Cuvîntul Nou, februarie 1971 (Anul 4, nr. 240-263)

1971-02-02 / nr. 240

v Dialog despre concret CERTITUDINI O privesc pe Maria Dragomir şi ghidul mă jură, dacă înţe­leaptă politică de industrializare socialistă a partidului nu ar fi dat „cale liberă“ developării unor potenţe industriale majore la Tîrgu Secuiesc, ce ar fi făcut ea oare in acest moment Arid, concentrată urmăreşte răpăiala sacadată a acului maşinii de cusut pe stofa croi­tă ? Nu-mi pot da seama, într-atit de mult pare a face corp co­mun cu maşina. Parca de cînd se ştie a lucrat doar aici. Deşi... — Spune-mi, Maria, cum ai ajuns în fabrică ? — In 1969 am auzit că noua fabrică de confecţii angajează tineri pe care îi va califica. M-am gîndit că sînt la o vîrstă And trebuie să-mi ciştig şi eu plinea. Am fost angajată. La început a fost mai greu. Mă simţeam străină printre atîtea tinere de vîrsta mea care au venit, şi ele să înveţe o meserie. Apoi ne-am împrie­tenit­ organizaţia U.T.C. ne-a legat sufleteşte, am realizat o coezi­une. Lunile cursului de calificare la locul de muncă au trecut re­pede şi apoi am fost repartizată aici, în sala de confecţii. Ştiu despre ea că este originară din Ojdula, că părinţii ei, care au dat viaţă la 6 băieţi şi o fata. am ţărani cooperatori, că fraţii ei măi mari au învăţat şi ei o meserie şi că ea, Maria Dragomir, este una din fruntaşele fabricii şi secretară a unei grupe U.T.C. —7 Ce obişnuieşti să faci în timpul liber !\ _ Sunt multe de făcut, Munca de organizaţie, mobilizarea ti­nerilor la diferite acţiuni organizate de Comitetul coordonator U.T.C., apoi repetiţii cu echipa de dansuri a fabricii. In restul timpului învăţ­ pentru a putea reuşi la examenul de admitere în fi­leul seral. Îmi place să citesc, să mă distrez. Obişnuim, împreună cu colegii şi colegele mele, să vizionam spectacole de teatru, mer­gem la cinema O fată dintre atîtea sute de fete, cărora partidul le-a asigurat o tinerețe plină de certitudini, le-a asigurat posibilitatea de a-și cheltui energia creatoare, de a trăi in așa fel incit peste timp , privind în urmă, să se poată munci cu ceea ce au realizat, MARIUS DE­AC PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ? Organ al Comitetului judeţean Covasna al P. C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IV Nr. 240 MARŢI, 2 februarie 1971 4 pagini 30 bani Hill: In ITICUPTUIEA f­orawfifi iwunsre i3AAuSÄBIl m­un Oglinda dezvoltării accelerate a economiei noastre Presa a publicat zilele trecute Co­municatul cu privire la îndeplini­rea planului de dezvoltare economi­­co-socială a Republicii Socialiste România, pe anul 1970. Oglindă vie a dimensiunilor dezvoltării accele­rate a economiei ţării noastre — a­­flată în plin proces de modernizare şi maturizare — această sinteză în­făţişează grăitor marile progrese obţinute în dezvoltarea şi perfec­ţionarea forţelor de producţie, în creşterea producţiei materiale, ca şi în toate celelalte domenii ale ac­tivităţii economice şi sociale, ilus­trează pregnant hotărîrea şi abne­gaţia cu care oamenii muncii din ţara noastră — pe deplin încreză­tori în politica partidului — traduc în viaţă programul stabilit pentru înflorirea continuă a României so­cialiste. Acest bilanţ, al unui an întreg de activitate rodnică, arată convingă­tor fiecărui om al muncii din ţara noastră, că anul 1970 a fost un an prosper pentru fiecare judeţ al ţă­rii, pentru întreaga ţară şi întregul popor, un final pe măsura activi­tăţii prodigioase desfăşurate , deşi calamităţile naturale ce s-au abă­tut asupra ţării au prejudiciat în mod serios activitatea productivă, provocînd pagube economiei naţio­nale. Strîns unit în jurul partidu­lui, întregul nostru popor, a învins însă aceste greutăţi. Dovadă stau cifrele din Comunicat. Planul pro­ducţiei globale industriale — pe 1970 — a fost depăşit cu 1,7 miliarde lei; comparativ cu anul 1969, el a crescut cu 12 la sută, sporiţi de pro­ducţie înregistrat, într-un singur an, ridicîndu-se la 31,7 miliarde lei. A crescut considerabil rolul fac­torilor calitativi în dezvoltarea e­­conomiei. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din fabricile şi uzinele ţării şi-au intensificat preocupările pentru îmbunătăţirea calităţii pro­ducţiei. Valorile materiale, zestrea tehnică, rezervele interne ale pro­ducţiei, au fost mai bine utilizate. Tehnologiile noi, tehnica modernă, au fost promovate cu mai multă în­drăzneală şi fermitate, iar organi­zarea muncii şi a producţiei, ridi­carea calificării forţei de muncă, au stat mai mult în preocuparea co­lectivelor de întreprinderi. Drept rezultat, productivitatea muncii a crescut în industria republicană cu 8,8 la sută — faţă de anul 1969 — realizîndu-se pe această cale, 74 la sută din sporul producţiei globale industriale. Rezultate semnificative s-au obţi­nut şi în domeniul reducerii con­sumurilor de materiale. Sarcina de reducere a cheltuielilor de produc­ţie a fost îndeplinită­ în agricultu­ră a continuat procesul de dezvol­tare şi modernizare, totalul Investi­ţiilor realizate în această ramură, fiind cu 16,9 la sută mai mare decît în 1969. Maşinile agricole, tractoa­rele, cantităţile sporite de îngrăşă­minte chimice, noile amenajări de irigaţii ş.a., au făcut ca în anul 1970 să se realizeze 3,4 milioane tone grîu, aproape 6,4 milioane tone po­rumb, 769.000 tone floarea-soarelui, 1,7 milioane tone cartofi de toam­nă ş.a.m.d. Peisajul industrial al ţării a cu­noscut în acest an de puternică e­­fervescenţă, creatoare, noi modifi­cări, volumul total al investiţiilor realizate din fondurile centralizate ale statului s-au ridicat la 68 mi­liarde lei. Au fost date în funcţiu­ne 390 noi capacităţi productive im­portante , în rîndul cărora se nu­mără şi fabricile de amidon şi de confecţii de pe platforma industria­lă a oraşului Tîrgu Secuiesc. Capitolul închinat nivelului d trai, material şi­­cultural al popu­laţiei, exprimă , cum nu se poate mai convingător, progresele obţinute în acest domeniu, în anul care a tre­cut — progrese ce dovedesc încă o dată că obiectivul final, cel mai important, spre care se îndreaptă toate eforturile partidului și statu­ l. VOICULESCU (Continuare în pag. a 2-a) ­ După vizita pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut-o sîm­­bătă, 30 ianuarie, în unităţi agri­cole din judeţul Ialomiţa, oamenii muncii de pe ogoarele Bărăganu­­ui­ au avut bucuria, în cursul di­mineţii de luni, 1 februarie, de a primi din nou în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului, care a venit să participe la Consfătuirea de lucru a cadre­lor de bază din agricultură şi a ac­tivului de partid al judeţului Ialo­miţa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în­soţit de tovarăşii Iosif Banc, vice­preşedinte al Consiliului de Miniş­tri, ministrul agriculturii, industri­ei alimentare, silviculturii şi ape­lor, Angelo Miculescu, ministru se­cretar de stat la Ministerul Agri­culturii, industriei alimentare, sil­viculturii şi apelor, a fost întâmpi­nat la Slobozia de membrii Birou­lui Comitetului judeţean al P.C.R., de toţi participanţii la Consfătuire. Prezenţa secretarului general a pri­lejuit o nouă şi vibrantă manifesta­re de dragoste şi ataşament faţă de partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de fierbinte recunoştinţă pentru grija statornică Ce o poartă dezvoltării agriculturii socialiste, ridicării continue a nivelului de viaţă a lucrătorilor de pe ogoare, a întregului nostru popor. Ca şi vizitele de lucru ale con­ducătorului partidului şi statului în întreprinderi industriale, în unităţi agricole, prilej de amplu şi fructuos dialog cu făuritorii de bunuri ma­teriale, de analiză concretă, la faţa locului, a problemelor complexe pe care le pune viaţa, realităţile con­strucţiei socialiste, şi Consfătuirea de ieri a stat sub semnul aceleiaşi participări nemijlocite a oamenilor muncii la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului. Şi-a găsit încă o dată o expresie grăitoare stilul de muncă propriu secretarului ge­neral al partidului , de a se sfătui permanent cu poporul, de a asculta cuvîntul oamenilor, despre succesele şi preocupările lor jalonînd prin indicaţiile sale preţioase noi direc­ţii pentru ridicarea întregii activi­tăţi la nivelul marilor sarcini ale noului cincinal, pentru lichidarea lipsurilor şi neajunsurilor, ca so­cietatea noastră socialistă să păşească neabătut înainte pe drumul progre­sului său multilateral. In aceeaşi atmosferă de lucru, de puternic entuziasm, mărturie eloc­ventă a democratismului orînduirii noastre, a legăturilor indisolubile dintre partid şi popor, se desfăşoa­ră in aceste zile în toate judeţele ţării consfătuiri ale cadrelor de bază din agricultură şi ale activu­­lu­i de­­partid, la care sunt prezenţi membri ai Prezidiului Permanent, ai Comitetului Executiv al Comitetu­lui Central. Adine grăitor pentru înalta res­ponsabilitate patriotică a lucrători­lor din agricultura judeţului Ialo­miţa, hotărîţi să-şi aducă aportul sporit de muncă şi hărnicie, la ob­ţinerea de noi succese, a fost cu­vîntul participanţilor la Consfătui­re, atît de bogat în substanţă, atît de preţios prin încărcătura de idei, reflectînd acea profundă transfor­mare a oamenilor din Bărăgan, pe care avea s-o sublinieze tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea sa. Preşedinţi de cooperative agrico­le, brigadieri, mecanizatori, şefi de ferme, directori de întreprinderi a­­gricole şi staţiuni pentru mecani­zarea agriculturii, ingineri agro­nomi, ţărani cooperatori pensionari, secretari ai Comitetelor comunale de partid au dat o înaltă apreciere expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, subliniind importanţa ei deosebita pentru mersul înainte al agricultu­rii, pentru sporirea contribuţiei sa­le la dezvoltarea economiei naţio­nale. Ei au exprimat adeziunea u­­nanimă a tuturor celor ce muncesc în agricultură faţă de întregul com­plex de măsuri elaborat de condu­cerea partidului, adresînd în nume­le zecilor de mii de ţărani coopera­tori, mecanizatori, lucrători din în­treprinderile agricole de stat, cele mai vii mulţumiri tovarăşului Ceauşescu pentru neobosita sa pre­ocupare de a găsi căile prin care agricultura să prospere, incit viaţa oamenilor de la sate şi a întregului popor să devină tot mai îmbelşu­gată, mai înfloritoare. Cu îndreptăţită mîndrie, vorbitorii au înfăţişat tabloul marilor prefa­ceri din anii socialismului, datorită sprijinului permanent primit din partea partidului şi statului, muncii însufleţite a ţărănimii, a tuturor ce­lor ce fac tot mai roditoare ogoa­rele Bărăganului. Cu puterea de convingere a faptelor, a cifrelor, participanţii la consfătuire au de­monstrat că, odată cu creşterea an de an a producţiei animale şi vege­tale, au sporit veniturile oamenilor, satele ialomiţene, ca de altfel sate­le din întreaga patrie, şi-au schim­ba înfăţişarea. Trăsătura dominan­tă a lucrărilor Consfătuirii a con­stituit-o analiza multilaterală, baza­­­tă pe o bogată experienţă, pe reali­tăţi, a muncii din toate sectoarele a­­griculturii judeţului. Ca adevăraţi gospodari, ca oameni care îşi pun la inimă bunul mers al treburilor, cei ce au luat cuvîntul, au arătat că re­centele hotărîri ale conducerii par­tidului au stimulat şi mai mult ini­ţiativa creatoare a celor de pe o­­goare, declanşînd entuziasmul şi ho­tărîrea lor de a face totul pentru transpunerea în viaţă a complexului de măsuri elaborat de partid. în a­­cest spirit, de la tribuna Consfătui­rii s-au făcut auzite propuneri va­loroase menite să conducă la valo­rificarea mai deplină a mijloacelor, a resurselor de creştere a producţiei vegetale şi animale pe care le ofe­ră Bărăganul, au fost exprimate an­gajamente solemne nu numai de a realiza exemplar sarcinile planului pe anul 1971 ci şi de a le depăşi prin producţii suplimentare, prin mai buna organizare a muncii. Totodată, vorbitorii au conferit lucrărilor un spirit combativ, îm­­b­inind recunoaşterea deschisă a propriilor lipsuri cu critica judici­oasă la adresa muncii ministerului de resort, a altor foruri centrale legate nemijlocit, prin activitatea lor, de problemele agriculturii ca şi la adresa organelor locale. In încheierea lucrărilor Consfă­tuirii, primit cu vii şi puternice ovaţii, care nu contenesc minute în şir, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea am­plă, atotcuprinzătoare a secretaru­lui general care deschide noi ori­zonturi, noi perspective muncii din agricultură, a fost urmărită cu cel mai viu interes de toţi participan­ţii, fiind subliniată în repetate rîn­­duri cu îndelungi aplauze. La sfîrşit, sutele de participanţi aclamă, scandează numele partidu­lui, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Este o atmosferă de puternic entuziasm, vibrantă ex­presie a unităţii de monolit dintre partid şi popor, a adeziunii ferme a oamenilor muncii la politica in­ternă şi externă, marxist-feninistă a Partidului Comunist Român. ION MARGINEANU In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, ieri a avut loc la Slobozia Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi a activului de partid din judeţul Ialomiţa Consfătuire de lucru cu activul din agricultură din judeţul Covasna în ziua de 1 februarie, în­­sala Teatrului maghiar de stat din Sfîn­­tu Gheorghe a avut loc consfătui­rea de lucru a activului de partid din agricultură, la­­ ca­re au participat membrii Birou­lui Comitetului judeţean de par­tid, activişti de partid şi de stat, secretarii comitetelor şi organiza­ţiilor de bază P.C.R. şi U.T.C. din C.A.P., preşedinţii comitetelor exe­cutive ale consiliilor populare co­munale, preşedinţii, inginerii, me­dicii veterinari, contabilii şefi din C.A.P., conducerea I.M.A. şi a ce­lor 9 S.M.A. „şi alte cadre de condu­cere din domeniul agriculturii ca­re au dezbătut în lumina expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşesc­u din noiembrie anul trecut, sarcinile ce revin judeţului Covasna pentru a­­nul 1971. La consfătuire a participat tova­răşul Mihai Gere membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al P.C.R. în cadrul dezbaterilor au luat cu­vîntul Ludovic Berzsan, Iosif Mol­nár, Magdalena Tompa, Ernest Gyeggyai, Ștefan Antal, Virgil Bo­ta, Ladislau Erzse, Ladislau Nagy, Moise Mathe, Gizella Ferencz, Ga­briel Miklecz, Ştefan Szász, Árpád Tanko, Gheorghe Macarie, Iosif Szarvadi, Andrei Palfi, Gheorghe Mogoş, Ioan Bartha, Mihai Ban, Lu­dovic Szabó, Carol Petreş, Ioan Şer­­ban, Martin Szegedi, Andrei Oroth, Alexandru Dombora, Kelemen Kiss, Gheorghe Zsoldos, Alexandru Pakuts, Tiberiu Stock, Ladislau Ve­reş şi Dominic Szász, care au apreciat justeţea măsurilor sta­bilite de conducerea de par­tid şi de stat, garanţie sigură a creşterii producţiei agricole, vege­tale şi animaliere, au făcut nume­roase propuneri pentru organiza­rea muncii, pentru mai buna par­ticipare a cooperatorilor la muncă. In încheierea lucrărilor a luat cu­vîntul tovarăşul Mihai Gere. In numele tuturor cooperatorilor şi a lucrătorilor din agricultură, participanţii la consfătuire au a­­doptat o telegramă adresată Comi­tetului Central al Partidului Comu­nist Român, tovarăşului Nicolae , care se spune prin­ Ceauşescu,­tre altele : „Consfătuirea de astăzi, adunări­le de brigăzi, adunările generale ale cooperatorilor, oamenii muncii de pe ogoare au subliniat justeţea şi oportunitatea măsurilor luate de partid în vederea ridicării agricul­turii noastre pe noi trepte d­e dez­voltare, angajîndu-se totodată să nu precupeţească nici un efort pentru traducerea lor în viaţă, pentru creş­terea continuă a producţiei agri­cole. Exprimîndu-şi adeziunea la înţe­leaptă politică promovată de par­tid în domeniul agriculturii, parti­cipanţii la consfătuire au făcut nu­meroase propuneri de perfecţiona­re a activităţii unităţilor agricole, a consiliilor intercooperatiste, a noilor staţiuni de mecanizare a a­­griculturii pentru a crea condiţii optime desfăşurării tuturor lucră­rilor agricole. Asigurăm Comitetul Central al Partidului Comunist Român, pe dumneavoastră personal, mult sti­mate tovarăşe Nicolae Ceauşescu că oamenii muncii români şi ma­ghiari de pe ogoarele judeţului nos­tru, înfrăţiţi în muncă, mobilizaţi de organele şi organizaţiile de par­tid, lucrînd cu hărnicie şi dăruire îşi vor îndeplini sarcinile de plan şi angajamentele asumate pentru a­­nul 1971, dovedind astfel ataşamen­tul sincer faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului, încrederea în viitorul luminos pe care îl făurim în scumpa noastră patrie, Republica Socialistă Româ­nia“. Mi Faza judeţeană a bienalei de teatru „I. L. Caragiale“ Confruntări cu publicul şi repetiţii­­ iată ce se cere de la artiştii amatori In cadrul fazei judeţene a Con­cursului bienal de teatru „I. L. Caragiale“, peste 130 de artişti a­­matori şi-au dat întîlnire pe sce­na Casei de cultură din oraşul Co­vasna. Piese de teatru, brigăzi ar­tistice, de agitaţie, montaje litera­re, recitatori s-au perindat prin faţa celor peste trei sute de spec­tatori care se aflau duminică în sală. Pentru a discuta despre nivelul artistic al acestor formaţii, ne-am propus să le urmărim, nu crono­logic, ci după genuri. Astfel, vom vorbi mai întîi despre brigăzile ar­tistice de agitaţie. Prima brigadă prezentă pe scenă a fost a Cămi­nului cultural din Sita Buzăului, cu un program alcătuit de între­gul colectiv de interpreţi, intitu­lat „ O plimbare prin Sita Buzău­lui“. Pe lîngă lucrurile demne de notat, cum ar fi problema şcola­rizării unor copii, apoi scena cu putineiul, cupletul cu vaca, pre­cum şi leit-m­otivul cu „Pe teren, pe teren, pe teren“ , în care se critică aspecte negative din acti­vitatea unor cetăţeni, instituţii şi care alcătuiesc scheletul întregu­lui program, mai există încă u­­nele aspecte care, printr-o asiduă muncă de repetiţii vor putea fi corijate : statica spectacolului, ne­siguranţa pe text etc. Cu toate a­­cestea,, efortul artiştilor amatori a fost încununat de succes, succes care însă trebuie să fie consolidat prin muncă și cît mai multe spec- VASILE ARTENIE (Continuare în pag. a 2-a) ! In tot ceea ce facem noi, in toate faptele — cărămizi cu care ridi­căm edificiul puternic al socialismului, desluşim amprenta colectivităţii. Omul glndeşte singular şi concepe lucruri simple sau de-a dreptul geniale. Dar el îşi expune ideea o dată elaborată de min­tea sa inventivă, altor oameni. Paternitatea îi rămîne, dar confruntarea cu gmdirea colectivă îm­bogăţeşte ideea, concep­tul său. Cît despre rea­m­uzarea ei practică nu mai încape în discuţie că în această etapă pro­dusul e opera în exclu­sivitate a colectivităţii Trăim, aşadar, în a­­cest cîmp magnetic şi care colectivitatea, acti­vată puternic de realitati politice şi sociale, în­groaşe liniile de forţă numite iniţiativă, crea­ţie individuală — por­nite de la insul singular Domeniul acesta al mun­cii de concepţie e cel care da greutate specifică enunţului de „participa­re colectivă“. Dar com­ponenţa sa e mult mai diversă şi în acelaşi timp unitarii. O adunare generală a salariaţilor, în care co­mitetul de direcţie ra­portează despre activita­tea sa pe o anumită pe­rioadă, e ea însăşi o for­mă a participării colecti­ve la conducere. Dar cî­te realităţi contrastante din secţia, fabrica, şan­tierul respectiv nu se re­­levează într-o astfel de adunare! Şeful de echi­pă X vede că în secţia în care lucrează, rebutu­rile cresc din cauza u­­zurii înaintate a cutărei maşini sau a cutărui a­­gregat. A spus asta de multe ori, n-a aşteptat o anumită ocazie ca s-o facă. Pentru şeful de secţie sau de fabrica, insa, oprirea din plan a unei părţi din secţia respectivă înseamnă pe­riclitarea planului şi planul e literă de lege. Se mai aşteaptă, deci, un soroc, un moment de respiro cînd capacitatea de producţie a secţiei poate fi redusa în ve­derea înlocuirii maşini­lor sau agregatelor în cauză. Nu e în aceasta rea intenţie ci deosebire de optică. Dar visul ne­grevat de răspunderi pentru planul întregii întreprinderi vede peri­colul rebutului la pro­porţii reale, mari aşa cum sunt, gata să înghită şi pe mai departe timp mai mult pe unitatea de produs finit, căci mo­mentul de respiro aştep­tat n-are de unde veni. Planul de producţie are o linie în cel mai bun caz constantă dacă nu constant ascendentă. Şi argumentele insului ■ de­venit observator al fe­nomenului rebutului gă­sesc adepţi într-o astfel de adunare, iar măsuri­le de revizie sau înlo­cuire a agregatelor sau maşinilor se hotărăsc pe loc, de faţă cu toata lumea. Exemplul acesta se găseşte multiplicat în zeci de cazuri, şi şe­ful de echipă şi-a fac­ut simţită participarea la conducerea treburilor secţiei sau fabricii în care lucrează. Participarea colectivă are însă multiple valen­ţe. Ele se etalează nu numai în sfera produc­ţiei bunurilor materiale ci şi în conducerea com­partimentelor vieţii so­ciale. S-au zbătut mult cetă­ţenii cartierului , să se înfiinţeze şi în cartierul lor o circumscripţie sa­nitară. Cererea s-a izbit de motivări reale sau închipuite. E deci nevoie de un „purtător de cu­­vînt”­ autorizat, de un om care ştie să combată argumentele false, să convingă. Acesta e de­putatul lor în consiliul popular judeţean. Se în­­tîlnesc cu el, îi spun pă­sul şi în sesiuni el sus­ţine cu argumente izvo­­rîte din necesitate cere­rea cetăţenilor Motivele căutate cad, cele reale sunt înlăturate prin efor­tul colectiv. Se găseşte spaţiu, se găsesc şi spe­cialişti, şi în cartierul Y se deschide circumscrip­ţia­­ sanitara!.. E un alt mod elocvent de parti­cipare colectivă la con­ducerea treburilor din domeniul social al vieţii. Participarea aceasta colectivă e unul dintre bunurile de cel mai mare preţ pe care ni le-a adus democraţia socialistă. Politica partidului e în­dreptată către perma­nenta ei perfecţionare Şi n-are decît­ un singur inamic : gura şi ochiul închise, urechile astupate la ceea ce vedem şi au­zim. I­magura Participarea colectivă

Next