime între-19 şi-16 grade C. Izolat, posibil ceaţă cu depunere de chiciură. Centrul de prevedere a vremii, Sibiu

Next