Cuvântul Libertății, ianuarie 2020 (Anul 32, nr. 9055-9073)
2020-01-15 / nr. 9062
2 / cuvântul libertății actualizate miercuri, 15 ianuarie 2020 10 moțiune de cenzură la începutul lunii viitoare? MIRCEA CANTAR Liberalii lasă impresia că înnoată împotriva cursului apei, la guvernare, și nu prea știu cu claritate ce vor. Chiar priviți cu îngăduință pentru situația delicată în care se află la guvernare, lipsiți de o susținere fermă și sigură în Parlament, devine tot mai clar că nu au fost pregătiți temeinic pentru ceea ce li s-a oferit și nu sunt capabili să contrabalanseze, cu tact, deficiențe curente. Culeg întrun fel prematur roadele amărui ale anilor de opoziție militantă, dar nelucrătoare. Anii irosiți în gâlceavă și gesticulații, împotmolirea de acum, tot mai vizibilă, cu destui miniștri viabili, lipsiți de orice vocație, cum se prezintă actualul ministru al Muncii, Violeta Alexandru, total străină de portofoliul încredințat, cum o eticheta mai zilele trecute prof. univ. dr. Alexandru Atanasiu, fost ministru al Muncii și al Educației, e nota de plată a voluptăți de a striga „ciuma roșie” și alte lozinci fără preocuparea de a agoniza ceva dincolo de strigăt. Desființarea Departamentului pentru situații de urgență condus de secretarul de stat Raed Arafat, pare o altă năstrușnicie. Și mai sunt și altele. Ieri, CExN al PSD a decis în privința depunerii unei moțiuni de cenzură la începutul lunii februarie, dacă Guvernul își asumă răspunderea privind adoptarea legii alegerilor primarilor în două tururi, concomitent cu depunerea unei sesizări la CCR. Certă este oricum următoarea situație: guvernul Orbán iși dorește să pice printr-o moțiune de cenzură, pentru a forța alegerile anticipate, pe care nu le doresc, momentan, socialdemocrații, aceștia vizând „împotmolirea” actualei guvernări, din rațiuni bineînțeles electorale. O moțiune de cenzură poate să treacă sau să nu treacă. Strategia croită de liberali ar putea fi dată peste cap chiar de CCR -nu suntem în criză politică- în situația coagulării unei alte majorități parlamentare, din configurația existentă, aptă să dea un guvern. Asta după ce unii dintre parlamentarii socialdemocrați au votat la comandă altceva decât i-au mandatat cetățenii, la doborârea propriului guvern. Și încet, încet, ne lămurim și în privința consecințelor neavute în vedere, în suficientă măsură la înlăturarea guvernului Viorica Dăncilă, după ce președintele Klaus Iohannis blocase de-a lungul întregului an orice remaniere guvernamentală, pentru a face imposibilă realizarea angajamentelor față de cetățeni. Și dacă liberalii au salutat astfel de demersuri, acum se văd ei înșiși blocați în intențiile lor, unele neanunțate, cum ar fi creșterea vârstei de pensionare sau posibila prorogare a legii privind dublarea alocațiilor pentru copii până la vară. Recurgând la decizii în spatele ușilor închise și asumarea răspunderii, guvernul Ludovic Orban forțează... anticipatele. Dorite și de președintele Klaus Iohannis, care vrea un guvern al său, un parlament al său, și dacă se poate și deplină liniște socială. Doleanțe... firești, dar nu ușor de înfăptuit. Actuala legislație electorală, spunea ieri Marcel Ciolacu, președintele interimar al PSD, a fost votată în Parlament, și prin aportul multor actuali parlamentari liberali, și modificarea ei, cu puține luni înaintea „localelor” nu este posibilă. Așadar, alegeri anticipate și nu la termen, pentru așa ceva se duce bătălia. Adică devansarea cu câteva luni a alegerilor de la termenul lor legitim. Care ar presupune și vreo trei luni de instabilitate guvernamentală. Și asta în următoarele circumstanțe: guvernul are bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale adoptate înainte de 31 decembrie, promulgate și în Monitorul Oficial. Dar singura sa dorință rămân anticipatele pentru a valorifica, din plin, ceea ce arată sondajele. Așa cum decurg lucrurile, orice zi, în plus pentru actualul guvern, nu înseamnă decât coroctarea încrederii, motiv pentru care ne așteaptă un an politic realmente învolburat. Cum a fost și cel precedent. In România Doar 42% dintre cetateni știu că UE a instituit drepturi pentru pasageri EDITOR: S.C.EDPRESS COM S.R.L. i și administrația: 200733 Craiova, str. Nicolăescu Plopșor nr. 2 A, TEL/FAX 0251/41.41.41. 41.24.57. Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: 116/1410/2005; ISSN 1220-9538 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII SR EN ISO 9001:2012 CERTIFICAT NR. 406/C/2012 Societate cu capital integral privat. Cod fiscal: R0 17758027 Email: mediafaxiaimail.cvloress.ro _______Internet: www.cylpress.ro______ Director: MIRCEA CANȚĂR Redactor-șef: MARGA BULUGEAN REDACȚIA: Laura Moțîdiche, Marga Bulugean, Cristi Patru Sport: Cosmin Staicu Fotoreporter: Tibi Bologh Secretariat: 0251.412.457 Publicitate: 0251.412.552 Redacția: 0251.412.613 Responsabilitate juridică pentru conținutul articolului aparține autorului. De asemenea, în cazul unor agenți de presă și personalități citate, responsabilitatea juridică le aparține. OFF-uri de GABRIEL BRATU-MIB Drepturile pasagerilor sunt definite la nivelul UE. Ele sunt aplicate de către furnizorii de servicii transport, iar asigurarea respectării lor revine organismelor naționale. Disparitățile dintre practicile naționale pot face dificil ca pasagerii să aibă o imagine clară asupra a ceea ce trebuie să facă și cui să se adreseze, mai ales în condițiile în care pasagerii adesea traversează mai multe frontiere din UE. Comisia și-a intensificat deja eforturile pentru a clarifica drepturile pasagerilor și pentru a crește gradul de informare cu privire la acestea. Comisia a materializat aceste eforturi prin propuneri legislative privind drepturile pasagerilor aerieni și feroviari, prin intermediul unor orientări, precum și al unor comunicări regulate cu privire la jurisprudența relevantă. în plus, Comisia a lansat o campanie de creștere a gradului de informare 18 % dintre pasageri au călătorit cu vaporul sau cu feribotul Procentul de călători care consideră că au fost bine informați cu privire la drepturile lor de către societățile de transport înainte de a călători variază în funcție de modul de transport: 40 % pentru pasagerii aerieni, 29 % pentru pasagerii transportați cu vaporul sau cu feribotul, 26 % pentru pasagerii feroviari și 26 % pentru cei transportați cu autocarul. Procentele sunt chiar mai mici în ceea ce privește informațiile primite în timpul călătoriei și după aceasta. Respondenții care au întâmpinat nereguli cu ocazia unei călătorii cu avionul au depus mai multe reclamații decât cei care au recurs la alte moduri de transport: 37 % dintre pasagerii aerieni, față de 26 % dintre pasagerii care au călătorit cu autocarul, 24 % dintre pasagerii feroviari și 18 % dintre pasagerii care au călătorit cu vaporul sau cu feribotul. Toate modurile combinate: 26 %. Dintre respondenții care au întâmpinat nereguli cu ocazia unei călătorii dar nu au depus o reclamație oficială (72 %), motivul cel mai frecvent pentru nereclamare a fost sentimentul că ar fi fost inutil să o facă (45 %), urmat de suma de bani implicată, considerată ca fiind prea mică (25 %). 53 % au indicat că linia aeriană a oferit un oarecare ajutor Dintre cei care au întâmpinat perturbări cu ocazia unei călătorii cu avionul în ultimele 12 luni, 53 % au indicat că linia aeriană a oferit un oarecare ajutor (fie alimente și băuturi, fie zboruri alternative, rambursări, compensații financiare, cazare, etc.) indiferent dacă pasagerii au depus sau nu reclamație. Numai 43 % dintre respondenții care au călătorit cu trenul și 38 % dintre respondenții care au călătorit cu autocarul, vaporul sau feribotul au indicat faptul că societățile de transport au oferit ajutor în cazul unor perturbări. 55 % dintre respondenții care depus reclamație la societatea de transport cu privire la nereguli au declarat că au fost mulțumiți de modul în care a fost tratată reclamația lor, însă numai 37 % dintre cei care s-au confruntat cu nereguli au declarat că au fost mulțumiți de modul în care societatea de transport i-a informat cu privire la procedurile de depunere a reclamațiilor. MARGA BULUGEAN WinJid Comisia Europeană a făcut publice rezultatele unui sondaj Eurobarometru privind drepturile pasagerilor în Uniunea Europeană (UE). Potrivit sondajului, 43% dintre cetățenii UE care au călătorit cu avionul, cu trenul pe distanțe lungi, cu autocarul, cu vaporul sau cu feribotul în ultimele 12 luni („călătorii”) știu că UE a instituit drepturi pentru pasageri, în timp ce, în România, doar 42% dintre cetățeni se regăsesc în această situație. Acum, Popescule, nu se mai spune “totul e mișto ”, acum se spune “totul e ok”.