Cuvântul Liber, august 2006 (Anul 18, nr. 149-171)

2006-08-01 / nr. 149

/ mmTmzMAIL ......................­­ DE CE CREŞTE CONTINUU PREŢUL GAZELOR NATURALE? J­ocul cotaţiilor ţiţeiului, situaţia economico-politică mondială şi creşterea cererii de resurse energetice au tras în sus preţul gazelor naturale". Care este cauza ascensiunii preţului la noi ca şi în ţări în care inflaţia este foarte mică? E suficient să privim balanţa de cerere-ofertă şi ne dăm seama că resursele sunt concentrate în câteva ţări care duc o politică proprie, favorizantă de a obţine sume tot mai mari din exportul acestui zăcământ natural. Aceste ţări îşi pot permite acest lucru datorită faptului că numărul producătorilor este în scădere, iar cel al consumatorilor este în continuă creştere, motiv pentru care aceştia nu mai au posibilitatea negocierii preţului la cantitatea de gaze cumpărate. De asemenea, multe ţări preferă să utilizeze tot mai mult gazul metan, deoarece acesta este mai puţin poluant decât cărbunii sau petrolul, având putere energetică mai mare. Datorită consumului tot mai mare, ,de la un an la altul, numărul ţărilor exportatoare va scădea, iar cel al ţărilor importatoare va creşte tot mai mult, fapt care determină majorarea continuă a preţului gazului. Această evoluţie este susţinută de următoarele date: „în Uniunea Europeană se estimează că cererea va fi în anul 2020 cu aproape 70% mai mare decât a fost în 2000. în acelaşi timp, UE îşi va reduce propria producţie cu circa 10%, devenind astfel şi mai dependentă de resursele din import, în special din Rusia", care, în 2005, a extras 598 miliarde de metri cubi şi a consumat IO­AN HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) Românii migrează excesiv, in timp ce investitorii străini nu găsesc personal calificat in ţară! Iată, deci, că migrarea excesivă a românilor - care, ce-i drept, re­duce şomajul şi aduce valută în ţară - are şi reversul medaliei: nu mai avem noi înşine, românii din ţară, forţă de muncă calificată şi, pe cale de consecinţă, îi pune pe mult aşteptaţii investitori străini în dificultate. Căci, cum să investeşti într-o ţară care,treptat, nu mai are forţă de muncă?! Aceasta este concluzia la care a ajuns preşedintele Agenţiei Române pentru Investiţii Străine, Ana- Maria Cristina. Potrivit acesteia, investitorii străini sunt din ce în ce mai îngrijoraţi că nu vor putea găsi personal calificat necesar proiectelor pe care doresc să le dezvolte în România. Or, pentru explicarea acestui fenomen (un paradox, de altfel!) sunt cel puţin două cauze: 1) lipsa investiţiilor în programe de formare profesională COMENTARIU­L____________________________/ (care să suplinească efectele migrării) şi 2) salariile mici din România nu pot motiva stoparea migrării forţei de muncă. Şi, dacă guvernanţii noştri nu întreprind nimic în acest sens, soluţia pare a veni tot de la inves­titori. Aceştia (investitorii străini) vor - potrivit ARIS - să iniţieze proiecte în România. „Este o problemă nouă pentru noi, pentru că până acum nu erau atât de interesaţi de acest as­pect. Ne întreabă — spunea preşedintele ARIS - nu care este salariul mediu, ci care este suma pe care trebuie să o plătească unui angajat pentru a nu pleca în străinătate". Este, într-adevăr, o noutate, câtă vreme cei care vor să stopeze migraţia românilor GHEORGHE GIURGIU (Continuare în pag. a 3-a) Admis la medicina cu nota 3,97 la proba scrisa!? La sfârşitul lunii iulie s-a încheiat exa­menul de admitere la Universităţile de Medicină şi Farmacie. Deşi au fost obţinute note frumoase atât la proba scrisă, cât şi în ceea ce priveşte Bacalaureatul şi media anilor de liceu, există totuşi unele semne de întrebare faţă de uşurinţa cu care unii ajung medicinişti şi, într-un final, doctori cu parafă. Dorinţa de câştiguri a conducerii universităţilor din ţară se pare că fine uneori loc de conştiinţă celor care îi selectează pe cei de care va depinde sănătatea noastră peste câţiva ani. Târgu-Mureş în Târgu-Mureş, la Medicină generală, cea mai mare medie finală a fost 9,98 la secţia română şi 9,97 la secţia maghiară. Un număr mare de candidaţi au obţinut note peste 9 sau chiar 10 la proba scrisă, în acest an însă, la medicină, la Târgu-Mureş, s-a intrat chiar şi cu nota 3,97 sau 4,06 la proba scrisă. La specialitatea Moaşe nici măcar nu au fost ocupate toate locurile scoase la concurs. Clu­j-Napoca La Cluj-Napoca, la Medicină generală s-a intrat şi în acest an inclusiv cu media finală IO (8 studenţi), la care se adaugă 6 olimpici, admişi fără examen. Ultima medie de concurs este 5,46 (locuri cu taxă). Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca va fi frecventată în acest an de 289 medicinişti pe locurile bugetare şi lOC pe cele cu taxă. 150 dintre cei admişi au avut nota finală peste 9. La Sto­matologie, ultima medie de admitere a fost 5,01, iar la specialitatea Moașe 5,09. LETIȚIA BOTA (Continuare în pag. a 3-a) Un studiu ştiinţific cu valoare adăugată (V) în continuare, încercăm să punem în discuţie aspectele care se constituie în „valoare adăugată" ale studiului realizat de Centrul European de Documentare în Probleme Etnice, aspecte pe care le putem considera cărămizi care se adaugă la cele deja existente pentru înălţarea edificiului ştiinţific privind analiza şi interpretarea posibilului impact al Proiectului de statut al minorităţilor naţionale elaborat de liderii radicali maghiari asupra membrilor societăţii româneşti. Menţionăm că rezultatele dobândite din cerce­tarea de teren de către cercetătorii CESPE, ce se constituie în element de noutate, încărcat de prospeţimea dată de timp, în privinţa climatului interetnic şi a temelor pe care se focalizează mentalul colectiv al subiecţilor români şi maghiari, le vom interpreta incluzând şi perspectiva noastră sintetizată din multiplele investigaţii de teren efectuate în zonă. într-adevăr, ca stare de spirit şi afectivă, românii, fiind numeric minoritari în Covasna şi Harghita, se simt asimilaţi de către maghiari şi în pierdere continuă de teren în privinţa păstrării identităţii naţionale prin limbă, cultură şi religie. La această gravă stare de lucruri s-a ajuns, după convingerea noastră, datorită lipsei unei politici naţionale şi culturale coerente şi consecvente din partea statului român, cel puţin egală cu a maghiarilor, dacă nu mai intensă, pentru a realiza un echilibru necesar între forțele etnice maghiare Dr. MARIA COBIANU-BĂCANU (Continuare în pag. a 3-a)

Next