Cuvîntul Nou, mai 1971 (Anul 4, nr. 316-341)

1971-05-05 / nr. 319

ANIJV IV. Hr. »19 CUVINTAREA CAROL (Urmare din pag. 1) oferat grevă. O delegaţie a munci­torilor este trimisă la Bucureşti, la Ministerul Muncii, pentru solu­ţionarea problemelor litigioase, dar acestea rămîn nerezolvate. Deşi persecuţiile împotriva muncitorilor continuă, ele nu pot opri organi­zarea mişcării greviste din arrul 1929. Astfel, la 10 martie 1929 ia fiinţă sindicatul muncitorilor de la fabrica de ţigarete cu scopul de a reprezenta şi a apăra interesele muncitorilor. Uriaşul val de greve din 1929 — 1933 îşi face simţită influenţa în rîndul muncitorilor din Sfîntu Gheorghe, Baraolt, Căpeni şi­­Cu­­mandău. Contractele de muncă nedrepte, înrăutăţirea condiţiilor de trai şi abuzurile capitaliştilor ii silesc pe minerii de la Căpeni ca la 23 fe­bruarie 1929, să declare grevă. O mare influenţă au exercitat-o asu­pra minerilor veştile primite de la Ioupeni. Direcţiunea minerilor de la Căpeni trimite următoarea scri­soare către jandarmeria din Sfintu Gheorghe : „Cu onoare vă comu­nicăm că de ziua de 23 februarie a.C., ora 6 dimineaţa, lucrătorii noş­tri, în număr de 175, au încetat lucrul". Direcţiunea minei îşi ex­primă îngrijorarea sa faţă de a­­ceastă situaţie, în care muncitorii au pus stăpînire pe depozitele de explozivi, uzina electrică şi mină, într-o scrisoare adresată către prim-procurorul parchetului Sfinţi Gheorghe se arată „...Contractul colectiv s-a rupt din partea lucră­torilor mineri unilateral şi din a­­ceastă cauză se vor considera conce­diaţi". Minerii continuau lupta c­u toate că 131 de muncitori au fost concediaţi; au fost trimişi jan­darmi de la Baraolt, Aita Mare, militari şi agenţi ai Siguranţei din Sfinţii Gheorghe şi Braşov. Comu­niştii Ilyes Iosif, Imre Mayer, Gé­za Sebesteyen, Tamas Kissgyörgy şi mulţi alţii i-au însufleţit şi i-au încurajat pe minerii grevişti. Gre­va de la Căpeni s-a sfîrşit cu vic­toria parţială a minerilor. La 23 mai 1929, declară grevă muncitorii de la Fabrica textilă din Sfîntu Gheorghe, în urma că­reia aceştia obţin mărirea salarii­lor, concedii de odihnă cu plată, încetarea concedierilor. In anul 1931 izbucneşte un con­flict între muncitori şi direcţiu­nea Tipografiei din localitate pen­tru mărirea salariilor, iar în apri­lie 1933 se organizează o adunare a tipografilor la Sfîntu Gheorghe, unde participanţii şi-au exprimat simpatia cu greviştii de la Griviţa. Mai mulţi participanţi la această adunare sunt arestaţi şi condam­­na­ţi. Acţiunile greviste continuă şi du­pă 1933. Peste 650 de muncitori fo­restieri din Comandău declară gre­vă, la 3 iunie 1936, timp de 34 zile. Deşi majoritatea acţiunilor gre­viste au fost înfrînte ele demon­strează unitatea in lupul şi năzu­inţe a celor ce muncesc, fără deo­sebire de naţionalitate, hotărîrea lor de a-şi apăra drepturile împo­triva exploatatorilor, în fruntea tuturor bătăliilor de clasă, a lup­tei împotriva regimului burghezo­­moşieresc român şi a regimului­­fascist-hortist, au stat comuniştii. Sub conducerea organizaţiilor Par­tidului Comunist Român, tovarăşii Gali Mihai, Rusztig Zoltán, Peter Gyula, Bazár Susan­a, Farkas Nagy J­ózsef, Farkas Nagy Ilon­a, Szabó­­Béla, Varga Anna, Biro Mah­id, Szöcs Bazăr, Sa­lamon Imre, Du­­daş Maria — prezenţi astăzi la a­­dunarea noastră festivă — prin lupta şi munca­­lor, atît în anii grei ai ilegalităţii, cit şi du­pă eliberarea patriei, şi-au adus contribuţia la înfăptuirea politicii generale a par­tidului, în numele Comitetului judeţean de partid, adresăm tuturor, calde felicitări şi le dorim sănătate şi viaţă îndelungată. Din rîndurile partidului au că­zut răpuşi de gloanţe, exterminaţi în temniţe mi­i şi mii de luptători comunişti, luptători neînfricaţi pen­tru cauza clasei muncitoare, pen­tru democraţie şi socialism. Prin­tre cei căzuţi la datorie s-a aflat şi comunistul Bazar Mihai, care timp­­de 20 d­e ani a slujit cu de­votament cauza Partidului Comu­nist Român, luând parte activă la organizarea şi conducerea mişcării muncitoreşti din oraşul Sfîntu Gheorghe, încă din anul făuririi partidului. Locuinţa­ lui devine lo­cul de întîlnire ilegală a comuniş­tilor, locul de răspîndire a mani­festelor, prin care muncitorii din oraş erau chemaţi la acţiuni re­voluţionare împotriva regimului burghezo-moşieresc român şi cel fascist-horti­st. Deşi închis la Văcăreşti, Dofta­na şi Tîrgu Ocna pentru activitate re­voluţionară, deşi bolnav în urma torturilor la care a fost supus, co­munistul Bazar Mihai — caracte­rizat de Siguranţă Ca „un luptător aprig al ideilor comuniste, ca un individ periculos Siguranţei statu­lui", continuă să fie în fruntea ac­ţiunilor comuniştilor din oraşul Sfîntu Gheorghe pînă la 8 iulie 1941 cînd este ucis mişeleşte de jandarmii hortişti, în beciurile Po­liţiei din Sfîntu Gheorghe. Cu acest prilej aducem un oma­giu şi prinos de recunoştinţă tu­turor fiilor pa­triei noastre căzuţi în lupta împotriva regimului bur­ghezo-moşieresc şi fascist-hortist, care şi-au jertfit viaţa cauzei li­bertăţii, independenţei şi fericirii poporului, pentru victoria socialis­mului şi păcii. Tovarăşi, Este meritul nepieritor al par­tidului nostru comunist, că la a­nii grei ai dictaturii militar-fas­­ciste, în condiţiile războiului, în pofida greutăţilor, a terorii, dînd glas frămîntărilor şi aspiraţiilor majorităţii populaţiei ţării, a ştiut să unească în jurul său cele mai largi forţe democratice şi patrioti­ce, a organizat şi condus rezisten­ţa antifascistă, lupta maselor din România împotriva războiului anti­­sovietic, pentru răsturnarea regi­mului fascist şi eliberarea ţării de sub­­ dominaţia hitleristă, afirmîn­­du-se ca un catalizator al voinţei şi intereselor poporului. Organizarea şi înfăptuirea cu suc­ces a­ insurecţiei din august 1944, reprezintă unul din măreţele acte istorice care vor rămîne nepieri­toare în conştiinţa poporului ro­mân, ca o expresie a activităţii şi luptei Partidului Comunist Român. Revoluţia populară începută odată cu insurecţia naţională se va dez­volta necontenit, cunoscind în mar­tie 1945 o primă mare victori? O importanţă excepţională în via­ţa ţării a avut-o Conferinţa Na­ţională din octombrie 1945. Parti­dul Comunist Român a condus lup­ta maselor pentru cucerirea între­gii puteri politice. Această luptă a fost încununată de succes la 30 decembrie 1947, prin proclamarea Republicii Populare Române, îndeplinindu-şi măreaţa misiune încredinţată de popor. Partidul Co­munist Român a deschis cea mai luminoasă epopee din îndelungata istorie a ţării noastre. Dezvoltarea societăţii româneşti în anii socia­lismului se caracterizează prin a­­dinei prefaceri structurale, dinamism puternic al întregii vieţi social-po­­litice, prin­ ridicarea nivelului de trai, material şi spiritual al celor ce muncesc de la oraşe şi sate. Acum, la împlinirea a cinci dece­nii de la făurirea partidului, la punctul de intersecţie între două mari etape ale istoriei construcţiei socialiste în ţara noastră, încheierea cu succes a cincinalului 1966—1976 şi inaugurarea noului plan cincinal 1971—1975, avem prilejul de a trece in revistă marile realizări o­b­ţi­nu­te de poporul nostru condus de parti­dul comuniştilor, în toate sectoarele de activitate, precum şi luminoa­sele perspective ce se deschid pen­tru perioada care vine. în continuare, vorbitorul a pre­zentat un amplu tablou al dezvol­tării societăţii noastre socialiste, exemplificînd cu cifre, ritmurile înalte obţinute în toate domeniile de activitate. La împlinirea unei jumătăţi de secol de la făurirea Partidului Co­munist Român — a continuat vor­bitorul — oamenii muncii din ju­deţul nostru, sub conducerea orga­nelor şi organizaţiilor de partid se prezintă cu un amplu bilanţ. Dez­voltarea intensivă a judeţului se caracterizează prin îmbunătăţirea înzestrării cu mijloace de muncă tot mai perfecţionate, prin creşte­rea mecanizării proceselor de pro­ducţie, promovarea tehnologiei mo­derne la obiectivele nou ridicate, utilizarea tot mai raţională a ca­pacităţilor de producţie şi a po­tenţialului uman în toate sectoare­le economice. Sarcinile prevăzute pentru cinci­nalul trecut au fost îndeplinite cu succes, ceea ce a făcut ca industria noastră să dea peste plan o produc­ţie globală industrială în valoare de 650 milioane lei, peste 72 la sută din sporul producţiei globale, rea­­lizîndu-se pe seama creşterii pro­ductivităţii muncii. în industria ju­deţului au apărut în această pe­rioadă noi ramuri de mare impor­tanţă , industria constructoare de maşini, de confecţii, alimentară, în perioada cincinalului 1966— 1970, pentru întărirea potenţialului economic, judeţului nostru i-au fost alocate din fondurile centrali­zate ale statului 1,8 miliarde lei, din care în industrie 994 milioane lei. Faţă de cincinalul anterior, vo­lumul investiţiilor a crescut de 2,6 ori. Urmare a eforturilor de perfec­­ţionare a activităţii de organizare şi conducere a agriculturii, produc­ţia agricolă globală a crescut, în pofida condiţiilor climaterice nefa­vorabile din ultimii trei ani, în cincinalul 1966—1970 cu 24 la sută faţă de realizările perioadei 1961— 1965. Mobilizarea intensă a întregului potenţial al ţării, orientarea fermă a resurselor materiale şi de muncă , în direcţiile care asigură progresul multilateral al economiei, au de­terminat o sporire substanţială a venitului naţional, a avuţiei naţio­ * TEXT PRESCURTAT *­ nale, a bunăstării materiale şi spi­rituale a întregului popor. Referindu-se pe larg la măsurile adoptate de conducerea partidului cu privire la continua îmbunătă­ţire a condiţiilor de viaţă a celor ce muncesc, vorbitorul a scos în evidenţă succesele obţinute de po­porul nostru, în ridicarea standar­dului de viaţă a populaţiei, în dez­voltarea învăţământului, culturii, o­­crotirii sănătăţii, a creaţiei literar­­artistice şi ştiinţifice, în acest context de înflorire mul­tilaterală a patriei — a subliniat vorbitorul — se înscrie şi dezvolta­rea judeţului Covasna. Salariul no­minal a crescut cu 32,1 la sută în 1970, faţă de anul 1965, creşterea veniturilor populaţiei reflectându-se şi în sporirea volumului de cumpărări de mărfuri, care au înregistrat în perioada cincinalului o creştere de 45,9 la sută. Eforturi însemnate au fost făcute în ultimii cinci ani, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, construindu-se de către stat peste 2.700 apartamente şi 2.200 case noi din fondurile proprii ale popu­laţiei, ceea ce a permis ca un nu­măr de peste 15.000 locuitori să se mute în locuinţe noi, au apărut noi cartiere în toate oraşele judeţului. Numai cartierul „Simeria" din Sfîn­tu Gheorghe are acum tot atîţia lo­cuitori cît avea întregul oraş în anul 1900. învăţământul a cunoscut, an de an, o dezvoltare permanentă. Baza materială a acestuia s-a îmbogăţit cu 13 şcoli noi. Au luat fiinţă Bi­ceul din întorsura Buzăului, Gru­pul şcolar de construcţii şi Liceul industrial de construcţii din Sfîntu Gheorghe. Astăzi, fiecare al 7-lea locuitor al judeţului învaţă. A fost îmbunătăţită asistenţa medicală, re­venind în 1970, un medic la 729 locuitori, faţă de 854 în 1965. Viaţa spirituală a judeţului a în­registrat însemnate progrese. Au fost construite noi lăcaşe pentru cultură — cinematograful „Arta", Teatrul de vară din oraşul Sfîntu Gheorghe ş.a. Muzeul judeţean, Teatrul de stat, Cenaclul Uniunii scriitorilor, Filiala artiştilor plas­tici, Casa judeţeană a creaţiei popu­lare şi alte instituţii culturale au desfăşurat o activitate vie pe linia răspîndirii în rîndurile maselor, a cuceririlor ştiinţei şi artei, a cultivă­rii tradiţiilor progresiste ale înain­taşilor. Comemorările unor oameni pro­gresişti născuţi în judeţul Covasna ca Benedek Elek, Gábor Aron, Bod Péter, Bölöny Farcas Sándor, ridicarea busturilor savantului Körösi Csom­a Sándor şi a pictoru­lui Barabás Miklós ş.a., au confir­mat o dată în plus, că partidul co­muniştilor este continuatorul celor mai progresiste tradiţii ale trecu­tului tuturor oamenilor muncii, in­diferent de naţionalitate. Una din marile realizări ale po­liticii partidului nostru comunist o constituie rezolvarea marxist-leni­­nistă a problemei naţionale, asigu­rarea egalităţii în drepturi a tutu­ror cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate. Strîns uniţi în jurul partidului comunist, oamenii mun­cii, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, iau parte ne­mijlocită la elaborarea şi înfăptui­rea politicii partidului şi statului, muncesc cu abnegaţie pentru dez­voltarea economiei, ştiinţei, cultu­(Urmare din pag. I) fiindă recunoştinţă şi entuziasm o jumătate de veac de glorioasă exis­tenţă. Sunt file de istorie trăite, imagini ample, vii ale minunatelor izbînzi pe care oamenii muncii de toate naţionalităţile din patria noastră, le-au înscris şi le înscriu, conduşi cu înţelepciune de partid, în cronica acestor vremuri noi. In memoria eroilor clasei mun­citoare care şi-au jertfit viaţa în anii regimului burghezo-moşieresc pentru triumful nobilei şi luminoa­sei cauze a partidului, cei prezenţi au păstrat un moment de recule­­g­ere. Cuvîntarea tovarăşului Carol Király, a fost subliniată de pre­lungi aplauze, adunarea transfor­­mîndu-se intr-o manifestare fier­binte a ataşamentului tuturor co­muniştilor, tuturor oamenilor mun­cii — români, maghiari şi de alte naţionalităţi din judeţul Covasna hui, pentru înflorirea multilaterală a României socialiste — patria co­mună a­ celor ce s-au născut, trăiesc şi muncesc pe acest pămînt, indi­ferent de naţionalitate. Tabloul grandios pe care îl re­prezintă România la marea sărbă­toare a Partidului Comunist Ro­mân, confirmă cu putere justețea liniei politice a partidului, unitatea rîndurilor sale, ale tuturor comu­niștilor în jurul Comitetului Cen­tral, în frunte,cu secretarul generall­al partidului — tovarăşul Nicolae Ceauşescu — fiu credincios al po­porului, devotat militant al cauzei clasei muncitoare, legat cu trup şi suflet de năzuinţele şi aspiraţiile celor ce muncesc cu braţele şi cu mintea, personalitate dinamică ce se resimte din plin în linia mereu ascendentă, novatoare, de elaborare şi înfăptuire a politicii partidului nostru de edificare a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate. De la această tribună, vă rog să-mi permiteţi ca în numele co­muniştilor, al tuturor locuitorilor judeţului Covasna — români, ma­ghiari — să aducem mulţumirile noastre sincere, pline de recuno­ştinţă Comitetului Central al Parti­dului Comunist­ Român, iubitului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru sprijinul dezinteresat acordat în dezvoltarea economică, social-culturală a jude­ţului nostru, avînd convingerea fermă că aceasta reprezintă apli­carea în practică a politicii de în­florire a tuturor judeţelor, oraşelor şi comunelor patriei noastre, de creare a condiţiilor materiale pen­tru afirmarea tuturor fiilor patriei, indiferent de naţionalitate, întregul popor cinstește aniver­sarea semicentenarului partidului, prin mobilizarea energiilor creatoa­re pentru înfăptuirea­­politicii parti­dului, a programului trasat de Congresul al X-lea. Ca parte componentă a dezvoltă­rii patriei în anii 1971—1975, se încadrează organic și prevederile planului cincinal pentru judeţul Covasna. Numai la producţia glo­bală industrială, ritmul de creşte­re anual va atinge aproape 14 la sută , superior celui pe ţară. Vo­lumul de investiţii alocate judeţu­lui în actualul cincinal, se ridică la peste 3,3 miliarde lei. Accentul principal va cădea pe industria constructoare de maşini reprezen­tată prin fabrica de echipament de bord pentru autovehicule, fabrica de scule, fabrica de instalaţii pen­tru acoperiri galvanice din oraşul Sfîntu Gheorghe, şi dezvoltarea Fabricii de şuruburi din Tîrgu Se­cuiesc. Industria turismului va fi unul din marii beneficiari ai fondurilor de investiţii din acest cincinal. O­­raşul Covasna va deveni o bază turistică internaţională cu o capa­citate de cazare de circa 2.000 lo­curi. Agricultura — ramură tradiţiona­lă a economiei judeţului , va cu­noaşte în anii cincinalului o dezvol­tare susţinută. Acestei ramuri îi vor fi investite peste 900 milioane lei. Nivelul de trai material şi cul­tural al populaţiei va înregistra o ascensiune permanentă prin spori­rea veniturilor acesteia, prin asigu­rarea unui fond locativ care să sa­tisfacă într-o măsură mereu cres­c faţă de Partidul Comunist Ro­mân, a cărui politică o traduc zi de zi, în viaţă• Intr-o atmosferă de unanim en­tuziasm, participanţii la această a­­dunăre, au adoptat textul unei scrisori adresate Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, personal încercatului său con­ducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Adunarea festivă consacrată săr­bătoririi semicentenarului Partidu­lui Comunist Român a fost înche­iată cu un bogat şi frumos program artistic. La acesta şi-au dat con­cursul formaţii corale, de dansuri, de muzică populară românească şi secuiască, recitatori, solişti vocali, ale Liceului nr. 1 şi nr. 2 din ora­şul Sfîntu Gheorghe, liceelor din Tîrgu Secuiesc, Baraolt, Covasna, ale şcolilor generale nr. 3 Sfîntu Gheorghe, Covasna,Voineşti, Ghe­­linţa, precum şi orchestra de man­doline a Casei pionierilor din Sfîntu Gheorghe. ULUI cîndă nevoile oamenilor muncii, ri­dicarea nivelului de civilizaţie şi confort, îndeplinirea planului înainte de termen, pe primele patr­u luni ale anului în curs, la toţi indicatorii, şi a angajamentelor luate în cinstea zilei de 8 Mai, subliniază prin fapte ataşamentul oamenilor muncii din judeţul nos­tru, faţă de politica generală a par­tidului, omagiu grăitor adus semi­centenarului Partidului Comunist Român. Concentrîndu-şi eforturile asupra dezvoltării construcţiei socialiste in România, partidul nostru porneşte de la convingerea că în acest fel îşi îndeplineşte atît misiunea isto­rică încredinţată de poporul român, cît şi o îndatorire esenţială faţă de cauza socialismului şi păcii în lume. în centrul politicii externe, se află dezvoltarea prieteniei, alianţei şi colaborării multilaterale cu toate ţările socialiste, pe baza principii­lor independenţei şi suveranităţii naţionale, ale egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, întrajutorării şi avantajului reci­proc. Partidul Comunist Român inten­sifică relaţiile de solidaritate, co­laborare şi prietenie, cu toate par­tidele comuniste şi muncitoreşti, îşi aduce contribuţia la refacerea şi în­tărirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, pe baza marxism- leninismului şi internaţionalismului proletar, a respectării dreptului fie­cărui partid de a-şi elabora de sine stătător politica internă şi externă, strategia şi tactica revolu­ţionară, formele de organizare şi conducere. Stimaţi tovarăşi, la aniversarea unei jumătăţi de veac de la făurirea Partidului Co­munist Român, patria noastră este o ţară socialistă în plin progres. Năzuinţele care au animat mintea şi cugetul celor care au pus cu cinci­zeci de ani în urmă temeliile par­tidului revoluţionar al clasei mun­citoare s-au împlinit, îmbogăţindu­­se permanent cu noile sensuri pe care deceniile le-au adus, pe care experienţa concretă a construirii socialismului le-a generat, încrezători în politica internă şi internaţională a Partidului Comu­nist Român, toţi oamenii muncii din judeţul nostru, în strînsă uni­tate frăţească, alături de întregul­­ popor, mobilizaţi de aniversarea gloriosului semicentenar, vor de­pune noi eforturi pentru transpu­nerea în viaţă a hotărîrilor Congre­sului al X-lea al partidului, pentru viitorul luminos al României socia­liste. TOVARĂŞ KIRÁLY CUVÎNTtm NOD Suportul material al noilor măsuri este munca noastră zi de zi Recenta Hotărîre a Comitetului E­­xecutiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, cu pri­vire la unele măsuri de îmbunătă­ţire a condiţiilor de viaţă a mem­brilor cooperativelor agricole de producţie, a fost luată la numai cîteva luni de la introducerea a­­cordului global, a venitului minim garantat şi de la majorarea pensiilor ţăranilor cooperatori. Acest com­plex de măsuri, primit cu profun­dă recunoştinţă de ţăranii copera­­tori şi cu vie satisfacţie de ceilalţi oameni ai muncii, demonstrează din nou faptul că ridicarea nivelului de trai al­­tuturor cetăţenilor patriei constituie principala preocupare a partidului nostru, scopul suprem al întregii sale activităţi. încercăm acum o mare bucurie, Hotărîrea fiind un puternic stimu­lent în activitatea noastră de fiecare zi. Dar, în acelaşi timp, suntem­ con­vinşi că suportul material al noilor măsuri este munca noastră, efor­tul fiecăruia dintre noi. Cooperativa agricolă de produc­ţie din Chilieni a terminat lucră­rile de plantare a cartofilor şi în­­săminţare a altor culturi, la timp şi în condiţii bune. Răspundem şi în felul acesta grijii ce ne-o poartă partidul. Prevederile Hotărîrii sînt cunos­cute. Nu-mi propun să le repet. Vreau să arăt doar faptul că, în­­cepînd cu pruncul care urmează să se nască şi pînă la cel mai în vîr­­stă agricultor, nimeni nu a fost ui­tat, întreaga suflare a satelor coo­perativizate beneficiază de actualele măsuri, care merg de-a dreptul la inima fiecăruia dintre noi. Conducerea partidului nostru fac« încă o dată dovada consecvenţei­­» care aplică politica de situare a o­­mului pe treptele cele mai înalte de stimă şi preţuire, de ridicare per­manentă a nivelului de trai al tu­turor cetăţenilor patriei, indiferent de locul pe care-l ocupă în societa­te, indiferent de naţionalitate. In satul nostru, ca şi în întreg ju­deţul Covasna, trăiesc înfrăţiţi ro­mâni şi maghiari. Cu toţii benefi­ciază în egală măsură de prevederi­le noilor hotărîri şi, firesc, toţi sînt hotărîţi să obţină rezultate şi mai bune, producţii şi mai mari, con­vinşi fiind că aceasta este principa­la cale prin care-şi pot manifesta recunoştinţa. Intensificîndu-ne eforturile pen­tru a întîmpina cu noi realizări da seamă semicentenarul partidului, a­­sigurăm Comitetul Central, pe to­varăşul Nicolae Ceauşescu personal, că vom lupta neabătut pentru a în­făptui în unitatea noastră progra­mele de dezvoltare şi modernizare a agriculturii. Asupra noastră, a tuturor, acţionează puternic forţa stimulatoare a recentelor măsuri de îmbunătăţire a nivelului de trai al ţărănimii cooperatiste. Cu toţii sun­tem­ animaţi de dorinţa de a răs­punde prin fapte grijii cu care sun­tem­ înconjuraţi. IOSIF MARK preşedintele C.A.P. Chilieni Noul şi modernul complex comercial din orașul Covasna In cinstea semicentenarului P. C. R. Realizări deosebite obţinute în muncă! Aniversarea semicentenarului Partidului Comunist Român se săr­bătoreşte în condiţiile obţinerii u­­nor succese deosebite de către oa­menii muncii din judeţul Covasna, pe linia îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de plan. Bilanţul perioadei scurse de la începutul anului 1971 — primul an al cincinalului 1971—1975, vinne să reliefeze puterni­cul elan creator cu care muncitorii, tehnicienii şi inginerii din industria judeţului Covasna îşi realizează decadă cu decadă, lună de lună, sar­cinile de plan şi angajamentele lua­te în cinstea glorioasei aniversări. în cele patru luni ale anului in curs toate colectivele de muncă au desfăşurat o activitate rodnică pen­tru pregătirea în bune condiţii a producţiei l­a fiecare loc de muncă. S-au luat măsuri eficiente pentru asigurarea unei aprovizionări cu­rente cu materii prime şi materiale, în aşa fel, ca toate procesele de fa­bricaţie să se desfăşoare cu o rit­micitate corespunzătoare. Au fost întreprinse o serie de acţiuni pen­tru utilizarea mai bună a capacită­ţilor de producţie, pentru folosirea mai raţională a maşinilor, utilaje­lor şi a forţei de muncă de care dispune fiecare întreprindere, în­semnatele progrese consemnate în industria judeţului, se oglindesc îndeosebi în creşterea şi perfecţio­narea forţelor de producţie, în po­tenţialul său economic, în eficienţa muncii. Rezultatele obţinute în în­deplinirea planului, vin să subli­nieze aceste progrese cu şi mai multă tărie. Astfel planul la pro­ducţia globală industrială s-a înde­plinit în proporţie de 107,4 la sută, obţinîndu-se peste plan bunuri ma­teriale în valoare de 38.188.000 Iei. Este de menţionat faptul că toate întreprinderile industriale şi-au a­­dus contribuţia la aceste rezultate, toate îndeplinind şi depăşind planul pe cele patru luni ale anului 1971. Trebuie să scoatem în evidenţă re­zultatele deosebite ale unor colec­tive de muncă, cum sunt C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc, care a îndeplinit planul la producţia globală cu 111,5 la su­tă, I.M. Căpeni — 105,11 la sută, Fabrica textilă „Oltul“ — 107,9 la su­tă, I.I.L. „Poliprod" — 117,3 la sută, şi altele. De asemenea, s-a îndeplinit şi depăşit planul la producţia marfă vîndută şi încasată cu 104,4 la sută, productivitatea muncii 102,0 la sută, s-au livrat pieţei externe, peste sar­cinile de plan, mărfuri în valoare de aproape un milion lei valută. Depăşirile valorice ce s-au ob­ţinut la producţia globală sunt con­cretizate în produse de mare nece­sitate economiei naţionale. Astfel s-au produs peste plan 11.714 tone lignit, 816 m.c. cherestea răşinoase, 363 m.c. cherestea fag, 52.000 mp. ţesături tip bumbac, confecţii texti­le în valoare de peste 2 milioane lei, mobilă în valoare de 1.282.000 lei şi alte produse. Rezultatele arătate mai sus, au dus la depăşirea substanţială a an­gajamentelor asumate, ele subli­niind încă o dată preocuparea, dă­ruirea şi interesul colectivelor de muncă din industria judeţului Co­vasna, a comuniştilor, eşalonul me­reu în fruntea tuturor acţiunilor, pentru a cinsti cei 50 de ani de existenţă a Partidului Comunist Ro­mân, creatorul şi conducătorul des­tinului întregului popor, eu reali­zar­e pe măsura priceperii şi posibi­lităţilor de care dispunem. Aceste rezultate se cer a fi continuate şi în perioadele viitoare, lucru pe de­plin realizabil, printr-o îndrumare şi muncă bine organizată, în fiecare secţie şi loc de muncă, aceasta fiind totodată şi chezăşia creşterii efici­enţei întregii activităţi. ŞTEFAN SZABÓ directorul Direcţiei judeţene de statistică Covasna Cei mai tineri locatari ai blocurilor din Baraolt, la joacă. Elevii pe ogoare Organizaţia de bază P.C.R. a Şcolii generale din Voineşti, a stabilit să se contracteze cu C.A.P. Covasna o suprafaţă de 10 hectare, care să fie însămînţa­­tă cu cartofi. în felul acesta, pe baza contractului încheiat, cei 300 de elevi din clasele V-X, au posibilitatea să participe în mod activ la toate fazele de muncă : cele 2 praşile, plivitul, culesul cartofilor şi sortarea lor în trei categorii. Lucrările se vor executa cu ajutorul maşini­lor agricole. Producţia preconi­zată a se recolta este de 15.000 kg. la hectar. In caz că ea va fi depăşită, sunt prevăzute clau­ze pentru stimularea activităţii fructuoase desfăşurate, aşa-zisa retribuţie suplimentară, urmînd ca 1/2 din producţia obţinută peste cantitatea preconizată la recoltat să fie predată elevilor pentru valorificare. După un calcul sumar, şcoala urmează să primească peste 16.000 lei pentru muncile prestate. AUREL HULPOI, corespondent tag. s Depăşirea planu­lui de desfacere Oglindă sintetică a creşterii veniturilor, a puterii de cum­părare a populaţiei, desfacerile cu amănuntul s-au înscris in primele patru luni ale acestui an pe o curbă continuu , ascen­dentă. Astfel, planul de desfa­cere cu amănuntul al Organiza­ţiei comerciale locale din oraşul Sfîntu Gheorghe a fost realizat pe primele patru luni ale aces­tui an în proporţie de 104,4 la sută, ceea ce reprezintă un spor de desfacere în valoare de 3.162 mii lei. De menţionat că faţă de peri­oada corespunzătoare a anului trecut volumul desfacerilor rea­lizate reprezintă o creştere de 11,8 la sută. Nici rezultatele din cooperaţia de consum nu sunt mai prejos. Planul de desfacere pe primele patru luni a fost realizat în proporţie de 106,5 la sută ceea ce reprezintă o creştere de 1.600 mii lei faţă de desfacerile rea­lizate în perioada corespunză­toare a anului trecut.

Next