Cuvîntul Libertății, ianuarie 1992 (Anul 4, nr. 533-552)

1992-01-15 / nr. 540

»B ® BGK ® ® SGBS „Q eu trecut tăcut ca moartea,/Nu mă uit la vechii munți;/ Scrisă-i soarta mea în­creții/ întristatei mele frunți“ . " MIHAI EMINESCU J ultrascurte . Este INTERESANT DE URMĂRIT IN PARALEL ziarele „Azi" și „Dimi­neața“. Deocamdată înfruntarea directă, la vîrf, Roman­—Iliescu a fost lăsată de-o parte și cele două ziare sunt pre­ocupate, evident, de pe aceleași pozi­ții partizane, de efectele propagării a­­cestei confruntări la nivelul grupurilor parlamentare, ale conducerilor locale și chiar în masa de frontiști. <» Pentru a fi mai convingător, ziarul Dimineața apelează la argumente aduse din afara aripii Iliescu De pildă, la o marcantă personalitate liberală, dl. deputat Dan Lăzărescu, care într-un interviu de pa­gina I afirmă : „Organizațiile locale ale F.S.N. sunt sub influența fostului prim­­ministru­ Petre Roman și a oamenilor săi. Cealaltă parte a F.S.N. ar trebui să țină seama de aceste poziții locale foarte puternice ale fostului premier“. Și subliniază : „Primejdia pentru con­ducerea Frontului este atît de mare in­cit S-A REFĂCUT, DE BINE, DE RĂU, SOLIDARITATEA PROVIZORIE­I PARTIDULUI".­­ Dar cel mai senza­­­țional articol — de fapt un adevărat sce­nariu, demn de Brucan sau Voican Voiculescu — este semnat de un „obser­vator neutru“ cu nume necunoscut pina acum. Dacă el o fi adevăratul autor nu știm. Oricum, la întrebarea „Cine scindează Frontul", scenariul construit poate fi pe cit de plauzibil pe atît de aberant. MOMENTUL DECLANȘĂRII OPERAȚIEI DE SCINDARE A F.S.N. L-A CONSTITUIT VIZITA NEOFICI­ALA A D-LUI PETRE ROMAN LA WASHINGTON. Iar în spatele acestei operații de scindare ar sta specialiști în diversiuni politice ai CIA (în primul rînd cei prezenți în Ambasada Ameri­cană din București), posibil și ai altor agenții (în primul rînd, englezii). • SUB PORTRETUL CU O FIGURA MI­RATĂ ȘI NEVINOVATA A D-LUI ROMAN, ziarul „Azi" se adresează ce­lor care au inițiat și­ votat instituirea comisiei parlamentare de anchetă asu­pra guvernării Roman : „Domnilor se­natori, treziți-vă !“ Și notează un text: „Nici Ceaușescu n-ar fi Îndrăznit. O poleială de legalitate s-a păstrat chiar și în cele mai negre vremuri“. Și con­tinuă : „Aflat acum în corzi, spiritul conservator reacționează aberant“. Iar, în final, aluzia spre palatul Cotroceni este cit se poate de clară : „Președin­tele Bush poate să se felicite. De-ar fi avut noroc de un Senat în care s-ar exprima Taracția, scaunul electric l-ar fi răsplătit pentru recesiunea economică pe care o cunosc Statele Unite“. • SI PETRE MIHAI BACANU, găzduit cu un interviu și 10 portrete pe o pagină întreagă din Cotidianul, este de aceeași părere: „Pe dl. Iliescu îl așteaptă Co­dul Penal". Din punctul său de vedere, nu pentru manipularea senatorilor, ci pentru chemarea minerilor în iunie 1990. DEVENIT PESTE NOAPTE, DIN ZIARIST DE ȘTIRI, „OM POLITIC“ ȘI CHIAR „POLITOLOG“, dl. Băcanu mai afirmă sentențios: „Nu se poate vorbi de iertare fără judecată“ , „Situ­ația și șansele pe care le-am avut în decembrie nu le vom mai avea nici­odată" ; „Libertatea nu ne-a dat-o pu­terea, ne-am luat-o singuri“. Dar con­chide în spiritul principiilor statului de drept: „Anul ăsta încă se mai poate îndrepta ceva. Dacă acest popor nu va înțelege nici acum că trebuie să ajun­gă la conducerea țării oameni noi, a­­tunci ne merităm bălăci într-o sărăcie soarta și ne vom ludre încă mulți ani de aici înainte. Schimbarea nu poate veni decit prin alegeri“. Ca să fie clar pentru toată lumea, ultima propoziție este pusă și ca titlu al interviului. • In persoana principelui Paul Philip de Hohenzollern A APĂRUT UN CON­TRACANDIDAT LA DREPTUL DE PRIM MOȘTENITOR AL REGELUI MIHAI. Pentru simplul fapt că Paul de Roumanie — cum afirma că îi place să-și spună — este fiul celui dinții fiu al lui Carol al II-lea (ce e drept zămis­lit într-o aventură amoroasă). Deci dl. Paul, în vârstă de 43 de ani, comerciant de artă, cu pașaport englezesc, a venit în România să deschidă o acțiune ju­decătorească, în acest sens, la Tribu­nalul Municipal București. Nu știm care va fi verdictul, dar el afirmă că vrea „nu tronul, ci legea". Alte amă­nunte interesante și chiar picante le veți afla dacă Vă va cădea în mină zi­arul Libertatea, ultrasc CRAIOVA. • WAsHingTON. Șefii dele­­gațîilor israeliană, iordaniană și palestiniană au ajuns la un a­­cord la Washington asupra dis­putei în materie de procedură,­­axe bloca negocierile de pace între țări. • KIEV. Ucraina și Rusia ur­mează să procedeze începînd din această săptămînă la împărțirea navelor flotei din m­area Neagră, Ucraina abandonînd orice pre­tenție asupra navelor d­u capaci­tate nucleară. • MOSCOVA. Președintele Parlamentului rus, Ruslan Has­­bulatov, a cerut demisia guver­nului condus de Boris Elțîn, care cumulează de două luni func­țiile de președinte și prim mi­nistru. • BELGRAD. Slovenia și Ger­mania vor semna oficial acor­dul privind stabilirea de relații diplomatice la 15 ianuarie, la Ljubliana, capitala acestei foste republici iugoslave, anunță agen­­ția slovenă S.T.A. Acordul prevede, de asemenea, suprimarea vizelor între cele două țări, menționează sursa ci­tată. • BUDAPESTA: în anul tre­cut, grănicerii ungari au reținut §0 000 de persoane care au în­cercat să treacă fraudulos gra­nițele Ungariei, ceea ce depășeș­te de­­ peste două ori cifra înre­gistrată în 1990. Frontierele un­gare au fost violate de­­ cetățeni din 100 de țări, majoritatea fiind reprezentată de români (18 000), urmați de turci (3 000) și pakista­nezi (aproximativ 2 000) — rela­tează agenția M.T.I. (Continuare In pag. a IV-a), Peste puține zile se vor des­fășura și pe meleagurile noastre (oltene) cele dintii alegeri li­bere locale, ele urmînd a desem­na factorii de decizie, pe cei care vor alcătui temelia admi­nistrației locale pentru următorii ani. Se subînțelege, din context, importanța covîrșitoare a ale­gerilor de acum, premisă reală și necesară a intrării în norma­­litate. Polem­ica electorală este abia la început, deocamdată de­loc efervescentă, și — fără a-mi asuma riscul de a prognoza a­­numite rezultate și de a paria pe vreo formațiune politică — remarc­ă doar numărul mare de candidați la funcția de primar al municipiului Craiova, dar și al celorlalte orașe din teritoriu. Ca să nu mai vorbim de cel al consilierilor desemnați de for­mațiunile politice, dar și inde­pendenți. Tocmai de aceea con­sider că reprezentanții fiecărei formațiuni politice anunțată în alegerile locale, inclusiv inde­pendenții, sînt, intr-adevăr, pre­ocupați de binele public, și nu doar de accesul la putere, con­știenți de dificultatea etapei de tranziție, de noianul de pro­bleme sociale, economice, cultu­rale, de învățămînt, cu care se confruntă localitatea respectivă. Toți au programe de o covârși­­toare sorginte democratică. Au ajuns programele ca formula­rele de petiții. Vorba este cine se va ține de program. Oamenii politici sunt în stare să-și dove­dească, dacă vreți,” că soarele răsare în ultimele zile de la ...apus și sintem­ amenințați că vom trece într-un paradis te­restru, deși vedem cu toții ct de greu se mișcă multe meca­nisme economice, sociale, anchi­lozate. Situația nu se prezintă în alt fel nici în localitățile ju­dețului, unde nici nu știi de unde mai trebuie­­ apucată ma­reea de probleme ale obștii. Imun, în bună măsură, la cu­loarea politică a candidaților, electoratul va da „undă verde“ bunilor gospodari, pragmaticilor, celor care pot dovedi că pot face față șocului gestionării lo­calităților. Din păcate, dificul­tățile vin și din altă parte : rea­litățile politice din ultimele de­cenii au estompat­­ afirmarea personalităților neinregimentate în rîndul partidului comunist, iar la sate, mai ales, tot ce a fost mai dezghețat la minte, mai vrednic, mai instruit, prin for­ța împrejurărilor, a deținut, de-a lungul timpului, el sau cineva din familie, o funcție conside­rată, astăzi, indezirabilă. Și iată de ce cerința de a accede în conducerea localităților a unor oameni potriviți, dotați cu finețe sufletească, generozitate, apți de a coopera cu obștea satului, în noile condiții prin dispariția ale democrației, pîrghiilor „de comandă", rămîne nu ușor de realizat. La urma urmei, nu e bine nici să negi toată ziua ceea ce s-a realizat și nici să spui pe nume lucrurilor care se văd cu ochiu­l liber. Esențial e să fii om cu­ mintea teafără, cinstit, animat de bine față de semenii tăi. Sincer să fiu, după alegeri am să-i compătimesc pe cei care au cîștigat, știind ce-i aș­teaptă, și să-i fericesc pe cei care au... pierdut. MIRCEA CANTAR ii fața alegătorilor... Un apel călduros în plină iarnă și campanie electorală . Stimați domni, nu-i uitați pe țărani­ lată-na, așadar, în pragul îm­plinirii unui an de la adoptarea Legii fondului funciar, iar pre­vederile sale — bune, rele cum sunt — nu au fost decât în mi­că, foarte mică măsură aplicate în viață. Speranțele imensei ma­jorități a truditorilor gliei au fost năruite. Soarta pămîntului ii frămîntă acum, mai dureros ca în timpurile revolute. Se a­­propie muncile de primăvară deși, nici lucrările din campa­nia de toamnă nu au fost duse pînă la capăt — și gîndurile țăranilor sînt răvășite. Nu prea știu cît o să semene, unde, cu ce utilaje și cu ce bănuți, unde se va fi repartizată, întru vecie, bucata de pămînt, care să le dea sensul vieții lor. Dar să vedem, concret, pe baza celor mai proas­pete date, care este, în județul nostru, „stadiul la zi“ al apli­cării Legii 18/1991 ! Din capul locului trebuie spus, fără echivoc, că acțiunea este întîrziată, iar evenimentele „pre­sante“, care polarizează atenția „diriguitorilor" — recensămîntul și campania electorală — acapa­rează atenția tuturor, lăsînd pe un plan (prea) secundar com­plexa problemă a continuării a­­plicării „Constituției" pămîntu­lui. Dacă așa vor sta lucrurile, vom evolua spre o situație de-a dreptul periculoasă și păguboasă. Și tare ne temem că, într-ade­­văr, pe o asemenea... pistă alu­necăm. Dovada ? în Dolj, pe baza deciziei pre­fecturii, au fost constituite 99 co­misii comunale pentru stabili­rea titlurilor de proprietate. Or, ln această dată mai funcționea­ză... doar 51 astfel de comisii, cea mai mare parte din cele 48 de comisii „dispărute“, și-au încetat activitatea din luna iu­nie annul trecut (Calafat, Bechet, Caraula, Carpen, Cioroiași ș.a.), NICOLAE BABALAU (Continuare în pag. a IV-a) PÍ IVI ZAP AIANJE IVI Clopoțelul sună iarăși învățămîntul preuniversîtar își redeschide mîine porțile. Re­încep cursurile după o binemeritată, recreativă și odihnitoare vacanță de iarnă. Cadrele didactice se întorc la rosturile lor cotidiene, fără de care s-ar simți mai săraci cu o idee. Elevii reiau lecturile­ sau calculul probabilităților în a defrișa tere­­­­nuri virgine, in a descoperi acea „eternă Terra Nova“ dată­ 4 toare de vise, de speranțe și, ca să fim drepți, chiar de certi­­­­tudini. în fond, ce altceva sunt ei, oamenii formați, trecuți prin ,­­ atîtea și atîtea hățișuri, dacă nu „copii mai mari, copii mai mici“, ceea ce Îmi amintește de cea mai bună prietenă a lor, „­­­ de pe vremuri — Silvia Chicoș­ ț Dragostea mea, a noastră, se îndreaptă către voi toți. In mod­ul egal, dacă vreți. Dar, parcă, „și mai egal“ către cei de-o șchioa­­­­pă, către cei care acum se încordează pe buchia cărții și cînd încheie un cuvînt la îndemînă, o propoziție simplă, au aerul­­ marilor cuceritori ai olimpiadelor lumii. Mai întîmpină și ei greutăți, ca tot omul; aci „lipsește silaba -ma“, ceva mai în­colo „lipsesc silabele -a și -u“. Nu numai silabele astea vă lip­ >­­sesc vouă astăzi, copii. S-ar putea să fie în avantajul vostru ■ că încă nu le știți pe toate. Orice început este însă greu, difi­­­­cil, cu doze însemnate de neprevăzut. Părinții și dascălii voș­tri vor ști să suplinească, deși ei toți sunt niște titulari desă­vârșiți, exact ce vă lipsește vouă acum cel mai mult: experi­ența Fără sfaturi, dar și fără concesii, să ne reamintim îm­preună de una din numeroasele cugetări ale lui Napoleon. Ce zicea el ? Că „fiecare ceas pierdut în tinerețe este o șansă de nefericire pentru viitor“. Și nu cred că zicea râu. M-am luat cu vorba și am uitat un lucru esențial: clopoțe­lul școlii sună iarăși mîine dimineață, în prima zi după naște­rea Domnului Eminescu. Restul nu e decât o chestiune de timp... VIRGIL DUMITRESCU OIIM SUMAR j Mihai Eminescu. Eter­­nitatea sufletului românesc # Profesiune de credință ® Un caz în atenție • Sport ® Reformă fără reformatori, nu se poate ® Legea privind administrația publică locală • Productivitatea — o lozin­că mereu actuală • Fapte de tot felul • Reorientarea for­ței de muncă. ^ r v... . ■ • ' —T 9 INTERVIUL cu dl. JEAN-PIERRE THIBAUDAT, ziarist la „Liberation“ . Pe dl. Jean-Pierre I l-am întîlnit în sala Thibaudat Teatrului­­ Național din Craiova, după vi­­z­­­zionarea spectacolului UBU REX. — Cum se face că vă aflați la­­ Craiova, domnule Thibaudat ? — Ecoul pe care l-a cunoscut în lume acest spectacol m-a fă­cut să vin. Rumoarea stîrnită m-a convins că el nu poate fi ignorat. — Ați avut ocazia să cunoaș­­i toți țările Europei de Est. Ați putea risca o comparație cultu­rală între ele ? — Sigur că situațiile sunt dife­rite. Există însă un punct co­mun și anume că teatrul, ca fe­nomen esențial, nu numai cul- Prețuri noi la carne și preparate Așa cum am fost informați de ing. Viorel Petcușin, directorul general al Societății comerciale „Carnex pod" Podari, începînd­­ de astăzi, 15 ianuarie, exceptînd 4 produse subvenționate (pari­zer, salam de vară, carne, cali­tatea a II-a, de porc și de vi­tă) se modifică prețurile cu ri­dicata, la carne și preparatele din carne, pe baza Ordinului 50/2 decembrie 1991, care regle­mentează noile prețuri la ma­teriile prime. Iată doar cîteva din aceste prețuri la care, așa cum ni s-a precizat, se va a­­dăuga rahatul comercial, de că­tre agenții economici : carne de bovină adultă — 174 lei/kg, car­ne de porc calitatea I — 319 lei/kg, piept de porc cu os — 161 lei/kg, caizer — 243 lei/kg, picioare porc — 48 lei/kg, slă­nină fasonată — 140 lei/kg, cir­­nați „Muntenia“ — 172/kg, tobă calitatea I — 254 lei/kg. E­MINES­CU Astăzi se naște Eminescu! Astăzi e ziua lui Eminescu și tot ce altceva dă să prindă contur la marginile ei pălește și se scutură. Eminescu se naște în fiecare an, la 15 Ia­nuarie, deși el e o viață con­tinuă, fără de care nici po­porul și nici țara din care s-a alcătuit nu ar putea respira în voie. Este o viață continuă cum continuă e viața izvoare­lor, a păsărilor, a înaltului și adîncului. Eminescu respiră, atît de sus, încît doar norii și stelele îl ajung pînă la tîmplă. Dar el mai înseamnă și altceva: coase mintele rădăcină, rîu ce pe dedesubt, conștiință. Ascultați-l: „Nu­mai artea națională are ra­țiunea de-a fi, numai ea naște în inimele indivizilor întărirea și intensivitatea acelui simță­­mînt subiectiv, care-i face ca toți să se numească de mem­bri aceluiași corp. Insă cu cît părțile sînt mai legate una de alta prin spiritul lor, cu atît întregul e mai solidar. CU CÎT SUNT mai multe direc­țiuni ale spiritului într-o ța­ră, cu atît merge mai rău țara și poporul acela“. Parcă sînt scrise acum, sub ochii noștri. Eminescu nu a fost nicicînă mai actual ca întotdeauna și de-a pururea. Cînd a fost nevoie să ne as­cultăm inimile, spre Eminescu am alergat. Cină am avut, iarăși, frunțile, nevoie să ne răcorim tot spre Eminescu ne-au purtat pașii. Fintîna lui izvorăște continuu de o sută de ani, de o mie de ani. Pen­tru a-l atinge măcar cu um­­bra, mulți au visat să se a­­runce in adîncurile fintînii lui Eminescu și chiar s-au a­­runcat, dar de ajuns acolo nu au ajuns niciodată. Și iată-l pe Eminescu nă­s­­cîndu-se. Încă o dată. La fel de pur și la fel de icoană. Sîntem noi la fel de pregă­tiți să-l întîmpinăm în mie­zul acesta de ianuarie fierbin­te ? Poate că da, poate că nu. Parcurgeți mersul zilei, așe­­zați-vă cu fața la Luceafăr. Apropiați-vă cugetul de fie­care tresărire a clipei. Să ne spunem în gînd fiecare cît mai este pînă la el. Pînă la Eminescu. VIRGIL DUMITRESCU „Am fost mișcat de nivelul cultural al românilor“ rural, cu privit ca o conștiință a națiunii, lucru valabil în Polo­nia, România, Ungaria, Ceho­slovacia. Dar evenimentele pe care le-au trăit aceste țări criza economică au bulversat și­si­tuația teatrului. Economia de piață, instalată mai rapid sau mai încet a influențat situația culturii, în România situația e puțin bizară, aș spune interme­diară, pe de o parte se poate vorbi de libertate, teatrele pot să monteze tot ce vor, să arate tot ce vor pe scenă. Asta este formidabil! Pe de altă parte, se simte din ce în ce mai acut cri­za economică. Problema subven­ționării culturii devine presantă în toate aceste țări și fiecare în­cearcă să găsească o soluție, care nu e simplă. — Am dori să ne vorbiți des­pre ziarul la care lucrați. Ce reprezintă el în presa franceză? — „Liberation“ este un ziar născut în viitoarea evenimente­lor din mai 1968. Cu sprijinul diverșilor­ animatori ai acestor mișcări studențești s-a fondat mai tîrziu, în 1972—1973, ziarul nostru. Printre susținători s-a i­­ numărat Jean-Paul Sartre. Dar­­ ziarul s-a transformat p­e mă­­­­sură ce oamenii au îmbătrînit și­­ societatea franceză însăși s-a­u schimbat. Azi, „Liberation" este­­­ un ziar independent, indepen­­­­dent de partide, de putere, fi­nanciar, fiindcă ziarul aparține ziariștilor care sunt acționarii majoritari. Avem realmente o independență totală față de pu­ DOINA POLOGEA (Continuare în pag. a II-a) UN. LUCRU GOSPODĂRESC 5­­1 Nu ne amintim de vreun precedent similar, anume ca la această dată, la nivelul județului Dolj, să fie nearate 300 000 ha, dintre care 55 000 ha sunt și neeliberate de resturi vegetale, în principal coceni. Firește, există și unele motive obiective : tergiversarea apli­cării Legii fondului funciar, prețul ridicat al lucrărilor mecanizate și, peste toate, absența îndelungată a motorinei. Dar anul agricol ’92 nu ține seama de asemenea impedimente și el se înfățișează „încruntat“ deja la orizont. Domnul prim ministru Theodor Sto­lojan, în urma consultărilor cu conducerea ministerului de resort a soluționat, pînă acum, problema motorinei și toate AGROMEC- urile din teritoriu, — ne spunea ieri dl. Radu Ispas, directorul general al D.G.A. — dispun de carburanții necesari, în zonele mai nisipoase, unde starea terenului permite, de cîteva zile se acțio­nează la arat. Sunt în funcțiune 1700 de tractoare, dar productivi­tatea lor zilnică (2 ha/tractor) ar necesita, teoretic, 100 de zile, pentru încheierea arăturilor. Mai există posibilitatea măririi nu­mărului de tractoare în funcțiune, prin repararea unora defecte, dar și posibilitatea creșterii productivității. Peste toate se pune însă problema decontării lucrărilor amintite, singurii creditori la această oră fiind ROMCEREAL pentru culturile cerealiere și Fa­bricile de zahăr, pentru cultura sfeclei de zahăr. MIERCURI 15 IANUARIE 1992 f 4 PASIHI-10 IEI mm*... Strict confidențial » PREȚUL CAILOR TINDEI SA SE APROPIE DE CEL AL TRACTOARELOR. în Poiana Mare, la tîrgul de săptămînă* prețul cerut pentru o pereche de cai a fost de cinci sute de mii* • SOCIETATEA COMERCIALA „COMEX“ SRL CRAIOVA prin sentința civilă nr. 10104 și Jude­cătoriei Craiova ESTE ABSOL­VITA DE PLATA AMENZI* (60 000 lei), precum și de «mii** carea a 240 sticle cu bere. Pro­cesul verbal de contravenție, seria P nr. 306897 din 15 noiem­brie 1991, întocmit de Poliția T.F., este anulat de aceeași sen­­­tință civilă datorită faptului că nu s-a precizat data săvîrșirii contravenției. Mai multă atenție, domnilor! • Mai mulți locatari de la blocul 9, sc. 1, din Calea București NU ÎNȚELEG DE CE colocatarul lor de la ap. 7, d-l Dobre Florea. DE LA PLATA SE SUSTRAGE CHELTUIELI­LOR DE ÎNTREȚINERE A A­­PARTAMENTULUI. Nici nou­ • O ALTA NEDUMERIRE A LOCATARILOR DE LA ACE­LAȘI BLOC , este legată de reușita d-nei Popescu Elena, pro­prietara ap. nr. 4, care, în urmă cu două luni, și-a instalat un ceas ce înregistrează consumul de gaze din apartamentul pro­priu. în admirația care i-a cu­prins, locatarii vigilenți anunță prin intermediul ziarului. Regio­nala de distribuție a gazelor cu APARATUL MONTAT ESTE DEFECT. Altfel nu se explică faptul că după două luni consu­mul înregistrat este zero.­­ O problemă din ce în ce mai grea în urma căreia sunt afectați bol­navii municipiului nostru este serviciul de urgență. De la d-na doctor Iulia Stănculescu am aflat că unui medic de gardă îi revin în medie cam TREI SUTE DE CAZURI LA O GARDA. ȘI ASTA NU AR FI NIMIC DACA­IMACAR S-AR GĂSI MEDICA­MENTE... • O fi adevărat ca revista „Literatorul“ a primit d­e la Ministerul culturii o subven­ție de 26 milioane lei ? Dacă da, ținem să precizăm ca cele­lalte reviste literare din țară, Luate la un loc, ar avea nevoie cam tot de atîția bani cu­i a pri­mit „răsfățata" revistă. DISCRI­­MINARE, DISCRIMINARE, DAR ȘUM ȘI NOI! © Prețul bi­letelor pentru autobuze și tram­vai, de la 13 ianuarie 1992, este de 15 lei. Numai că la chioșcul de­ bilete de la Parc, s-au pus în vânzare, cu două zile mai (Continuare în pag­­a­n­a)

Next