Cuvîntul Nou, iunie 1971 (Anul 4, nr. 342-367)

1971-06-01 / nr. 342

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID In oraşul Sfîntu Gheorghe, a avut loc ieri, 31 mai a.c., plenara lărgită a Comitetului judeţean Co­vasna al P.C.R. cu următoarea or­dine de zi: Activitatea organelor şi organizaţiilor de partid, a or­ganizaţiilor de masă şi instituţi­ilor culturale, pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. Măsuri organizatorice. La lucrările plenarei lărgite au luat parte membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului judeţean de partid, al Colegiului de par­tid, secretarii comitetelor orăşe­neşti şi comunale de partid şi loc­ţiitorii acestora, conducători şi activişti ai organizaţiilor de masă judeţene, ai instituţiilor cultu­ral-educative, directori de şcoli, actori, artişti plastici şi alte ca­tegorii de intelectuali. Au parti­cipat, ca invitaţi, reprezentanţi ai Comitetului Central al U.T.C, Ministerului învăţămîntului, Or­ganizaţiei Naţionale a Pionierilor. La lucrările plenarei a fost pre­zent tov. Ioan Dicu, adjunct de şef de secţie la Comitetul Central al Partidului Comunist Român. In cadrul dezbaterilor la pro­ ■ blema aflată pe ordinea de zi a plenarei, au luat cuvîntul tova­răşii : Carol Sánta, Sergiu Mano­­latos, Carol Gyergyai, Iosif Im­reh, Árpád Tankó, Ştefan Korodi, Iosif Stemmer, Vilma Bereczki, Lajos Magyari, Ştefan Rab, Zol­tán Nagyi Tibor Baternay, Dezső Kiss, Sándor Dali, Albert Szi­geti, István Vay, Zoltán Fédor, Constantin ■­­ Stanca—şi Ion Dicu, care au făcut , ample şi concrete referiri privind multiplele aspecte ale activităţii politico-ideologice desfăşurată pe toate planurile pentru dezvoltarea conştiinţei so­cialiste a oamenilor muncii, ro­mâni şi maghiari, din judeţul Co­vasna, în încheierea lucrărilor plena­rei a luat cuvîntul tovarăşul Carol Király, prim-secretar al Comitetu­lui judeţean Covasna al P.C.R. La punctul doi al ordinei de zi, plenara a eliberat din Comite­tul judeţean de partid şi din bi­rou pe tovarăşul Arcadie Orbán şi a ales ca membru al Comitetu­lui şi biroului judeţean de partid pe tovarăşul Tibor Baternay, pre­şedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Covasna. In unanimitate plenara lărgită a Comitetului judeţean de partid a adoptat un plan d­e măsuri me­nit să intensifice,­ să diversifice şi să perfecţioneze activitatea pe care o desfăşoară organele şi or­ganizaţiile de partid, organizaţi­ile de masă şi instituţiile de cul­tură din judeţ pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. Participanţii la plenară au adre­sat Comitetului C­entral al Parti­dului Comunist Român, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o telegramă prin care îşi expri­mă hotărîrea fermă de a desfă­şura şi în viitor o intensă activi­tate politică-ideologică-educativă pentru dezvoltarea conştiinţei so­cialiste a maselor, pentru mobili­zarea tuturor oamenilor muncii, români și maghiari, din județul Covasna, la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. (In numărul de miine al ziarului nostru vom publica cuvîntările rostite în cadrul dezbaterilor la plenara Comitetului judeţean de partid). Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Plenara Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., analizind preo­cuparea organelor şi organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti, a instituţiilor culturale pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii a subliniat, că activitatea ideologică şi educa­­tiv-culturală desfăşurată în judeţul nostru a fost orientată spre mobilizarea oamenilor muncii români şi maghiari la traducerea în viaţă a programului de dezvoltare multilaterală a societăţii noastre socialiste, program stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. Mani­fested un înalt nivel de conştiinţă socialistă, un deplin şi pro­­fund ataşament faţă de înţeleaptă politică a partidului, oamenii muncii din judeţul Covasna au obţinut în cincinalul 1966—1970, realizări deosebite pe tărâm economic şi social-cultural. Alături de întregul şi harnicul nostru popor, colectivele de muncă ■însufleţite de glorioasa aniversare, sînt antrenate într-o înflăcărată întrecere pentru îndeplinirea exemplară a complexelor sarcini ale noului plan cincinal, înalta lor conştiinţă socialistă se manifestă cu ple­nitudine şi în rezultatele obţinute în primele cinci luni ale anului acesta, perioadă în care planul producţiei globale a fost depăşit cu 6,4 procente, înregistrîndu-se astfel un spor de peste 29,0 la sută, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Indus­tria judeţului Covasna a livrat peste plan economiei naţionale pes­te 13.000 tone lignit, 1200 metri cubi cherestea răşinoase şi de fag, 60.000 metri pătraţi ţesături şi multe altele. Lucrătorii ogoarelor animaţi de dorinţa fierbinte de a răspunde cu realizări la recentele măsuri adoptate de conducerea de partid, desfăşoară o muncă in­tensă pentru asigurarea unei producţii agricole mai mari — vege­tale şi animaliere — încă din primul an al actualului cincinal. Toate acestea, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, sunt o re­flectare directă, nemijlocită a dezvoltării conştiinţei socialiste a maselor muncitoare care sim­t conştiente că tot ceea ce înfăptuiesc este destinat prosperităţii întregii noastre naţiuni. Organele şi or­ganizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, au muncit cu intensitate, folosind multiple metode de educare politică şi ideologică a tu­turor categoriilor de cetăţeni. Formele şi mijloacele de dezvoltare a conştiinţei socialiste, au stimulat gîndirea politică a oamenilor, au explicat maselor desfăşurarea evenimentelor, mobilizîndu-le să participe activ la înfăptuirea neabătută a politicii partidului şi gu­vernului nostru. In centrul activităţii muncii politico-educative des­făşurată de Comitetul judeţean de partid s-a aflat şi se află culti­varea dragostei de patrie şi partid, faţă de cauza socialismului, adîncirea frăţiei dintre oamenii muncii români şi maghiari. In plenară au fost subliniate şi anumite neajunsuri care se mai manifestă în activitatea de educare politică, ideologică, unele ma­nifestări negative care contravin normelor de comportare în so­cietate. Folosind intens mijloacele de influenţare a dezvoltării conştiin­ţei socialiste, plenara a adoptat un plan de măsuri care asigură răspîndirea şi cunoaşterea pe mai departe a tot ce este valoros în domeniul culturii, ştiinţei, tehnicii, in desăvîrşirea profesională, în însuşirea temeinică a materialismului dialectic şi istoric, în forma­rea unei elevate atitudini cetăţeneşti, în dezvoltarea poziţiei com­bative faţă de tot ceea ce este vechi şi perimat. Participanţii la plenara Comitetului judeţean de partid, asigură C.C. al P.C.R., pe dumneavoastră personal iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că îşi vor înzeci eforturile pentru dezvoltarea conştiin­ţei socialiste a tuturor categoriilor de oameni din judeţ, orientînd întreaga activitate politică-educativă spre rezolvarea competentă şi operativă a sarcinilor economice trasate de către conducerea partidului şi statului nostru. PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN COVASNA AT P.C.R. Activitatea organelor şi organizaţiilor de partid, a organizaţiilor de masă şi instituţiilor culturale pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii - TEXT PRESCURTAT - Plenara Comitetului judeţean de partid are loc la scurt timp după jubileul de aur al Partidului Co­munist Român, eveniment de în­semnătate istorică din viaţa po­porului nostru, care a mobilizat toate forţele creatoare ale oame­nilor muncii pentru traducerea în viaţă a multiplelor sarcini econo­mice, politice şi social-culturale, a accentuat munca de educaţie îndreptată spre dezvoltarea con­ştiinţei socialiste. Oamenii muncii din judeţul nos­tru, români şi maghiari înfrăţiţi în muncă şi idealuri — militînd , neabătut pentru traducerea în via­ţă a hotărîrilor Partidului Comu­nist Român, a preţioaselor indica­ţii ale iubitului nostru conducă­tor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au obţinut în cincinalul care a trecut şi mai ales în ultimii trei ani de la crearea judeţului, rezul­tate remarcabile în toate domenii­le de activitate. Astfel, sarcinile prevăzute pen­tru cincinalul încheiat au fost în­deplinite cu succes, ceea ce a fă­cut ca industria noastră să dea peste plan o producţie globală în valoare de peste 650 milioane lei, peste 75 la sută din sporul pro­ducţiei globale realizîndu-se pe seama creşterii productivităţii muncii. Producţia globală industrială a crescut în aceşti ani intr-un ritm mediu anual superior celui sta­bilit, ajungîndu-se ca în 1970 vo­lumul producţiei globale indus­triale să fie cu 51,2 la sută mai mare decit cel realizat în 1965. In prezent oamenii muncii din judeţ, alături de întregul nostru popor, sunt angajaţi în munca de înfăptuire a sarcinilor actualului cincinal, înalta conştiinţă socialistă a oa­menilor muncii se oglindeşte în obţinerea rezultatelor deosebite pe primele cinci luni ale acestui an, o­ garanţie sigură că prevederile de plan pe anul în curs vor fi nu numai îndeplinite, ci şi depă­şite. Deşi condiţiile climaterice ale anului 1970, au fost nefavorabile, cu toate greutăţile provocate de natură, lucrătorii ogoarelor ju­deţului au obţinut rezultate în creşterea producţiei agricole, ve­getale şi animale, contribuind cu cantităţi însemnate la fondul cen­tralizat al statului, în cinstea semicentenarului par­tidului, sectorul cooperatist şi pro­ducătorii individuali au livrat sta­tului pe primul trimestru al anu­lui cu 148 tone carne, 11.858 hec­tolitri lapte mai mult decit pre­vederile de plan. Rezultate importante au fost ob­ţinute şi în celelalte domenii de activitate. Cooperaţia de consum şi meşteşugărească a judeţului a efectuat peste prevederile planu­lui prestări de servicii industriale şi­ neindustriale în valoare de 3 milioane 582 mii lei. Planul de li­vrări către comerţul exterior, la nivelul judeţului, a fost realizat pe primele patru luni ale anului cu o valoare ce depășește de pes­te 6 ori angajamentul, luat. Hotărîrile , Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, concluziile celor două consfătuiri ale Comisiei pentru probleme ide­ologice și cultural-educative a Co­mitetului Central, constituirea Comisiei judeţene pentru pro­pagandă, învăţămint, ştiinţă şi cultură analizele şi măsurile lucite de către biroul şi Co­mitetul judeţean de partid au jalonat direcţiile întregii munci politice şi educative, constituind noi premise pentru ridicarea aces­teia la nivelul cerinţelor actuale de creştere a conştiinţei socialiste in preajma semicentenarului par­tidului în căminele culturale, clu­buri, în şcoli, în casele orăşeneşti de cultură au fost organizate ex­puneri, simpozioane, expoziţii, seri de poezie, dedicate luptei şi ac­tivităţii partidului în cei 50 de ani de la creare. Membrii biroului Co­mitetului­ judeţean de partid, ac­tivişti, ilegalişti, au vorbit în faţa diferitelor categorii de oameni ai muncii despre însemnătatea isto­rică a făuririi partidului comunist, despre măreţele realizări obţinute de ţara noastră — rod al condu­cerii înţelepte de către partid a întregii activităţi economice şi social-politice, în ansamblul formelor şi mijloa­celor de influenţare politică, de dezvoltare a conştiinţei socialiste, învăţămintul de partid a contri­buit la stimularea gîndirii politice vii a oamenilor, i-a ajutat să-şi explice desfăşurarea evenimente­lor şi să adopte o poziţie justă faţă de ele, să dobîndească o pers­pectivă clară asupra dezvoltării so­cietăţii, să participe activ la în­făptuirea politicii partidului şi gu­vernului. (Continuare în pag. a 3-a) Antul IV Nr. 342 MARTI, 1 iunie 1971 4 pagini 30 bani Prășitul sfeclei de zahăr la C.A.P. Calnic Foto : A. BARTHA . Ibii Apropierea cu paşi repezi a se­­zon­ului estival, înseamnă pentru cumpărători în primul rînd,­­ un eveniment cu implicaţii... gur­mande ca să zicem aşa, căci o dată cu venirea lunii iunie, vor apărea din abundenţă în magazinele de speciali­tate, atît de căutatele legume şi fructe de sezon. Pentru a afla cu „un ceas" mai devreme noutăţile pe care reprezentanţii comerţului din judeţul nostru ni le-au pregă­tit la acest capitol, ne-am adresat cu cîteva întrebări tovarăşului Szidó Josif, directorul adjunct al întreprinderii pentru valorificarea şi industrializarea legumelor şi fructelor din judeţul Covasna. — V-am ruga ca pentru înce­put, să vă referiţi la felul în care a decurs pînă în prezent aprovizi­onarea populaţiei cu legume şi fructe. — Trebuie să vă spun că faţă de anul trecut, pînă la ora actua­lă situaţia se prezintă cu mult îmbunătăţită. Am să apelez doar la două cifre extrem de elocvente în acest sens: planul pe primele cinci luni ale acestui an a fost de­păşit cu 31 la sută, valorificîndu-se suplimentar produse, ce depăşesc cu 3,5 milioane lei pe cele vîn­­dute în aceeaşi perioadă a anu­lui trecut. Abundenţa produselor pe piaţă ar fi fost şi mai mare, dacă fermele recent înfiinţate pentru producerea legumelor, ar fi dat primul „rod" ceva mai de­vreme... Să sperăm că în lunile ce vor veni, nu vom mai fi „zgîr­­ciţi" cu consumatorii noştri. — Fiindcă va-ţi referit la fer­me specializate în producerea le­gumelor, v-am ruga să ne daţi şi alte amănunte. „ Pentru buna aprovizionare a populaţiei din oraşul de reşedinţă al judeţului, au luat fiinţă în luna martie a.c. două ferme de acest fel, constituite din cooperativele agricole de producţie din Ghidfa­­lău, Chilieni, Ozun şi Sf. Gheor­ghe. Şi pe lingă celelalte oraşe ale judeţului, există terenuri spe­cial amenajate pentru producerea legumelor necesare consumului curent al populaţiei. Primele can­tităţi de ridichi, ceapă verde şi salată, cultivate pe aceste supra­feţe, au ajuns deja în sacoşele gospodinelor. Urmează ca în ur­mătoarele două săptămîni, cantită­ţile să sporească şi în plus să a­­pară şi alte legume : gulioare, varză timpurie ş.a. — Ce s-a întreprins pentru a­­sigurarea unei aprovizionări rit­mice, igienice şi mai ales abun­dente ? — întreprinderea noastră are încheiate pentru lunile de vară, contracte atît cu fermele sus-a­­mintite, cît şi cu ferme din alte judeţe. Vă rog să notaţi doar cîteva cifre referitoare­ la canti­tăţile de produse ce se vor pune în vînzare în luna iunie : ceapă verde (150 tone), tomate timpurii (200 tone), varză timpurie (200 tone), fasole verde (50 tone), ■ ma­zăre (30 tone), cartofi timpurii (105 tone), ș.a. Se vor vinde de asemenea, fructe de sezon : cireșe (40 tone), căpşuni (25 tone), caise (15—20 tone săptamînal). Ne vom strădui apoi, să eliminăm pe cit­ posibil aprovizionările neuniforme (o racilă mai veche a I.P.V.I.L.F. — n.n.), repartizînd egal fondul de marfă pe cele două C.L.F.-uri: Sfintu Gheorghe și Tirgu Secu­iesc. Pentru realizarea unei des- HORIA C. DELIU (Continuare în pag. a 2-a) Conducerea I. P. V.L F. ne asigură: în sezon, magazinele vor fi aprovizionate din plin cu legume și fructe Plecarea la Pekin a delegaţiei de partid şi de stat conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Luni dimineaţa a părăsit Capi­­tala, îndreptîndu-se spre Pekin, delegaţia de partid şi guvernamen­tală a Republicii Socialiste Ro­mânia, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Ele­na Ceauşescu, care, la invitaţia Comitetului­ Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze, va face o vizită oficială de prietenie în această ţară. Din delegaţie fac parte tovară­şii Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal­­ București al P.C.R., Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Neacovescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin. împreună cu delegaţia a plecat la Pekin şi ambasadorul R.P. Chi­­neze în România, Gian Hai-fun. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovară­şii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Já­nos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Da­­lea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Ma­­rinescu, Ion Păţan, împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă Kang Jăng Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene, Nguyen Dang Hanh, ambasadorul R.D. Vietnam, Damdinnerenghiin Bataa, ambasadorul R.P. Mongole în Republica Socialistă România, şefii misiunilor diplomatice acre­ditaţi în România, alţi membri ai corpului diplomatic. La plecare, membrii delegaţiei au fost salutaţi călduros de nu­meroşi cetăţeni ai Capitalei. Ei scandau „P.C.R.-P.C.R.", „Ceauşes­­cu-P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul". Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au răspuns cordial manifestărilor de dragos­­te şi stimă, urărilor de drum bun adresate de oamenii muncii veniţi la aeroport. Pionieri şi tineri ro­­mâni, chinezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli au oferit flori secre­tarului general al partidului, ce­lorlalţi conducători de partid şi de stat. In aceeaşi zi, delegaţia de par­tid şi guvernamentală a Republi­cii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut o escală la Novosibirsk. Pe aeroportul împodobit cu dra­pele de stat ale Uniunii Sovietice şi Republicii Socialiste România, au venit în întîmpinare F.S. Go­­riacev, prim-secretar al Comitetu­lui regional de partid Novosibirsk, împreună cu soţia, A. I. Zeriev, preşedintele Comitetului Executiv al Sovietului regional, împreună cu soţia, secretari ai Comitetului regional, de partid, alţi reprezen­tanţi ai organelor de partid şi de stat locale. Au fost prezenţi, de asemenea, Teodor Marinescu, am­basadorul Republicii Socialiste Ro­mânia la Moscova, membri ai am­basadei. După un popas la Novosibirsk, delegaţia română va continua că­lătoria spre Pekin. (Agerpres) Realizarea optimă a investiţiilor presupune şi colaborare! Realizarea la un nivel economic superior a volumului însemnat de investiţii prevăzut în programele de dezvoltare a economiei naţio­nale, a făcut necesară adoptarea unor măsuri menite să conducă la îmbunătăţirea activităţii celor trei factori care concură la reali­zarea unei investiţii ■— beneficiar, proiectant şi constructor. Neînţelegerea, de către multe întreprinderi din judeţ a impor­tanţei acestei colaborări, conside­răm, că justifică punctarea coor­donatelor de bază. De la bun început apreciem că cel mai interesant în realizarea investiţiei cu un nivel de eficien­ţă cit mai ridicat este beneficiarul lucrării care va înregistra efec­tele pozitive ale investiţiei sau va suporta consecinţele negative ale unei investiţii insuficient fun­damentate economic sau neco­respunzător executate. Un ele­ment primordial în relaţiile fac­torilor, care concură la realizarea investiţiei şi care se materializea­ză prin conlucrarea beneficiarului cu proiectantul îl constituie fun­damentarea economică a noilor capacităţi , pe baza studierii tu­turor condiţiilor de care depinde investiţia­. în faţa unei atari cerinţe I.I.L. „Localprod“ solicită un proiect pentru extinderea ate­lierului de vulcanizare din Bara­­olt fără a furniza în tema de pro­iectare date asupra­­ producţiei ce urmează a se realiza în situaţia proiectată (capacitatea fizică sau valorică), sortimente, norme de timp a procesului tehnologic. în ce priveşte partea economică, nu se dau indicii realizaţi la finele anului încheiat, extras după cal­­culaţia preţului de cost, consum specific pentru materii prime şi materiale, sursele de aproviziona­re şi piaţa de desfacere. Lipsa a­­cestor elemente din­­temă are ca, urmare fie respingerea temei pen­tru completări, fie deplasarea proiectantului la faţa locului pen­tru culegerea acestor date, ceea BÉLA BÁLINT director la Sucursala judeţeană Covasna, a Băncii de Investiţii (Continuare în pag. a 3-a) SFINTU GHEORGHE Extinderea centralei telefonice automate Dezvoltarea accelerată a o­­raşului reşedinţă de judeţ im­pune corelarea serviciilor ur­bane în mod prompt, operativ. Astfel, centrala telefonică au­tomată, ea însăşi nouă, urmea­ză a­ fi extinsă anul viitor cu încă 1000 de linii fire. In acest sens, începînd cu data de 25 mai a.c. în cadrul Institutului de proiectări telecomunicaţii Bucureşti s-a trecut la întoc­mirea proiectului de extindere a centralei telefonnice auto­mate din Sfîntu Gheorghe. Conform contractului, proiec­tul va fi predat pînă pe data de 30 iunie a.c. în vederea realizării unor di­mensionări corespunzătoare, Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii invită pe toţi doritorii să depună cereri­le de instalare a telefoanelor. urare Există un sentiment, o sta­re de iubire, care uniformi­zează regnurile şi face să cînte întreg universul la unison, aproape fără nici o disonanţă; la nivelul acestui sentiment diferenţele dintre ordinea umană şi neumană a lucrurilor, dispar, şi o ar­monie aproape nefirească se stabileşte între om, animal şi plantă. Este vorba de a­­cel sentiment primar şi e­­lementar şi vechi de cînd lumea , de ocrotire şi iubi­re a celui mic, a copilului fiinţei şi nefiinţei. Tulpina aceea viguroasă înfruntă ca­priciile toamnei şi gerurile iernii, îşi adăposteşte in sine grăuntele de viaţă şi numai cînd se „convinge“ că na­tura e din nou generoasă îşi dezvăluie şi dă soarelui şi lumii, mugurele, „copilul“ fraged cu un ciclu de viaţă de două anotimpuri, mereu reluat, mereu ocrotit şi hră­nit cu laptele-sevă al tul­­pinii-mamă şi tată. Aţi vă­zut vreodată cum păpădia îşi deschide floarea doar a­­tunci cînd soarele străluceş­te puternic, cum şi-o închi­de, matern şi drăgăstos, a­­tunci cînd soarele se apro­pie de zenit ? înduioşătoare şi cît de omeneşti „senti­mente“ ! ANNA COŢIE (Continuare în pag. a 3-a)

Next