Cuvântul Liber, decembrie 2006 (Anul 18, nr. 237-255)

2006-12-04 / nr. 237

­ PE 0LT0 BflRICfîDfl! D­ in 1990 încoace, nu a fost an în care, de Ziua Naţională a României, la 1 Decembrie, UDMR să nu-şi dea spectaculos în petic. Aşa s-au petrecut lucrurile în anii trecuţi, aşa s-au derulat şi de data aceasta, în ciuda faptului că aceşti aşa-zişi „europeni" trâmbiţează peste tot ce rol mare au avut, cică, ei în accederea României în UE. Şi, mai ales, dându-şi arama pe faţă, ce bucuroşi ar fi adepţii struţo-cămilei, dacă ar avea, în noua structură europeană, şi ei o ţărişoară mai mică, numită Ţinutul Secuiesc, autonomie teritorială pe criterii etnice, în inima ţării celei mari. Oare pentru unii nu ăsta-i visul, nu asta-i obsesia horthysto-nemeşească? Tonul l-au dat udemeriştii, joia trecută, chiar în Parlamentul României. Cu prilejul şedinţei solemne închinate Zilei Naţionale, secuiul Bicsek Garda Dezideriu nu şi-a găsit un subiect mai la îndemână, conform importanţei momentului, şi, hodoronc-tronc, a aruncat zarurile udemeriste zornăitoare pe tabla pretenţiilor lor neruşinate, cerând, şi cu acest prilej, autonomie teritorială pentru Ţinutul Secuiesc. Tocmai de Ziua Naţională! Considerând obrăznicia prea mare, domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, care conducea şedinţa solemnă, l-a întrerupt, aşa cum e şi firesc în astfel de cazuri, atrăgându-i atenţia udemeristului că a luat-o razna peste arătură, că tare mai calcă prin străchini, iar pentru chestia asta, care vizează cuiul lui sâcâitor şi autonomist din căpăţână, nu are decât să-şi aleagă o altă zi pentru o declaraţie aparte. Nu e momentul! Şi tocmai pentru că nu era momentul, nesăbuinţa lui a fost taxată, cum era şi normal, cu îndelungate huiduieli şi meritate blagosloveni. UDMR a considerat că potrivit este momentul Zilei de 1 Decembrie pentru a-şi manifesta, încă o dată, antipatia şi dispreţul faţă de sărbătoarea românilor, aşa că la Alba lulia, chiar cu prilejul sărbătoririi celor 88 de ani de la înfăptuirea Unirii celei Mari, a refuzat să depună coroana tradiţională la statuia lui Mihai Viteazul, iar cu ocazia festivităţilor de la Cluj-Napoca a recurs la aceeaşi deja jenantă, arhicunoscută obrăznicie, coroana având panglică îndoliată, veşnicul protest şi semn împotriva Trianonului care le stă ca un arici în gât. Iar ca totul să fie pe placul udemerist, în unele localităţi din judeţele Harghita şi Covasna, Ziua de 1 Decembrie a fost sărbătorită de data aceasta într-un alt mod „original", echivalent cu o clară bătaie de joc. Aşa-zisele „festivităţi" au avut loc, dintr-o dispoziţie a mai-marilor zilei, cu o zi înainte, nu de 1 Decembrie, cum s-ar fi cuvenit. E ca şi cum francezii ar sărbători ziua lor naţională, nu la 14 iulie, ci în 13, americanii în 3, nu la 4 iulie, iar ungurii s-ar aduna, ciorchine, la izvorul din str. Secuilor Martiri, din Târgu-Mureş, sub steagurile roşu-alb-verde, cu o zi înainte. LAZAR LĂDARIU (Continuare în pag. a 4-a) . W­tBiS 1 1 DECEMBRIE 2006 ZIUA NAŢIONALA A ROMÂNIEI - SĂRBĂTORITĂ LA TÂRGU-MUREŞ Unire-n cuget si-n simţiri! 9­9 Cea dintâi zi în calendarul naţiunii, 1 Decembrie, a fost sărbătorită la Târgu-Mureş într-o atmosferă de neegalat, cel puţin în ultimul deceniu, dată fiind prezenţa numeroasă a localnicilor, copii, tineri şi adulţi, la manifestările solemne, ca şi la programul artistic din seara zilei. O zi care, în fapt, prin marea participare a târgumureşenilor la festivităţi şi prin numeroasele drapele arborate de cetăţeni fără a­­­ se impune acest lucru, a constituit încununarea marii realizări a înaintaşilor noştri, la 1 Decembrie 1918, când inimile tuturor românilor purtau acelaşi ecou: UNIREA. Şi­ marele act istoric s-a înfăptuit, rămânând scris cu stere de aur în adevărata istorie a României. Cursul pe care aceeaşi istorie l-a urmat nu a fost întotdeauna firesc, ba mai mult decât atât, ani de restrişte au readus amarul în sufletul românilor, dar cu atât mai mult, acum, fiecare român ştie să preţuiască Ziua Naţională, iar în acest an unii au dovedit-o cu prisosinţă. La Târgu-Mureş, „centrul de greutate" al mani­festărilor, în Piaţa Victoriei, l-a constituit Monumentul Latinităţii, acoperit de coroane de flori la ceas aniversar, în memoria tuturor românilor care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri. După intonarea Imnului Naţional, în prezenţa Gărzii de Onoare, reprezentantul Primăriei Târgu-Mureş, moderatorul manifestărilor solemne, Aurel Trif, a subliniat înainte de a da cuvântul oficialităţilor: „Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui politician, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşi politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit". In acest an, Ziua Naţională a fost privită şi ca reper în „unitatea în diversitate" care urmează aderării României la UE, alocuţiunile autorităţilor marcând acest lucru. Prefectul Ciprian Dobre a ţinut să sublinieze că în 2006 sărbătorim, la fel cum vom sărbători în 2007, la 1 Decembrie: „România are nevoie să respecte şi să fim respectaţi în Uniunea Europeană, ca o naţiune demnă, mândră, care poate să dea valori Europei şi nu invers”. A urmat alocupunea preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş, Lokodi Edita Emőke, care, în numele instituţiei şi al consilierilor judeţeni aleşi, a urat mureşenilor fericire şi sănătate. „Să simţim că suntem uniţi în a­cest judeţ, în această Românie, peste LIA STRĂUŢ Foto: IOSIF TRIF (Continuare în pag. a 3-a) ABERAŢIA!­­ Am ajuns s-o vedem şi pe asta! Din şcoli trebuie scoase icoanele, crucile, simbolurile religioase, sfinte, ale ortodoxiei! Ce minţi smintite au putut născoci această aberaţie? Din ce negură vine un asemenea gând? Deci, „religia ortodoxă nu se poate manifesta în spaţiul public, deoarece agresează pe alţii"! Printr-o petiţie adresată Consiliului Naţional pentru Combaterea Discri­minării, profesorul Emil Moise din Buzău, pretinzând că apără „libertatea de conştiinţă", cere retragerea simbolurilor religioase (icoane, cruci) din şcoli, deoarece ele ar constitui „o formă de presiune asupra elevilor". Considerând că „România este un stat laic şi trebuie să-şi manifeste neutralitatea faţă de cult", Asztalos Csaba, preşedintele CNCD, recomandă ca aceste simboluri să fie utilizate doar ca material didactic la orele de religie. Ministrul LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 4-a)

Next