Cuvântul Liber, aprilie 2011 (Anul 23, nr. 64-84)

2011-04-01 / nr. 64

­ LA LUDUŞ, TITLU DE EXCELENŢĂ PENTRU VIOLONISTUL ALEXANDRU COZAC ! Duminică, 26 martie 2011, a fost, pentru iubitorii de folclor muzical din Luduş, o zi de sărbătoare. Sute de luduşeni prezenţi în sala mare a Casei de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu" l-au omagiat pe septuagenarul violonist şi şef de orchestră Alexandru Cozac. Festivitatea a fost organizată de Primărie, Consiliul Local şi Casa de Cultură, de preabinecunoscutul rapsod popular Ciprian Istrate, realizator de programe la UT Mureş, amfitrion şi moderator al întâlnirii de suflet. Frumuseţea spectacolului a fost amplificată de recitalurile susţinute de soliştii instrumentişti Alexandru Cozac, Petre Stoica, nepotul sărbătoritului, Titi Borca, Daniel Iancu, de îndrăgiţii solişti vocali Gheorghe Mureşan şi Ciprian Istrate, de concertele orchestrei „Hora" a Casei de Cultură „Eugen Nicoară", din Reghin, dirijor prof. Ioan Conţiu, al tarafului tradiţional din Frata - Cluj, al tarafului „Ceteraş de pe Câmpie", precum şi de suita de dansuri interpretată de Ansamblul folcloric „Transilvania" (coregraf Nelu Mihăşan). în aplauzele celor prezenţi, primarul Florin Urcan i-a înmânat sărbătoritului Titlul de Excelenţă, însoţindu-şi onorantul gest cu un Laudatio, din care am extras finalul: „Dragă maestre Alexandru Cozac, astăzi, oraşul Luduş doreşte să vă răsplătească întreaga carieră pusă în slujba muzicii, în general şi a folclorului românesc ardelenesc, în mod aparte. Am deosebitul privilegiu ca aici, pe această scenă de unde aţi încălzit, cu vioara dumneavoastră, sufletele multor generaţii de luduşeni iubitori de folclor autentic, să vă înmânez una dintre cele mai înalte distincţii ale oraşului Luduş, TITLUL DE EXCELENŢĂ, în semn de recunoştinţă şi de mare preţuire din partea comunităţii locale. La mulţi ani!" Jurnalistul Dorin Grama, directorul Casei orăşeneşti de Cultură, ne-a oferit date esenţiale pentru creionarea personalităţii artistice a sărbătoritului. „Alexandru Cozac s-a înfrăţit cu vioara în anii tinereţii, sub îndrumarea tatălui său, cunoscut şef de taraf din Zau de Câmpie. Climatul cultural din Luduş l-a ajutat să se perfecţioneze. Timp de peste 30 de ani a condus orchestra de muzică populară a Casei de Cultură, împreună cu soliştii vocali şi cu cei 15 membri ai orchestrei a obţinut numeroase premii. Amintim câteva: locul I la Concursul soliştilor şi orchestrelor de muzică populară şi uşoară „Flori de pe Mureş", în anul 1975, locul I la fazele naţionale ale Festivalului „Cântarea României", în anii 1983 şi 1989, locul al II - lea şi premiul Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima", din Cluj Napoca, la Festivalul Doinei, în anul 1983, a susţinut zeci de concerte în numeroase localităţi din ţară. A fost un pasionat culegător de folclor muzical din satele Câmpiei transilvane. A asigurat acompaniamentul orchestral al unor spec­tacole susţinute de Vera Biriş, Sava Negrean Brudaşcu, Gheorghe Mureşan, Nelu Şopterean şi mulţi alţi solişti vocali. Recunoscându-i­­se valoarea interpretativă i s-au acordat brevete de solist instrumentist, de şef de orchestră de muzică populară, cu gradul I (cel mai înalt grad profesional), a fost cooptat ca membru al Uniunii de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România şi colaborator al Societăţii Române de Radiodifuziune - Studioul Regional de Radio Târgu Mureş. Este unul dintre acei oameni care, prin cântecul lor, vindecă sufletele în mod miraculos şi îi face pe ascultători să se simtă mai bine în zile de sărbătoare.” MIRCEA GHEBOREANU ▲ CUVÂNTUL VINERI, 1 APRILIE 2011 .­i La ceas aniversar, intelectualii mureşeni alături de academicianul FLORIN în după-amiaza zilei de miercuri, 30 martie 2011, în sala festivă a prestigioasei instituţii şcolare Colegiul Naţional „Alexandru Papiu Marian" din Târgu- Mureş, a avut loc un eveniment deosebit, şi anume, aniversarea zilei de naştere a academicianului Florin Constantiniu, moment ce se apropie cu paşi repezi, domnia sa împlinind, la data de 8 aprilie, onorabila vârstă de 78 de ani. La această manifestare istorico­­culturală, un număr frumos de intelectuali mureşeni au răspuns prompt invitaţiilor oferite de prof.drd. Felician Suciu, organizatorul acestei întâlniri. Toate aceste persoane au putut admira portretul aca­demicianului, realizat cu măiestrie de către pictorul Călin Bogătean, referent la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Mureş şi vicepreşedinte în cadrul Asociaţiei Artiştilor Plastici Mureş. Directorul colegiului, profesorul de istorie Simion Bui, le-a urat tuturor celor prezenţi tradiţionalul „Bine aţi venit!", după care a predat „ştafeta" mode­ratorului şi organizatorului acestui îmbucurător eveniment, prof.drd. Felician Suciu. „Din păcate, azi, există neînţelegeri şi între intelectuali, cei care ar trebui să fie uniţi, dacă ne gândim la înaintaşii noştri. La această frumoasă activitate dedicată marelui istoric Florin Constantiniu, dumneavoastră repre­zentaţi profesii diferite. Sunteţi cadre didactice universitare de la Universitatea de Medicină şi Farmacie, de la Universitatea «Petru Maior», de la Muzeul Judeţean, Biblioteca Judeţeană, ofiţeri aparţinând mai multor arme, profesori, doctori, avocaţi, scriitori şi artişti. Demonstrăm că putem fi uniţi, măcar pe coordonatele istoriei şi a­le culturii’, a specificat, printre altele, Felician Suciu. Apoi, profesorul de istorie Vasile Sandor, de la colegiul care a găzduit evenimentul­, a prezentat câteva opinii personale în legătură cu personalitatea academicianului: „Acesta este un moment special pentru mine. Se discută despre oameni importanţi, iar doctorul în istorie Florin Constantiniu este unul dintre ei. Din ceea ce am reuşit să citesc din cărţile scrise de domnia sa, disting două axe pe care se orientează istoricul român: ultimele patru secole din istoria noastră, punând bază pe relaţiile sociale, şi perioada mai apropiată de zilele noastre, accen­­tuându-se şi sistemul relaţiilor internaţionale ". „în acest ceas aniversar, domnule academician, vă dorim multă sănătate şi sperăm că v-am adus un zâmbet şi un dram de bucurie în suflet"- a conchis şi prof.univ.dr. Vasile Dobrescu, care a prezentat în faţa auditoriului aspecte din viaţa şi vasta operă a marelui istoric. în final, a luat cuvântul şi autorul portretului, pictorul Călin Bogătean: „Dragi oameni de cultură, iubitori de istorie! Mărturisesc faptul că, pentru mine, este o onoare realizarea acestui tablou. Nu a fost uşor, având în vedere faptul că am avut drept model o fotografie. Condiţia de bază în realizarea unui portret este stabilirea legăturii sufleteşti între artist şi model. Astfel l-am perceput eu pe academicianul Florin Constantiniu", a precizat, printre altele, domnia sa. Trebuie menţionat faptul că artistul Călin Bogătean nu a aplicat niciun tarif pentru realizarea portretului, iar avocatul şi publicistul Nicolae Dan Cetină a asigurat invitaţiile pentru acest eveniment. Toţi cei prezenţi au avut ocazia de a se semna pe spatele portretului. Tabloul, împreună cu materiale audio-vizuale, precum şi articolele din presă vor fi expediate sărbătoritului, Florin Constantiniu, pe adresa Academiei Române. Printre cei care s-au semnat pe tablou, au fost: prof.drd. Felician Suciu, ing.dr. Melania Suciu, Letiţia Şirean, prof.univ.dr. Vasile Dobrescu, lect.univ.dr. Giordano Altarozzi, artistul Călin Bogătean, Raluca Bogătean, soţia pictorului şi solistă de muzică populară, Marie Gl­. Opriş - preşedintele AAP Mureş, av. Nicolae Dan Cetină, prof. Simion Bui, prof. Kovács Barna, prof. Mihai Rusu, prof. Vasile Rus, prof. Kocsis Sándor, prof. Alexandru Ciubîcă, prof. Dimitrie Poptămaş - preşedintele Fundaţiei Culturale „Vasile Netea", prof. Vasile Sandor, prof. Dragoş Bucur, prof. Ileana Ene, Ioan Eugen Man, Mihaela Mărginean, dr. Liviu Ştef, prof. Mihai Monoranu, prof. Ion Gîju, pr. drd. Silviu Negruţiu, pr. Mihai Pop, prof. Alexandru Oprea, conf.univ.dr. Vladimir Bacârea, prof.univ.dr. Marius Măruştenu, lect.univ.dr. Bogdan Haifa, lect.univ.dr. Gheorghe Răzoare şi semnatarul acestor rânduri. „La mulţi ani!", domnule academician Florin Constantiniu, şi Dumnezeu să vă dea sănătate şi bucurii, alături de cei dragi! CONSTANTIN BOCOŞEL 1­ 3 aprilie. Concursul Interjudeţean de Matematică şi Informatică „Grigore Moisil” Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş organizează cea de-a XXVI-a ediţie a Concursului Interjudeţean de Matematică şi Informatică „Grigore Moisil". Competiţia reprezintă o manifestare de mare anvergură pentru întreg învăţământul românesc, la care participă judeţele Bihor, Bistriţa Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj, Satu Mare şi Mureş. Deschiderea festivă este programată a avea loc vineri, 1 aprilie, evenimentul urmând să fie găzduit de Palatul Culturii din Târgu-Mureş, începând cu ora 18. L. BOTA ­­ V. Conferinţă du­ho­vnicească Liga Tinerilor Ortodocşi din Târgu-Mureş îi invită pe cei interesaţi să participe la confe­rinţa duhovnicească cu titlul „Dinamica firii umane în lucrarea pocăinţei", susţinută de pr. lect. dr. Ovidiu Panăite, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba lulia. Evenimentul va avea loc duminică, 3 aprilie, începând cu ora 18:45, la Cate­drala Mică „Bunavestire" din Târgu-Mureş. L. BOTA. 130 de ani de la naşterea poetului OCTAVIAN GOGA (1 aprilie 1881) ODĂ POETULUI PĂTIMIRII NOASTRE Crescut în vuiet de brădet, Şi-n sat cu doine şi cavale, Ardealul l-a făcut poet, Să-i spună lumii lunga-i jale. Duioasa-i mamă îi spunea C-a fost în casa lor sătească Şi-un tânăr care căuta Comori de limbă românească... în versul eminescian Găsi el cuget şi-armonie, Tot sufletul daco-roman Şi strămoşeasca-ne moşie. Când Eminescu -ajunse-un mit, „Sfânt preacurat’’ al poeziei, Din dor şi jale s-a ivit, Poetul lacrimei şi-al gliei... Lui, Oltu-n taină i-a vorbit De bravi străbuni ce se luptară Cu hoardele ce-au cotropit, Barbar, frumoasa noastră ţară... Văzu clăcaşii istoviţi De munci cu secera şi plugul, Când ăstor bieţi dezmoşteniţi „Străinul le fură belşugul”. L-a implorat pe Dumnezeu Cu rugi ce se păreau deşarte, Să nu Fim umiliţi mereu, S-avem, de libertate, parte! în robii câmpului vedea Puterea cea izbăvitoare Şi-acestora le prevestea Mult aşteptata sărbătoare”. Ca vulturul „cu ochi de jar”, Ce-nfruntă zările albastre, A cutezat şi-a scris cu har „Cântarea pătimirii noastre”. Profet cu „trâmbiţă” de foc Ne-a fost în lupta seculară, Ca fraţii prinşi de nenoroc, Cu noi, să aibă-un steag şi-o ţară! Când s-a împlinit marele vis, Şi munţi, şi codri jubilară, C-atunci, la Alba, s-a decis Unirea noastră legendară. Norocul nostru s-a strălucit Atuncea vremii trecătoare Şi-a rămas a Fi slăvit Ca sfânta, mare sărbătoare... NIC. T. NĂLĂU, Sibiu Cititorii din Săngeorgiu de Mureș au demonstrat că iubesc poeții.

Next