Cuvîntul Nou, iulie 1970 (Anul 3, nr. 135-136)

1970-07-18 / nr. 135

/ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN COVASNA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN ANUL II! nr. 135 SÍMBATA, 18 IULIE 1970 12 PAGINI, 50 BANI Cu prilejul Zilei construc­torului Sărbătorirea Zilei constructorului, a devenit în decursul anilor, o frumoasă tradiţie în patria noastră, in această zi aducem un profund omagiu acelor sute de mii de muncitori, ingineri, tehnicieni, a căror activitate plină de dăruire, se concretizează zi de zi, an de an, în noi uzine, locuinţe, edifi­cii publice , în oraşele şi comunele judeţului nostru. Ii săr­bătorim în această zi pe constructori, care şi-au asumat una din cele mai măreţe misiuni în opera de construcţie socialistă din patria noastră, achitîndu-se întotdeauna cu cinste de sarcinile ce le-au fost încredinţate. Azi cînd întregul nostru popor, strîns unit în jurul partidului, îşi concentrează toate eforturile spre lichidarea pagubelor provocate de calamităţile naturale, spre Îndeplinirea cu succes a sarcinilor actualului plan cincinal, Ziua constructorului are o semnificaţie deose­bită. Cu ocazia Zilei constructorului, Comitetul judeţean Co­­vasna al P.G.R., Comitetul executiv al Consiliului popular ju­deţean, Consiliul judeţean al sindicatelor, îi felicită călduros pe constructorii — muncitori, ingineri, tehnicieni — din ju­deţul nostru, pe toţi salariaţii Institutului judeţean de proiec­tări, ai întreprinderii judeţene de construcţii, ai Grupului de şantiere nr. 509 construcţii, ai întreprinderii de construcţii miniere şi forestiere. Despre laborioasa activitate a constructorilor din judeţul nos­tru, vorbesc obiectivele industriale, locuinţele, edificiile pu­blice, date în folosinţă în ultima perioadă, printre care la­ Comitetul judeţean Covasna al P.C.R., Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, Consi­liul judeţean al sindicatelor (Continuare în pag. a 5-a) Oameni şi locuri din judeţ. FILE DE ISTORIE LA BRĂDUŢ Vară. Soarele îşi prelungeşte spicele de raze pină la mările de spice care îşi freamătă vo­turi de aur in adierea uşoară. Vară şi grine. Vară şi grine şi oameni. Şi printre grine, trec undele Kormoşului, pir­iaş izvo­­rit din craterul drenat al unui vulcan de odinioară, astăzi de­numit ,,Luci" - monument al na­turii. Vară, şi grine, şi oameni, şi un piriu — Kormosul. întotdeauna trebuie să fi fost aşa şesurile din jurul Brăduţului, chiar dacă hrisovul care glăsuieşte pentru prima dată de existenţa locali­tăţii, datînd din 1332, nu pome­neşte decit in pufine cuvinte despre obi­ceiurile oamenilor şi bogăţiile lor. Dar, de atunci şi pină azi, oa­menii şi-au mai schimbat din obiceiuri. Pină şi renumitele cos­tume populare secuieşti mai sunt îmbrăcate doar la sărbători. Fe­meile insă mai ies veşminte, păstrînd tradiţia ţesătoriei cas­nice de odinioară. Grine. Pe păşunile cu iarbă grasă, de smarald, pasc turme de vite, turme de oi. In comună, aşa cum pe cimp cresc grine, cum in livezi înflo­resc pomi dătători de roade dulci, înfloreşte viaţa. La şcoa­lă, la căminul cultural, la Con­siliul popular. Oamenii, aşa cum îşi seamănă holdele, aşa îşi sea­mănă şi zilele, nu cu sămînţa cimpului, ci cu sămînţa nouă a vieţii. — Şcoala, îmi spune directorul acestui lăcaş de cultură, există de mult timp ; căminul cultural insă l-am ridicat noi, in 1965. Intr-o frază simplă, Mihai Fa­­zakas, directorul școlii, mi-a in- EL. I. SAVA (Continuare în pag. a 11-a) CITIŢI ÎN ACEST NUMĂR * ||î Colectivele obşteşti pentru munca politică — mai active, mai influente (pag. 2—3) • Adunările generale aie salariaţilor (pag. 4) • Literatură şi artă (pag. 6—7) • Panoramic Băţani (pag. 8—9) Scriam intr-un număr trecut, tot la această rubrică despre indig­narea justificată care-l cuprin­de pe oricare om cumsecade, atunci cind vede copilul lipsit de copilărie. Şi lipsit de copilărie numai pentru că cei mari nu inteleg, nu vor să înţeleagă că CUVtNTUL L-am cunoscut pe Ştefan D... fiinţa aceasta mică, pruncul, nu e o păpuşă pentru joacă, nu este un obiect proprietate per­son­ală, pu care /(/ po­/ permite să faci ceea ce vrei. Oamenii au făurit legi pentru a-i apăra pe oamenii de mîine, pentru a-i apăra fie cei care, mîine, ne vor apăra la rîndul lor de o bă­­trinețe nefericită, tristă. Din păcate, ici-colo, mai in­­tîlnim specimene (și termenul e prea blind, pentru a putea În­fiera cu vehementă, pentru a aduce oprobiul public peste VASILE ARTENIE (Continuare în pag. a 11-a) Sesiunea Consiliului popular judeţean Covasna în zilele de 14 şi 15 iulie, s-au desfăşurat lucrările celei de a VH-a sesiuni ordinare a Consiliului popular judeţean Covasna. Alături de deputaţii consiliului popular, la lucrări au par­ticipat ca invitaţi preşedinţii comitetelor executive ale consi­liilor populare orăşeneşti şi comunale, conducători ai unor întreprinderi economice, preşedinţii cooperativelor agricole de producţie. Lucrările sesiunii au fost conduse de tovarăşul Ioan Dra­­goş, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean şi au avut următoarea ordine de zi: 1. Informare asupra unor mă­suri pentru înlăturarea urmărilor inundaţiilor din mai şi iunie 1970; 2. Raportul comisiei temporare privind identificarea, utilizarea şi conservarea imobilelor clădite — rezerve de stat; 3. Informare asupra realizării sarcinilor economice pe semes­trul 1 al anului 1970; 4. Proiect de hotărâre privind stabili­rea şi sancţionarea contravenţiilor în domeniul transportului în comun; 5. Ratificarea deciziilor emise de comitetul execu­tiv în exercitarea atribuţiunilor Consiliului popular judeţean de la ultima sesiune. In cadrul primului punct înscris la ordinea de zi, utit ma­terialul prezentat cit şi participanţii la dezbateri au evidenţiat eforturile depuse de organele de stat, de locuitorii judeţului pentru diminuarea pagubelor provocate de calamităţile care în primăvara acestui an au afectat aproape întreaga supra­faţă a ţării. Datorită măsurilor luate, din cele 29.355 ha. calami­tate cea mai mare suprafaţă a fost reînsămînţată, rămînînd 2200 ha. care nici la ora actuală nu sînt accesibile şi care vor fi pregătite pentru însămînţările de toamnă. In sectorul producţiei animaliere pagubele se cifrează la 36 bovine 1868 ovine şi 8 porcine. Din datele comunicate de unităţile agricole rezultă că numai contravaloarea cheltuielilor de producţie de pe tere­nurile afectate de calamităţi se cifrează la suma de 28,6 mi­­lioane lei, la care se adaugă 5,1 milioane lei proveniţi din di­minuarea producţiei pe terenurile afectate. Unităţile mai greu lovite de calamităţi sunt cele de la Brăduţ, Boroşneul Mare, Estelnic, Zăbala, Brateş, Chichiş, Reci, Aninoasa, Tamaşfalău ale căror producţii se vor diminua cu aproape 3 milioane lei. Se impune ca în această perioadă să se depună toate eforturile necesare pentru ca toate lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare, de recoltare a trifolienelor, linurilor şi cerealelor să fie executate la timp şi în cele mai bune con­diţii. In special la Ghelinţa, Hăghig, Lisnău, Zagon şi Zăbala, organele de partid, consiliile de conducere ale C.A.P. trebuie să mobilizeze cu mai multă hotărîre şi simţ de răspundere toate forţele umane şi materiale pentru efectuarea lucrărilor agricole rămase în urmă. Inundaţiile au provocat pagube destul de grave şi în construcţii, cifrate la 0,5 milioane lei şi producţie nerealizattt în valoare de 3,3 milioane lei; în industria republicană şi loc­ală — 22 milioane lei, transporturi feroviare — aproape 900 mii lei. Au fost" distruse sau avariate 456 case ale­ cetăţenilor a căror valoare reprezintă 662 mii lei. în total pagubele provocate de calamităţi in judeţul nos­tru se ridică la 53.570 mii lei. Paralel cu activitatea pentru recuperarea pagubelor se iau măsuri pentru prevenirea pa viitor a unor asemenea calamităţi, în acest scop se vor îndigua şi regulariza cursul Oltului, Rîului Negru şi Buzăului, se vor amenaja lacuri de acumulare pe principalii afluenţi ai Rîului (Continuare în pag. a 3-a) \\ l Țevi pentru alimentarea cu apă a cartierului llSimeria“-Sfîntu Gheorghe Fotoi A. BAR­IHA

Next